Cuvinte cheie: contract donatiee, model contract donație, bani, bunuri, ong, casă, spital, persoană fizică, teren, act de donatie, donatie apartament, donatie intre soti, donatie avocat, model donatie, donatie notar, donatie fara scutire raport, donatia indirecta, donatia atacata, donatia in timpul casatoriei, donatie copil, donatie sub 18 ani, donatie cod civil, pdf, clauză de intretinere, produse alimentare.

Aveți nevoie de un avocat care să vă redacteze un contract de donație? Contactați-ne la numărul de telefon 0748.031.076 sau pe pagina de facebook avocat Cruciu Petru, precum și la adresa din Târgu Mureș, str. Stefan cel Mare nr. 1

Cred că fiecare dintre voi aţi făcut la un moment dat un cadou unei persoane, fie că aţi fost la aniversarea zilei de naştere, fie că aţi sărbătorit o nuntă sau pur şi simplu aţi vrut să faceţi o persoană fericită. Toate actele pe care tu le-ai făcut se numesc juridic „liberalităţi” şi teoretic, ar fi trebuit să încheiaţi un contract autentic (forma cerută de lege pentru valabilitate în faţa notarului) cu persoana pe care aţi fi vrut să o gratificaţi, dar aceasta problematică o să o dezvolt mai jos.

Practic ce se înţelege prin donaţie? Donaţia este în primul rând un contract, prin care o parte, numită donator, transferă în mod gratuit şi irevocabil, un drept real (de ex. Un drept de proprietate asupra unei maşini sau apartament) sau de creanţă (dreptul unei persoane de a-i cere celeilalte părţi, să îndeplinească obligaţia de a da, a face sau a nu face ceva, pe care acesta din urmă şi-a asumat-o) unei persoane denumite donatar.

Contractul de donaţie are anumite caractere juridice prin care se particularizează faţă de celelalte contracte speciale. Caracterele juridice unanim considerate de doctrină sunt următoarele: contract unilateral, contract cu titlu gratuit, contract solemn, contract translativ de proprietate.

Contract unilateral – deşi este nevoie de manifestarea de voinţă a ambelor părţi, obligaţiile ce rezultă în urma acestui contract revin în sarcina unei singure persoane. Dacă obligaţiile rezultate în urma contractului ar fi în seama ambelor părţi, atunci contractul ar fi unul sinalagmatic (obligaţiile ar fi fost reciproce şi interdependente). De exemplu dacă eu donez o casă unui prieten, contractul va fi unilateral, deoarece doar eu mă oblig la o prestaţie, respectiv transferul proprietăţii către cealaltă parte, dar dacă eu închei un contract de donaţie în care precizez că aceasta va fi nevoit să plătească datoriile în legătură cu impozitul pe casă, atunci obligaţiile vor fi reciproce şi interdependente, eu transfer proprietatea, iar el plăteşte datoriile. Contractul astfel perfectat se va numi donaţie cu sarcină.

Contract cu titlu gratuit – donatorul transferă dreptul către donatar cu scopul de a-l gratifica pe acesta, fără a încerca să obţină vreun echivalent din partea acestuia. Ca să înţelegeţi mai bine, imaginaţi-vă un contract de vânzare cumpărate, una dintre părţi vinde maşina cu scopul de a obţine preţul pe aceasta de la cealaltă parte, iar cealaltă parte plăteşte preţul ca să obţină maşina. În cazul donaţiei, donatarul nu execută nicio altă prestaţie cu valoare în bani. În donaţiei cu sarcină amintit mai sus, trebuie precizat că sarcina nu are voie să fie mai oneroasă (care impune suportarea unor cheltuieli mari) decât valoare dreptului donat, deoarece contractul nu va mai fi de donaţie.

Contract solemn – pentru a fi încheiat valabil, contractul de donaţie trebuie să îmbrace o anumită formă specifică, cerută special de către lege. Deoarece prin donaţie, patrimoniul înstrăinătorului se poate micşora extrem de mult, legea cere ca şi condiţie pentru încheierea valabilă a acestuia, forma autentică încheiată în faţa unui notar public. Dacă această formă autentică nu este respectată, contractul va fi lovit de nulitate absolută şi nu îşi va mai produce efectele nici pentru trecut nici pentru viitor.

Contract translativ de proprietate – prin donaţie se poate transmite un drept de proprietate de la donator la donatar, însă donaţia este translativă de proprietate, numai prin natura sa, întrucât prin acest contract se pot transmite şi altfel de drepturi.

Ca orice contract şi contractul de donaţie trebuie să îndeplinească anumite condiţii de forma şi de fond. Condiţiile de forma le-am amintit mai sus, respectiv contractul trebuie să fie încheiat în forma scrisă, autentică, în faţa unui notar public. Pe lângă aceste condiţii de formă, mai trebuie respectate şi nişte condiţii de fond în legătură cu capacitatea părţilor de a dona şi de a primii donaţii, consimţământul necesar pentru perfectarea acestuia, obiectul şi cauza contractului.

Capacitatea părţilor

Ca şi principiu, orice persoană poate dona sau încheia contracte de donaţie cu orice vrea. Condiţia principală în legătură cu capacitatea părţilor este aceea ca acestea să aibă capacitate de exerciţiu, mai pe înţeles să aibă 18 ani, adică capacitatea de a încheia acte juridice de dispoziţie. Deci este necesar ca atât donatorul cât şi donatarul să aibă 18 ani.

După cum cred că aţi sesizat, copiii minori nu pot primii donaţii. În acest sens însă se poate de exemplu că eu să închei un contract de donaţie cu tine, în care să stipulez sarcina ca în momentul în care copilul nostru o să împlinească 18 ani tu să îi dai bunul donat de mine.

Codul Civil precizează şi anumite incapacităţi de a dona sau de a primii donaţii. În sensul că nu pot dona minorii şi interzişii judecătoreşti, cu excepţia donaţiilor „de mică valoare cu caracter curent şi care se execută la momentul încheierii lor ” (art.41 al 3 şi art 43 al 3 Cod Civil). Deci, dacă vreţi să vă donaţi pixul, minori fiind, puteţi să o faceţi fără probleme… nimeni nu o să v-o interzică. Incapacităţile de a primii donaţii sunt reprezentate în art 990 al 1, unde se precizează că donaţiile făcute „medicilor, farmaciştilor, (chiar şi preoţilor) sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, ii acordau îngrijiri de specializare dispunatorului, pentru boala care este cauza decesului ” sunt anulabile.

Consimţământul părţilor

Ca orice contract şi donaţia are nevoie de consimţământul a cel puţin două părţi. Respectiv dorinţa donatorului de a gratifica şi dorinţa donatarului de a primii donaţia. Acordul de voinţe trebuie să se întregească cu scopul de a încheia contractul de donaţie. Mai mult decât atât, acest consimţământ nu are voie să fie viciat. Viciile de consimţământ sunt eroarea, dolul, violenţa şi mai nou leziunea.

Eroarea poate să fie asupra obiectului contractului, în sensul că eu închei un contract de donaţie, dar cred că am încheiat un contract de întreţinere şi aşa mai departe. Citeşte aici mai multe despre eroarea asuprea obiectului >>>>

Dolul constă în folosirea unor mijloace viclene, pentru a induce în eroare o persoană cu scopul de a o determina să încheie un contract, pe care altfel nu l-ar fi încheiat.

Violenţă ca viciu de consimţământ constă în ameninţarea unei persoane cu un râu care îi produce o temere ce o determină să încheie un contract, care altfel nu l-ar fi încheiat. Violenţa poate să fie atât morală cât şi fizică. Oricare ar fi felul violenţei, acest viciu duce la nulitatea relativă a contractului de donaţie.

Leziunea este acel viciu de consimţământ care constă în disproporţia vădită de valoare între două prestaţii. Deşi vechiul cod civil nu reglementa expres acest viciu de consimţământ, legiuitorul în înţelepciunea sa, a ales să reglementeze această problematică în noul cod civil.

Obiectul contractului

Obiectul contractului îl reprezintă donaţia propriu-zisă, adică pur şi simplu transmiterea dreptului în cauză, de la donator la donatar.

Obiectul material al contractului este reprezentat de bunurile donate, care pot fi mobile sau imobile. Ele trebuiesc să fie determinate sau determinabile, posibile, licite şi să existe sau să poată exista pentru viitor. Bunurile mobile donate trebuiesc menţionate într-un proces verbal sau într-un înscris sub semnătură privată, sub sancţiunea nulităţii absolute precizate de art 1011 al 4 cod civil.

Cauza contractului

Reprezintă motivul pentru care donatorul transferă cu titlu gratuit un drept donatarului. Acest motiv, la rândul său trebuie să existe, să fie licit şi să fie moral, în caz contrar donaţia nefiind valabilă. Dacă donaţia are o cauză care contravine legii, bunelor moravuri sau ordinii publice, ea este lovită de nulitate absolută.

Ca şi o concluzie vreau să ţineţi minte ca de principiu, orice donaţie trebuie să îmbrace forma autentică realizată în faţa notarului. Astfel fie că vreţi să donaţi un inel, fie că vreţi să donaţi o casă, această formă este necesară. Bineînţeles realitatea socială este foarte complexă, astfel există şi unele excepţii care se materializează în cazul darului manual, care reprezintă cea mai simplă formă de donaţie.

Practic, darul manual este o excepţie de la principiul solemnităţii donaţiei, astfel el nu trebuie încheiat în formă autentică. Ca să înţelegeţi mai bine ce este darul manual, gândiţi-vă la o nuntă la care se aduc cadouri. Se pot aduce cadouri de nuntă, de la bijuterii, banii, aşternuturi de pat, până la autoturisme sau bunuri mai valoroase. Condiţia este ca acele bunuri să nu aibă o valoare mai mare de 25000 de lei (250 milioane de lei vechi. Darul manual poate avea ca obiect doar bunuri mobile, deoarece bunurile imobile nu sunt susceptibile de a fi transferate, respectiv primite decât în condiţiile legi, cu respectarea formei autentice a contractului şi înscrierea dreptului în cartea funciară.

Există multe varietăţi ale donaţiei, fie că sunt donaţii indirecte, fie că sunt donaţii deghizate, fie că sunt daruri de nuntă ceea ce a trebuit spus, am spus. Sper că v-a fost de folos, iar dacă aveţi întrebări nu ezitaţi să mi le puneţi. Până la următorul articol, ţineţi minte că „cine dăruieşte în timpul vieţii, sigur o să regrete mai târziu ” (Antoine Loyse)