JUDECĂTORIA TÎRGU-M___ Ș

SEC Ț IA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTIN Ț A CIVILĂ NR. 1902

Ș edin ț a publică din data de 25 iunie 2020

Instan ț a constituită din:

PRE Ș EDINTE: L____ P__

GREFIER: E____ M______

Pe rol se află judecarea ac ț iunii civile formulată de reclamantul V___ I___ Ț D_____ , în contradictoriu cu pârâta B____ R_____ I____ , având ca obiect exercitarea autorită ț ii părinte ș ti.

În lipsa păr ț ilor.

Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ș edin ț ă pronun ț ată la data de 12.06.2020, când instan ț a, având nevoie de timp suplimentar pentru a delibera, a amânat pronun ț area asupra cauzei pentru data de, astăzi, 25.06.2020 , încheierea men ț ionată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ț A ,

Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instan ț e la data de 10.07.2019, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul V___ I___ Ț D_____ a solicitat în contradictoriu cu pârâta B____ R_____ I____ , instan ț ei să dispună: majorarea pensiei de între ț inere stabilită în sarcina pârâtei prin sentin ț a civilă nr. 5096/2014, pronun ț ată de Judecătoria Târgu-M___ ș , la data de 29.11,2014, în raport cu modificarea nevoilor creditorului între ț inerii ș i cu mijloacelor financiare ale debitoarei între ț inerii; modificarea modului de stabilire a legăturilor personale cu minorul, în sensul restrângerii programului de vizitare a minorului stabilit prin sentin ț a civilă nr. 5096/2014 a Judecătoriei Târgu-M___ ș ; exercitarea autorită ț ii părinte ș ti de către tată în conformitate cu art. 398 Cod civil; în subsidiar petitul 3, în cazul respingerii petitului 3, solicită ca hotărârea care se va pronun ț a în prezenta cauza să suplinească acordul mamei pentru deciziile m ajora luate cu privire minor ( ș coală, sănătate, servicii medicale, eliberarea actului de identitate/pa ș aport, deplasare în străinătate) ; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea în fapt, a arătat că prin sentin ț a civilă nr. 5096/26.11.2014 pronun ț ată de Judecătoria Târgu-M___ ș în dosarul nr.xxxxx/320/2013 pârâta a fost obligată la plata unei pensii lunare de între ț inere, în favoarea minorului V___ LONUT D_____, în cuantum de 167,5 lei/lună (cuantum raportat la salariul minim pe economie de la acea dată), cu începere de la data introducerii cererii (28.10.2013) ș i până la majoratul minorului.

Încă înainte de divor ț , de la data părăsirii domiciliului în octombrie 2013 mama acestuia a vizitat minorul doar o singura data în luna iunie sau iulie 2014.

După pronun ț area divor ț ului a mai căutat copilul în decembrie 2014 când i-a fost comunicata sentin ț a de divor ț .

Întrucât pârâta a efectuat o singură plată în cuantum de 600 lei prin mandat po ș tal în data de 30.03.2015, a depus în 2016 o plângere penală pentru care a fost deschis dosarul de cercetare penală 142/P/2016, dosar clasat prin Ordonan ț a din 03.03.2016.

În urma efectuării acestui demers, în perioada 09.10.xxxxxxxxxxxxxxx16, B____ R_____ a achitat prin executor judecătoresc diferite sume în contul minorului, însă din 19.09.2016 a încetat orice plată a pensiei de între ț inere datorată minorului.

În 12.09.2017 a formulat o noua plângere penală întrucât la data de 08.09.2017, B____ R_____ datora un rest de plată a pensiei de între ț inere în cuantum de 4.498 lei.

Însă solu ț ia dispusă în 26.07.2018 în dosarul de cercetare penală nr. 5327/P/2017 a fost de clasare, întrucât organele de urmărire penală au concluzionat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infrac ț iunii de abandon de familie deoarece pârâta a născut încă un copil la sfâr ș itul anului 2016 ș i nu a avut posibilită ț i financiare pentru a achita pensia de între ț inere datorată minorului V___ LONUT.

În perioada 2018-2019 pârâta a efectuat câteva plăti, respectiv 5 plă ț i prin mandate po ș tale (depune în anexe documente doveditoare) ș i în 2019 prin intermediul executorului judecătoresc 4 plă ț i reprezentând restan ț ele datorate potrivit dosarului execu ț ional existent la B__ D______ T______ C______ (anexa extrasele de cont).

Fa ț ă de situa ț ia de fapt prezentată, solicitările reclamantului le apreciază ca fiind întemeiate.

Solicită majorarea pensiei de între ț inere stabilită în sarcina pârâtei prin sentin ț a civilă nr. 5096/2014, pronun ț ată de Judecătoria Târgu-M___ ș , la data de 29.11.2014, în raport cu modificarea nev oilor creditorului între ț inerii ș i cu mijloacelor financiare ale debitorului între ț inerii.

Din anul 2014 până în prezent cuantumul salariului minim pe economie a fost majorat de mai multe ori, actualmente cuantumul acestuia este de 2080 lei brut, respectiv 1263 lei net.

Având în vedere că din informa ț iile reclamantului, pârâta acum lucrează, cu loc de munca la S.C. PROFI ROM FOOD S.R.L. Supermarket Profi, din Tg M___ ș , _____________________. 187, jud. M___ ș , iar salariul minim pe economie a crescut la 1263 lei, consideră just ca pensia de între ț inere a copilului să fie calculată la venitul pe care îi încasează debitoarea, nu mai pu ț in de cel stabilit la venitul minim pe economie aflat în plată.

Potrivit dispozi ț iilor art. 529 alin. (1) ș i (2) ș i art. 530 ali n. (2) ș i (3) Cod civil între ț inerea este datorată potrivit cu nevoile celui care o cere ș i trebuie să acopere inclusiv cheltuielile pentru educare, învă ț ătură ș i pregătire profesională.

Ț inând cont că venitul pârâtei este mai mare decât venitul care a fos t luat în calcul la data pronun ț ării sentin ț ei civile nr. 5096/2014 sunt îndeplinite condi ț iile privitoare la majorarea pensiei de între ț inere.

Consideră că ambii părin ț i trebuie să contribuie la cre ș terea, educarea ș i asigurarea tuturor celor necesare minorului astfel încât Solicită să se admită prezenta cerere, să se dispună

majorarea pensiei de între ț inere datorată, pensie care să fie calculată la venitul pârâtei din prezent (sau, cel pu ț in la salariul minim pe economie).

Solicită modificarea modului de stabilire a legăturilor personale cu minorul, în sensul restrângerii programului de vizitare a minorului stabilit prin sentin ț a civila nr. 5096/2014 a Judecătoriei Tg M___ ș .

Arată că V___ LONUT D_____ este în între ț inerea sa, fiind sprijinit de părin ț ii săi, încă din anul 2013.

Fiul său a fost încadrat cu dizabilită ț i în grad de handicap.

La momentul divor ț ului, I___ ț , de ș i avea mai mult de 3 ani, nu reu ș ea să se deplaseze singur ș i fiind diagnosticat anterior ș i cu retard mintal.

Îl îngrijesc, a ș a cum a arătat, împreuna cu părin ț ii săi, V___ M____ ș i V___ I___.

Progresele lui locomotorii, după ce a rămas exclusiv în grija tatălui, au fost vizibile, dar sub aspectul rela ț ionării situa ț ia este dificilă.

I___ ț nu vorbe ș te, nu poate comunica cu persoane străine ș i nu poate rela ț iona cu persoane pe care nu le vede în mod constant.

De ș i potrivit sentin ț ei de divor ț nr.5096/2014 s-au stabilit legăturile personale ale pârâtei cu minorul, având drept la vizitarea acestuia, cât ș i la ridicarea ș i preluarea minorului p rimul ș i al treilea sfâr ș it de săptămâna, cu prilejul sărbătorilor ș i în vacan ț e, a ș a cum a arătat mai sus, mama pârâtă nu a mai căutat copilul după pronun ț area sentin ț ei de divor ț .

Tocmai lipsa de interes a acesteia i-a obligat să apeleze la executorul judecătoresc ș i la organele de Poli ț ie pentru a obliga pârâta să- ș i exercite măcar obliga ț ia de între ț inere.

__________________ a crescut, iar în contextul stării sale de sănătate, un program de rela ț ii personale cu mama, a ș a cum a fost stabilit prin sentin ț a nr. 5096/2014 nu mai poate fi benefic minorului ș i utilizat a ș a cum a fost stabilit.

Nu se opun ca pârâta să aibă rela ț ii personale cu minorul, însă solicită restrângerea acestora, sub forma vizitelor la domiciliul minorului ș i sub supravegherea uneia dintre persoanele familiare minorului (tatăl reclamant sau unul dintre bunicii paterni).

Apreciază că este necesară schimbarea programului de vizitare întrucât, în ipoteza în care pârâta ar dori aplicarea măsurilor dispuse prin sentin ț a nr. 5096/2014 cu privire la minor, respectiv preluarea minorului, acesta ar suferi o criză întrucât nu o mai cunoa ș te pe pârâtă ș i ar fi scos din mediul lui familiar, fapt ce i-ar afecta grav starea de sănătate.

Cu privire la impactul pe care îi poate avea asupra minorului o as tfel de situa ț ie, solicită, ca în conformitate cu prevederile art. 297 C__ să se solicite DGASPC M___ ș , respectiv managerului de caz dr. M____ S____ S____ o opinie specializată cu privire la impactul pe care îl poate avea punerea în executare a sentin ț ei n r. 5096/2014 cu privire la programul de vizitare astfel cum a fost stabilit.

Fa ț ă de aspectele învederate, solicită să se modifice modul de stabilire a legăturilor personale cu minorul, în sensul restrângerii programului de vizitare a minorului stabilit pr in sentin ț a civilă nr. 5096/2014 a Judecătoriei Tg M___ ș ș i stabilirea unui program de vizitare sub supraveghere, la domiciliul minorului sau alt ioc public în prezenta unuia dintre persoanele familiare minorului (tatăl minorului sau bunica V___ M____, ori bunicul V___ I___).

Solicită totodată ca autoritatea părintească să fie exercitarea doar de către tată în conformitate cu art. 398 Cod civil, iar în subsidiar petitului 3, în cazul respingerii petitului 3, solicită ca hotărârea care se va pronun ț a în prezenta cauză să suplinească acordul mamei pentru deciziile majore luate cu privire la minor ( ș coala, sănătate, servicii medicale, eliberarea actului de identitate/pa ș aport, deplasare în străinătate).

A arătat că mama pârâtă nu s-a mai interesat de copil ș i nu a căutat să-i vadă de 5 ani.

Cu eforturi a obligat-o prin institu ț iile abilitate să achite pensia de între ț inere modică de

167 lei.

Fiind un copil cu probleme de sănătate, este nevoit să ia tot mai multe decizii cu privire la minor (de exemplu: prezen ț a anuală în fa ț a Comisiei pentru protec ț ia copilului în vederea încadrării în gradul de handicap, controalele medicale, prezen ț a la ș coala specială), iar în situa ț ia în care nici nu ș tie adresa la care locuie ș te în fapt pârâta ș i nu poate avea o comunicare, sunt în imposibilitate de a lua decizii împreuna cu privire la minor.

Pe de altă parte, de mai bine de 5 ani, tot ce a presupus vizite medicale, comisii de evaluare a minorului, frecventarea scolii la care i-a înscris, au fost efectuate doar de către recla mant aceasta nedorind la începutul problemelor minorului în primii ani de via ț a (2011-2013) să participe, iar până în prezent a reu ș it sa se ocupă personal de toate nevoile minorului.

Având în vedere faptul ca nevoile minorului cresc, iar rela ț ia dintre ac esta ș i mama pârâta s – au răcit, apreciază ca este în interesul minorului ca exercitarea autorită ț ii părinte ș ti să o exercite singur, fără implicarea mamei absente.

Astfel, temeiul prevederilor art. 2 alin. 2, art. 36 alin. 2, 5 ș i 8 din Legea nr. 272/200 4 privind protec ț ia ș i promovarea drepturilor copilului, solicită ca, în măsura în care mama pârâtă nu- ș i exprimă prin întâmpinare ș i prin răspunsul la interogatoriu, acordul ca exercitarea autorită ț ii părinte ș ti să fie exercitata de către tată, să se dispună prin admiterea cererii asfel cum a solicitat în petitul 3.

În măsură în care se va aprecia că nu sunt întemeiate motivele admiterii cererii de exercitare a autorită ț ii părinte ș ti doar de către tată, solicită să se dispună prin hotărârea pe care se va p ronun ț a ca prezenta hotărâre să suplinească acordul mamei cu privire la deciziile majore pe care trebuie sa le ia cu privire la minor ( ș coală, sănătate, servicii medicale, eliberarea actului de identitate/pa ș aport, deplasări în străinătate).

Solicită să se dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedura civila.

Astfel, fa ț ă de cele de mai sus prezentate, având în vedere probatoriul pe care îl se va administra, solicită să se admită ac ț iunea astfel cum a fost formulată.

În drept, ș i-a întemeiat cererea pe dispozi ț iile art. 389, 401, 403, 506, 529,si art. 531 alin. (1) din Cod civil, coroborate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protec ț ia ș i promovarea drepturilor copilului, respectiv ar t. 2 alin. 6, art. 18 alin. 1 lit. b) ș i g), art. 36 alin. 2. 6 ș i 8.

În dovedire, solicită încuviin ț area probei cu înscrisuri, probei testimoniale ș i probei cu interogatoriul pârâtei.

Totodată solicită efectuarea unei anchete psiho-sociale cu privire la c apacitatea de rela ț ionare a minorului, respectiv, în conformitate cu art. 297 C__, emiterea unui raport întocmit de speciali ș tii DGASPC M___ ș ,

În cadrul probei cu înscrisuri, depune următoarele înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu origin alul, în 2 exemplare: CI reclamant; certificat na ș tere minor; CI parată; Sentin ț a civila 5096/2014; Certificat de încadrare al copilului cu dizabilită ț i în grad de handicap; Hotărârea nr. 1051 a CJ M___ ș ; Plângerea penala din 2015 ș i ordonan ț a de clasare; Plângerea penala din 2017 ș i ordonata de clasare; dovada plă ț i efectuate de către pârâtă în 2018 ș i 2019.

În cadrul probei testimoniale, indică în vederea audierii, în calitate de martori, pe numi ț ii: V___ I___ – cu domiciliul în __________________, ______________________ ș , CNPxxxxxxxxxxxx1, cu act de identitate ________ nr. xxxxxx, eliberat la data de 27.04.1999 V___ M____ – cu domiciliul în __________________, ______________________ ș – pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt existen ț a/inexisten ț a rela ț iilor personale ale pârâtei cu minorul, modul de rela ț ionare a minorului cu persoane nefamiliare ș i solicită citarea acestora.

În cadrul probei cu interogatoriu, solicită citarea pârâtei, cu men ț iunea personal la interogatoriu, sub sanc ț iunea aplică rii dispozi ț iilor art. 358 Cod procedură civilă, pentru dovedirea faptelor personale vizând participarea la între ț inerea minorului, la rela ț iile personale cu minorul ș i la modul de exercitare a autorită ț ii părinte ș ti, respectiv, exprimarea acordului cu pri vire la deciziile care trebuiesc luate cu privire la minor.

Solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2) din Cod procedură civilă.

Apreciază că petitul 1 din prezenta cerere este scutit de la plata taxei judiciare de t imbru, potrivit dispozi ț iilor O.U.G. nr. 80/2013, art.29 alin. 1 lit. c.

La data de 13.01.2020, pârâta a depus note de ș edin ț ă , prin care a solicitat: respingerea în întregime, a tuturor celor patru puncte a cererii de chemare în judecată, ca fiind profund netemeinice; obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că reclamantul-tată al copilului lor I___ ț – D_____ locuie ș te efectiv la fostul lor domiciliu, imobil încă proprietate comună în Târgu- M___ ș , _________________/ A/9, jude ț ul M___ ș .

Toate ac ț iunile sale i le adresează pe această adresă, fost domiciliu comun, sau pe adresa Târgu-M___ ș , ____________________/14, locul unde a stat cu chirie o perioadă, de ș i ș tie că nu mai locuie ș te acolo ș i de ș i se întâlnesc foarte des – săptămânal, fiind de fapt locuitori ai aceluia ș i cartier.

Dar, îi convine această situa ț ie, procedura de citare se poate îndeplini (!), dar pârâtă află de ac ț iuni cu mare întârziere sau deloc.

Privitor la cererea de majorare a pensiei de între ț inere stabilită în sarcina pârâtei prin Sentin ț a 5096/2014;

Într-adevăr, a ș a cum sus ț ine reclamantul prin apărător ales majorarea pensiei de între ț inere se poate dispune în raport cu modificarea nevoilor creditorului între ț inerii ș i cu mijloacele financiare ale deb itorului obliga ț iei de între ț inere.

Dar, ceea ce ignoră reclamantul este teza con ț inută în dispozi ț iile art. 525, alin. (2) Cod civil după care prin între ț inerea prestată debitorul nu trebuie să- ș i primejduiască propria existen ț ă.

De asemenea, la stabilire a nivelului presta ț iei instan ț a trebuie să ț ină seama de dispozi ț iile art. 527 alin. (2): „…vor fi avute în vedere celelalte obliga ț ii ale debitorului”. Astfel, solicită instan ț ei a observa că venitul pârâtei este de cca 1.500 lei/lună, ș i că alături de asigurarea mijloacelor pentru existen ț a proprie directă, a născut o feti ț ă S____ Maya-S____, care tocmai împline ș te 3 ani ș i care are nevoi de între ț inere, de cre ș tere ș i educare din ce în ce mai mari.

De asemenea, în ideea asigurării spa ț iului noii sale familii, împreună cu tatăl feti ț ei Maya-S____ a contractat un împrumut bancar ș i a achizi ț ionat un mic apartament, rata lunară pe care o plăte ș te grefează substan ț ial veniturile sale nete, fiind în cuantum de 750-1000 lei/lună.

Fa ț ă de aceste aspecte consideră că presta ț ia datorată nu mai poate fi majorată.

Dar, spre lămurirea instan ț ei privitor la modul de acoperire a nevoilor minorului relevă următoarele aspecte, ce se vor dovedi cu plenitudine în cursul administrării probelor: copilul minor locuie ș te în loc. B___ nr. 336, fiind îngrijit de părin ț ii tatălui reclamant care, de altfel, este încadrat cu handicap grav, cu asistent personal, adică părin ț ii reclamantului încasează o primă de asisten ț ă a copilului în cuantum de 1500 lei; tatăl minorului, reclamant în cauză lucrează în Târgu-M___ ș ș i locuie ș te efectiv în fosta locuin ț ă comună, încă proprietate comună, timpul petrecut cu copilul lor este foarte redus; ca expresie a grijei ș i preocupării pârâtei pentru acoperirea nevoilor de locuire a copilului a fost de acord ca tatăl copilului, reclamant în cauză ș i copilul însă ș i să locuiască în fosta lor garsonieră, dar reclamantul a dus copilul la B___ ș i locuie ș te singur la fostul lor domiciliu.

Privitor la solicitarea de modificare a modului de stabilire a legăt urilor personale ale mamei pârâte cu minorul, în sensul restrângerii programului de vizitare dispus prin Sentin ț a civilă nr. 5096/2014 a Judecătoriei Tg. M___ ș – ș i această solicitare cerere este profund netemeinică ș i de neadmis.

Programul de vizitare con testat s-a admis printr-o sentin ț ă rămasă definitivă ce s-a dat în baza probelor administrate ș i în baza dispozi ț iilor art. 262 alin. (2) Cod civil: „copilul care nu locuie ș te la unul din părin ț ii săi, are dreptul de a avea legături personale cu acesta, dr ept ce nu poate fi limitat decât în condi ț iile legale; luând în considerare interesul superior al copilului.”

Doctrina acceptă unele cazuri în care este posibilă limitarea programului de vizitare a minorului de către părintele care nu are custodia copilului: vârsta copilului, care este sugar sau mai mic de 4 ani; părintele care nu are custodia copilului este dependent de alcool sau de medicamente; nu posedă competen ț a ș i responsabilitatea părintească necesară în vederea cre ș terii ș i asigurării nevoilor minorului; cu ocazia programelor de vizitare a copilului manifestă o atitudine care dăunează cre ș terii ș i educării copilului; depărtarea din punct de vedere geografic dintre părin ț i.

Nici una dintre condi ț iile de limitare a programului de vizitare nu este prezentă în acest caz: vârsta copilului este mai mare de 4 ani, respectiv copilul are 11 ani; mama copilului-pârâta în cauză posedă toate competen ț ele ș i responsabilitatea părintească în vederea cre ș terii ș i asigurării echilibrului minorului dovedite prin faptul că mai are o feti ț ă care este bine crescută, armonios dezvoltată, căreia i s-a povestit despre fră ț iorul ei, iar această feti ț ă, gra ț ie modalită ț ii armonioase de educare – dore ș te să- ș i cunoască fratele ș i să se joace cu el.

Mama pârâtă este pe cale de a- ș i încropi o nouă familie, a contractat un credit ș i a cumpărat un apartament, care este în curs de amenajare, are loc de muncă stabil ș i adecvat remunerat.

Cu ocazia vizitelor la copil atitudinea mamei a fost civilizată, doritoare de a- ș i aduce contribu ț ia la alinarea suferin ț ei copilului.

Mama are toată apeten ț a sentimentală de a- ș i vedea ș i mângâia copilul, care de asemenea se simte ata ș at de mama sa de care a fost nedespăr ț it până la extragerea sa de la domiciliu ș i ducerea sa la bunicii paterni;

Depărtarea geografică, chiar în condi ț iile în care copilul se află în loc. B___ nu este o distan ț ă de neacceptat, de fapt sunt 22,5 km, adică un drum de maximum 30 de minute.

Fa ț ă de aceste considerente nu există temeiuri de a modifica-prin reducere programul de vizitare dispus prin sentin ț ă.

Tot în argumenta ț ia solicitării sale de reducere a programului de vizitare reclamantul sus ț ine că mama-pârâtă „nu a mai căutat copilul după pronun ț area sentin ț ei de divor ț .”

Este o sus ț inere mincinoasă menită a pune într-o lumină nefavorabilă pe mama pârâtă.

De fapt, situa ț ia reală este cu totul alta, a ș a cum se va dovedi prin probele ce se vor administra.

Astfel, divor ț ul, încredin ț area minorului ș i stabilirea programului de vizitare s-au făcut în condi ț iile arătate în preambul, adică pârâta a aflat de existen ț a procesului ș i s-a prezentat la proces abia la ultimul termen de judecată, de care a aflat adiacent, fără apărător, ș i abia a reu ș it să spună că este de acord ca fiul său să locuiască în garsoniera lor, proprietate comună, dar să aibă posibilitatea să-l văd des ș i să-l ajute cu cele trebuitoare traiului ș i dezvoltării sale, că s-a rămas în pronun ț are ș i sentin ț a este cea arătată mai sus.

Dar, această sentin ț ă nu a fost respectată de tatăl reclamant.

De ș i, copilul avea nevoie de urmărire medicală ș i tratament ș i începuse aceste proceduri cu ș efa Clinicii de Neurologie Pediatrică-dr. R_____ M___, conform unor concepte medicale foarte avansate de acceptare a bolii ș i tratarea pas cu pas – tatăl reclamant a luat copilul de la domiciliul său ș i la dus la părin ț ii săi din loc. B___, o femeie de 70 de ani ș i respectiv bunicul patern de 75 de ani, despre care are îndoieli că poate asigura copilului cele necesare.

Nu corespunde adevărului că „pârâta nu a mai căutat copilul” ci s-a dus la B___ în vizită la copil, cu inten ț ia de a-l prelua, a ș a cum dispune sentin ț a dar a fost întâmpinată ș i amenin ț ată cu securea de fostul său socru, care a făcut un scandal de a ie ș it tot satul în stradă.

A mai încercat după o perioadă, de data acea sta anun ț ându- ș i vizita ș i cerând acordul fostului său so ț , care i-a spus că-i dă copilul dar în pielea goală (!), drept urmare s-a dus la B___ cu haine, pe care tatăl copilului i le-a luat ș i le – a dat foc „fiindcă sunt vrăjite” ș i a refuzat să-i dea cop ilul.

T___ ș i, l-a văzut pe copil, ș i a stat cu el în curte 5 minute doar după ce a venit poli ț ia, în ș tiin ț ată de pârâtă, prilej a observat că copilul nu este îngrijit adecvat ș i nici spălat măcar.

La toate aceste episoade ș i la altele au asistat martori di rec ț i, fiindcă de fiecare dată l-a dus înso ț ită de frică să nu o bată sau să o omoare fostul so ț sau părin ț ii acestuia.

A ș a cum prevăd dispozi ț iile art. 17 (1) din Legea 272/2004, privind protec ț ia ș i promovarea intereselor copilului, cu referire la intere sul superior al copilului: „ Copilul are dreptul de a men ț ine rela ț ii personale ș i contacte directe cu părin ț ii, rudele, precum ș i cu alte persoane fa ț ă de care copilul a dezvoltat legături de ata ș ament”, iar mama sa are toată apeten ț a de a men ț ine aceste legături fiind foarte ata ș ată sentimental de fiul său, iar la alin. (3) al aceluia ș i art. din lege se prevede: „Părintele la care copilul locuie ș te are obliga ț ia de a sprijini men ț inerea rela ț iilor personale ale copilului cu celălalt părinte, prevăzute la alin. (1).”

A arătat că Sentin ț a ce se va pronun ț a în acest caz, care nu se îndoe ș te va respinge preten ț iile nefondate de restrângere a programului de vizitare, îl va aduce pe pârât la sentimente normale, civilizate fa ț ă de mama copilului său, în interesul minorului ș i păr ț ile î ș i vor da mâna (!) în efortul imens de a aduce copilul la un grad de sănătate acceptabil integrării sociale. Din partea mamei-există toată dorin ț a.

În caz contrar, vor uza de dispozi ț iile Legii 272/2004, care la art. 17 ș i 18 oferă cadrul legal de aducere la sentimente civilizate a părintelui refractar prin monitorizare pe o perioadă de 6 luni de către Serviciul Public de Asisten ț ă Socială ș i de obligarea la consiliere psihologică a părintelui care se împotrive ș te unui program de vizi tare decent, care este indubitabil în interesul superior al minorului.

Privitor la solicitarea de exercitare exclusiv de către tată a autorită ț ii părinte ș ti – solicită a o respinge, fiind total netemeinică, nejustificată sub nici un aspect;

Potrivit dispoz i ț iilor articolului 483 din Noul Cod Civil, ambii părin ț i au atât drepturi cât ș i obliga ț ii cu privire la copiii lor. De fapt, acest ansamblu de drepturi ș i obliga ț ii presupune că, părin ț ii trebuie să ia decizii împreună cu privire la îngrijirea, educa ț ia ș i protec ț ia copilului, supunerea la tratamente medicale precum ș i administrarea bunurilor sale. În toate deciziile lor, părin ț ii trebuie să aibă permanent în vedere interesul superior al copilului. Mama pârâtă este profund con ș tientă de acest fapt.

Autoritatea părintească presupune existen ț a unui cumul de drepturi ș i obliga ț ii, pentru părin ț i, în cre ș terea ș i educarea copilului precum ș i cu privire la bunurile acestuia. Regula, este aceea că, autoritatea părintească se exercită în comun indiferent dacă păr in ț ii copilului sunt căsători ț i sau divor ț a ț i.

De la această regulă, legea instituie excep ț ia potrivit căreia, în situa ț ii excep ț ionale, pentru motive întemeiate, după ce instan ț a a ascultat părin ț ii ș i autoritatea tutelară, ț inând cont de interesele copiilor, va putea dispune exercitarea autorită ț ii părinte ș ti doar de către unul dintre părin ț i.

Potrivit dispozi ț iilor art. 37 alin. (7) din Legea 272/2004 se consideră motive întemeiate pentru ca instan ț a să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihica, dependen ț a de droguri a celuilalt părinte, violen ț a fa ț ă de copil sau fa ț ă de celălalt părinte, condamnările pentru infrac ț iuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infrac ț iuni cu privire la via ț a sexuală, infrac ț iuni de violen ț ă, precum ș i orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorită ț ii părinte ș ti.

Niciunul dintre aceste „păcate” nu este caracteristic ș i nu i se poate imputa mamei p ârâte. Mai mult decât atât mama a fost aceea care a ini ț iat tratamentul copilului ș i a ț inut legătura cu medicul specialist, mama s-a străduit permanent să fie aproape de sensibilitatea ș i sufletul copilului, mama a încercat să-l viziteze, mama a încercat să dea valoare socială rela ț iei copilului său din prima căsătorie cu feti ț a născută ulterior, care răspunzând sentimental pove ș tilor mamei dore ș te să- ș i cunoască fratele ș i să se joace cu acesta. Mama are o fire în ț elegătore ș i tandră cu un limbaj civilizat, caracterizată prin maturitate ș i în ț elegere.

Fără îndoială că acest tip de atitudine integrativă social, de protejare a minorului ș i de îmbunătă ț ire a stării de sănătate a acestuia este în interesul copilului minor, drept urmare se impune cu necesitate respingerea solicitării tatălui reclamant de exercitare exclusivă a autorită ț ii părinte ș ti.

Ca un corolar al respingerii exercitării autorită ț ii părinte ș ti exclusive de către tatăl reclamant solicită a respinge ș i subsidiarul petitului 3 privind luarea unor măsuri în ceea ce prive ș te pe minor exclusiv de către tată, dispozi ț iile Legii 272 art. 36 alin. (3) fiind clare în această privin ț ă: „în situa ț ia în care ambii părin ț i exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învă ț ăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau interven ț ii chirurgicale, re ș edin ț a copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părin ț i.”

T___ ș i legea dă dreptul părin ț ilor la a se în ț elege pentru a- ș i împăr ț i atribu ț iile pentru a acoperi interesele primordiale ale copilului, dar până acum n-a observat nici o tentativă de în ț elegere din parte reclamantului, orice în ț elegere care acoperă interesul copilului se va bucura din partea lor de mare deschidere-a se vedea acordul său ca cei doi să poată locui în fostul domiciliu.

Concluziv, ac ț iunea reclamantului este netemeinică în totalitate, nu poate fi admisă sub nici un aspect ș i evident cererile sale nu corespund interesului copilului, ba mai mult le duc cu gândul la o conservare a unor interese străine copilului: drepturi băne ș ti încasate de bunicii paterni ca expresie a men ț inerii statutului de copil asistat; neimplicarea tatălui în cre ș terea, educarea ș i îmbunătă ț irea stării de sănătate a copilului-de fapt acesta locuie ș te efectiv la Tg. M___ ș , prezen ț a lângă copilul cu mari probleme – este sporadică.

Men ț inerea acestor stări de fapt prin împiedicarea mamei de a- ș i vedea copilul ș i de a contribui la îmbunătă ț irea stăr ii sale.

În drept a invocat dispozi ț iile art. 17,18, 36 alin. (3), 37 alin. (7)- Legea 272/2004, art. 262, 483 Cod civil, art. 453 Cod procedură Civilă.

În proba ț iune a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei; anchetă autoritate tutelară, interogatoriul reclamantului, proba testimonială cu martorul R_____ C_____ – S______, Târgu – M___ ș , ______________________/19; B____ R_____, Tg. M___ ș , ________________/A, apt. 5.

Pârâta a arătat că se opune audierii martorilor propu ș i de către reclamant – părin ț ii săi – fiind în rela ț ii de du ș mănie cu pârâta au amenin ț at-o cu bătaia ș i cu moartea cel pu ț in în două rânduri, ș i numai interven ț ia poli ț iei a făcut să nu se materializeze amenin ț area lor.

La data de 23.01.2020, reclamantul a depus puncte de ve dere prin care a arătat

nu corespunde adevărului afirmat de pârâtă potrivit căreia cuno ș tea adresa acesteia, cu atât mai mult cu cât a evitat orice discu ț ie cu B____ R_____ întrucât orice discu ț ie de bun sim ț cu pârâta nu poate avea loc, aceasta interpret ând ș i fabulând orice cuvânt al reclamantului.

Potrivit prevederilor Cod procedură civilă a indicat în cererea de chemare în judecată doar adresa de domiciliu despre care avea cuno ș tin ț ă că o folose ș te.

Nu are relevan ț ă faptul că ar locui în acela ș i cartie r deoarece nu se întâlnesc ș i nu conversează niciodată. Dacă se văd întâmplător pe stradă, nici măcar nu întreabă ce mai face fiul lor.

Mai mult, din documentele depuse în proba ț iune de către pârâtă, din contractul de credit încheiat de pârâtă cu BCR în 16.07.2019 se poate observa că adresa de domiciliu a pârâtei era în comuna Raciu, ________________________ nr. 109, a ș a cum de altfel a indicat în cererea de chemare în judecată depusă în 10.07.2019, iar pârâta ș i-a schimbat adresa de domiciliu abia în 06.09 .2019.

Totodată, se poate observa că în notele de ș edin ț ă afirmă pârâta că locuie ș te la adresa de pe ______________________, însă în ancheta Socială referen ț ii autorită ț i tutelare constată că pârâta nu locuie ș te la adresa indicată ș i că nu este locuibil apartamentul de la adresa indicată de pârâtă.

În consecin ț ă, solicită să se facă aplicarea prevederilor art. 208 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora pârâta este decăzută din dreptul de a propune probe ș i de a invoca excep ț ii.

Cât prive ș te solicitar ea pârâtei de a respinge cererea de majorare a pensiei de între ț inere, solicită respingerea acesteia.

Obliga ț ia de între ț inere a ș a cum este prevăzută de normele Legii 272/2004 privind protec ț ia ș i promovarea drepturilor copilului sunt norme imperative.

Art.5 alin. 2 din legea nr. 272/2004 stipulează că: ” (2) Răspunderea pentru cre ș terea ș i asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părin ț ilor, ace ș tia având obliga ț ia de a- ș i exercita drepturile ș i de a- ș i îndeplini obliga ț iile fa ț ă de copil ț in ând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia”.

Iar cuantumul pensiei de între ț inere la care este îndreptă ț it minorul V___ LONUT nu pune în pericol între ț inerea ș i supravie ț uirea pârâtei întrucât prevederile art. 529 Cod civil stipulează că înt re ț inerea datorată se stabile ș te la o pătrime din venitul lunar net al pârâtei pentru un copil ș i 1/3 când pârâtul are 2 sau mai mul ț i copii.

Astfel, din 1500 lei cât declară pârâta că are venit, pentru fiului minor V___ I___ ț i se cuvine 375 lei, suma care nu periclitează existenta ș i via ț a pârâtei.

Nu are relevan ț ă faptul că pârâta mai are un copil în între ț inere (caz în care se face aplicarea prevederilor art. 529 alin. 2 Cod civil ș i nici faptul că aceasta are împreuna cu partenerul de via ț a actual un c redit.

Faptul că au angajat un credit împreună presupune că veniturile celor doi sunt îndestulătoare pentru credit, copiii avu ț i în între ț inere ș i traiul de zi cu zi.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei a observat că pârâta are un venit superior salariului minim pe economie, astfel că argumentele acesteia pentru respingerea petitului de majorare a pensiei sunt nefondată ș i solicită să fie respinse, urmând a se admite petitul 1 astfel cum a solicitat.

În ce prive ș te alega ț iile pârâtei raportat la cel d e-al doilea petit al ac ț iunii arată că nu con ț in decât urme de adevăr.

Minorul V___ I___ ț este un copil cu problem de la na ș tere.

Într-adevăr, în 2013 când minorul a rămas doar cu tatăl său, V___ D_____, copilul era incapabil să se deplaseze.

Cu sprijinul bunicilor paterni ș i a medicilor astăzi V___ I___ ț se deplasează fără probleme, însă celelalte probleme de sănătate nu sunt rezolvate ș i niciun străin nu poate comunica cu minorul întrucât nu articulează cuvinte.

Tatăl ș i bunicii paterni îi în ț elege nevoil e ș i gesturile.

Nu corespunde adevărului faptul că bunicii paterni sunt foarte bătrâni, bunica având 65 de ani, fiind în plină putere ș i un sprijin esen ț ial pentru tatăl minorului.

Nu corespunde adevărului afirma ț ia pârâtei potrivit căreia bunicii încasează indemniza ț ia minorului ș i tatăl locuie ș te singur în ora ș în timp ce minorul este lăsat la B___ la bunici.

Minorul V___ I___ ț locuie ș te împreună cu tatăl său la B___ împreuna cu bunicii paterni (în cea mai mare parte), iar din toamna anului 2019 V___ D_____ ș i V___ I___ ț au revenit la domiciliul din Târgu-M___ ș pentru a putea beneficia de posibilitatea ca tatăl să fie angajat ca asistent personal pentru minor.

Nu corespunde adevărului nici afirma ț ia pârâtei potrivit căreia minorul este lăsat la B___ în grija bunicilor în timp ce tatăl locuie ș te singur în ora ș .

Tatăl minorului aduce copilul la Centrul Ș colar pentru Educa ț ie Incluzivă nr.1, Târgu – M___ ș unde minorul frecventează cursurile (depune adeverin ț ă în proba ț iune). Acest fapt presupune că minorul este adus la ș coală diminea ț a ș i ridicat după 4 ore ș i dus la domiciliul. De regulă deplasarea se face de la B___ la Tg M___ ș .

De ș i minorului i s-au asigurat condi ț ii ș i în Târgu-M___ ș la adresa de domiciliu de pe _______________. V___ I___ ț se simte mai lini ș tit ș i calm c â nd sunt împreuna ș i cu bunicii paterni, a ș a că de regulă seara sunt împreuna la B ă la.

Nu corespunde adev ă rului nici afirma ț ia că minorului nu i se asigură tratament medical ș i grijă permanentă (anexează copia carnetului de sănătate ș i urm ă rire a minorului).

Nu sunt reale nici afirma ț iile pârâtei cu privire la vizitarea minorului.

Dup ă cum se poate observa din ancheta socială de la domiciliul pârâtei, aceasta afirmă că a divor ț at în 2015 în condi ț iile în care ac ț iunea de divor ț a fost depusa în 2013, s-a prezentat la termenele de judecata (contrar sus ț inerilor din notele de ș edin ț a) iar divor ț ul s-a pronun ț at în 2014.

Pârâta a venit o data în ianuarie 2015 înainte de a se comunica sentin ț a de divor ț ș i a solicitat ridicarea minorului în condi ț iile în care nu avea o sentin ț a comunicată (în acel moment a fost chemată poli ț ia de c ă tre pârâtă).

Ulterior, în acela ș i an a fost o singura dată ș i a stat cu minorul în curte.

Nu l-a mai vizitat niciodat ă , nu a sunat să întrebe de copil nici pe tatăl minorului ș i nici pe bunica paternă.

O singură dată, de ziua de na ș tere a minorului (2015 sau 2016) au fost în vizită mătu ș ile materne ș i bunica maternă ș i au vizitat minorul.

Sunt tot minciuni ș i afirma ț iile potrivit cărora a ars hainele pe care le-a adus pârâta pentru copil, cât ș i celelalte alega ț ii despre familia paternă, fiind cunoscu ț i ca persoane non agresive ș i lini ș tite.

Nu cunoa ș te teza probatorie a pârâtei pentru care indică martorii propu ș i.

Solicită însă conform art. 309 Cod procedură civilă, completarea probatoriului cu martorii L______ G_______ ș i L______ G______, cu domiciliul în Târgu-M___ ș , _________________. 20 – teza probatorie fiind tocmai vizitele efectuate la domiciliul minorului de c ă tre mama parat ă ș i a martorilor indica ț i de pârâtă.

Apreciază că cererea de limitare a programului de vizitare este întemeiată tocmai pe lipsa de interes manifestată de mamă ș i de starea de sănătate a minorului.

Subliniază că este vorba de un copil cu handicap (depune certificatul recent eliberat), copil care nu se poate manifesta.

Mama pârâta nu a dat dovadă de grijă ș i aten ț ie în primii 4 ani de via ț ă ai minorului, starea lui LONUT de sănătate, din punctul lor de vedere, i se datorează ( solicită admiterea în proba ț iune a declara ț iilor din dosarul de divor ț nr. XXXXXXXXXXXXX).

Condi ț iile locative ale pârâtei nu corespunde momentan pentru efectuarea programului de vizitare cu ridicarea minorului.

Existen ț a în via ț a pârâtei a unei feti ț e de 3 ani (care necesită toată aten ț ia) nu-i poate permite să acorde o aten ț ie exclusiv ă cum ar necesita minorul V___ I___ ț .

Pârâta afirm ă „cu ocazia vizitelor la copil atitudinea mamei a fost civilizată, doritoare de a- ș i aduce contribu ț ia la alinarea suferin ț ei copilului”, însă subliniază ca au fost doar 2 vizite, dintre care una cu poli ț ia ș i una o prezen ț ă de mai pu ț in de o ora.

Copilul nu a mai fost vizitat de mama pârâta din 2015 sau 2016, nu a fost sunat sa i se pun ă vocea la telefon, iar având în vedere starea de sănătate a acestuia, apreciază ca minorul nu este ata ș at de mamă.

Minorul, la momentul desfaceri c ă s ă toriei nu a fost „extras” de la domiciliu, ci mama a p ă r ă sit domiciliul conjugal ș i a p ă r ă sit un copil de 4 ani la aceea dată.

Trebuie avută în vedere situa ț ia specială de sănătate a minorului care presupune aten ț ie permanentă.

Referitor la al 3-lea petit al cererii, apreciază că acesta este întemeiat tocmai pe faptul că primeaz ă interesul superior al minorului, în cazul de fa ț ă fiind vorba de un minor cu probleme speciale, pe faptul că între p ă rin ț i exista o rela ț ie defectuoasă ș i nu în ultimul r â nd, pe lipsa de interes manifestată de mama pârâtă mai bine de 3 ani, fiind nevoi ț i să apeleze la autorită ț i măcar pentru îndeplinirea obliga ț iei de între ț inere datorată de mama pârâtă.

Astfel, fa ț ă de cererea de chemare în judecata, în urma analizării probatoriului propus spre administrare, cu completarea înscrisurilor care dovedesc afirma ț iile mincinoase ale pârâtei, solicită să se admită ac ț iunea astfel cum a fost formulată.

Depune în completarea probatoriului ș i solicită să se admită înscrisurile la care face referire, respectiv: adeverin ț a de la ș coală; caietul de sănătate ș i urmărire al minorului; certificat încadrare grad de handicap; Hotărârea nr. 549/2019; extras de cont din care rezulta sumele încasate de tatăl minorului în calitate de asistent personal.

Analizând actele ș i lucrările dosarului instan ț a re ț ine următoarele:

În fapt, potrivit certificatului de na ș tere ________, nr, xxxxxx emis de Primăria Municipiului Târgu M___ ș , pârâta B____ I____ R_____ este mama minorului V___ I___ Ț -D_____, născut la data de 28.03.2009.

Prin Sentin ț a civilă nr. 5096/26.111.2014 a Judecătoriei Târgu M___ ș pronun ț ată în dosarul civil nr. xxxxx/320/2013 (f.12), pârâta a fost obligat la plata unei pensii lunare de între ț inere în favoarea minorului V___ I___ ț D_____, născut la data de 28.03.2009 în cuantum de 167,5 lei lunar, începând cu data de 28.10.2013 ș i până la majoratul minorului sau schimbarea condi ț iilor de acordare, s-a stabilit exercitarea în comun a autorită ț ii părinte ș ti asupra minorului V___ I___ ț D_____, născut la data de 28.03.2009, de către ambii părin ț i ș i locuin ț a minorului la locuin ț a reclamantului V___ D_____.

Potrivit certificatului de încadrare a copilului cu dizabilită ț i în grad de handicap emis de Comisia pentru protec ț ia copilului în dosarul nr. xxxxx/EC/13.09.2017 rezultă că minorul V___ I___ ț D_____ este încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal în baza Hotărârii nr. 1051/15.09.2017 a Comisiei pentru protec ț ia copilului.

Potrivit adresei transmise de către ANAF – Administra ț ia J___ ț eană a Finan ț elor Publice M___ ș . (f. 105) rezultă că pârâta figura în eviden ț a fiscală cu un venit brut ob ț inut înperioada iunie – noiembrie 2019 de xxxxx lei.

Din adeverin ț a emisă de angajatorul al pârâtei, rezultă că acesta este angajată cu un salariu de încadrare brut de 2167,5 lei, iar media veniturilor nete ob ț inute în lunile noiembrie – iunie 2019 este în sumă de 1611,5 lei. (f.80)

Conform adresei emise de către ITM M___ ș (f.65) la solicitarea instan ț ei de judecată, rezultă că debitorul figurează în baza de date organizată la nivelul Inspec ț iei Muncii cu contract individual de muncă activ la S..C PROFI ROM FOOD S.R.L.., contract încheiat pe perioadă nedeterminată.

În drept , potrivit art. 531 alin. 1 C. civ. ” dacă se ive ș te o schimbare în ceea ce prive ș te mijloacele celui care prestează între ț inerea ș i nevoia celui care o prime ș te, instan ț a de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau mic ș ora pensia de între ț inere sau poate hotărî încetarea plă ț ii ei” .

Conform art. 529 alin. (1) C. civ. între ț inerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere ș i cu mijloacele celui care urmează a o plăti , iar potrivit alin. (2) al aceluia ș i text de lege când între ț inerea este datorată de părinte, ea se stabile ș te până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii ș i o jumătate pentru trei sau mai mul ț i copii .

Instan ț a mai are in vedere si prevederile art. 499 C. civ. care statuează că ”tatăl ș i mama sunt obliga ț i, în solidar, să dea între ț inere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum ș i educa ț ia, învă ț ătura ș i pregătirea sa profesională” precum ș i prevederile art. 530 C. civ. conform cărora ”obliga ț ia de între ț inere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului ș i, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învă ț ătură ș i pregătire profesională iar dacă obliga ț ia de între ț inere nu se execută de bunăvoie, în natură, instan ț a de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de între ț inere, stabilită în bani”.

Potrivit art. 47 din Legea nr. 272/2004 privind protec ț ia ș i promovarea drepturilor copilului, republicată, ”(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală ș i socială. (2) Părin ț ilor sau, după caz, reprezentan ț ilor legali, le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune condi ț ii de via ț ă necesare cre ș terii ș i dezvoltării copiilor; părin ț ii sunt obliga ț i să le asigure copiilor locuin ț ă, precum ș i condi ț iile necesare pentru cre ș tere, educare, învă ț ătură, pregătire profesională, precum ș i un mediu de via ț a sănătos”.

În primul rând, instan ț a are în vedere că pensia de între ț inere în cuantum de 167,5 lei a fost stabilită în favoarea minorului în cursul anului 2014, iar la momentul pronun ț ării acestei hotărârii judecătore ș ti, respectiv în data de 26.111.2014, minorul avea vârsta de 5 ani.

Conform certificatului de na ș tere rezultă că în prezent minorul are vârsta de 11 ani. Astfel, instan ț a observă că, nevoile minorului au crescut în mod inevitabil odată cu vârsta, iar condi ț iile avute în vedere de către instan ț ă la momentul pronun ț ării sentin ț ei anterioare s-au schimbat, cu atât mai mult cu cât starea de nevoie în care se află creditorul între ț inerii este prezumată de lege în raport de vârsta acestuia, la care se adaugă situa ț ia privind sănătatea copilului în raport de certificatul de încadrare în grad de handicap depus la dosarul cauzei.

Instan ț a apreciază că odată cu înaintarea in vârsta nevoile copilului nu mai sunt acelea ș i si totodată costurile necesare pentru cre ș terea si educarea acestuia cresc pe măsura ce copilul avansează spre vârsta majoratului, pensia de între ț inere în cuantum de 167,5 lei stabilită Sentin ț a civilă nr. 5096/26.111.2014 a Judecătoriei Târgu M___ ș pronun ț ată în dosarul civil nr. xxxxx/320/2013, nefiind în măsură a mai răspunde necesită ț ilor actuale ale unui copil care are in prezent vârsta de 11 ani.

Instan ț a re ț ine că de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătore ș ti prin care s-a stabilit în sarcina pârâtei obliga ț ia de plata a pensie de între ț inere în favoarea minorului din prezenta cauză, veniturile realizate de către aceasta au crescut în mod substan ț ial, aspect care rezultă din adresa emisă de ANAF – Administra ț ia J___ ț eană a Finan ț elor Publice. care se coroborează cu adeverin ț a emisă de angajatorul pârâtei.

De asemenea, legiuitorul a prevăzut că părintele este obligat la plata unei pensii de între ț inere în cuantum de 1/3 din venitul acestuia, dacă între ț inerea este datorată pentru doi copiiopil , venit care nu poate fi, în condi ț ii normale, mai mic decât salariul minim pe economie. De altfel, în acest sens este ș i art. 527 alin. 1 C. civ., potrivit căruia poate fi obligat la între ț inere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, iar la stabilirea mijloacelor celui care datorează între ț inerea se ț ine seama de veniturile ș i bunurilor acestuia, precum ș i de posibilită ț ile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obliga ț ii ale sale.

La stabilirea cuantumului de pensiei de între ț inere instan ț a va ț ine seama de nevoile minorului, specifice vârstei acesteia, ș i etapa de instruire în care se află, aceasta fiind într-o perioadă în care are nevoie de un sprijin financiar substan ț ial ș i constant din partea părin ț ilor, pentru cheltuielile legate de procurare hrană, îmbrăcăminte, material didactic, etc., nevoile sale fiind în continuă cre ș tere.

De asemenea instan ț a are în vedere că pârâta mai are în între ț inere un alt copil minor conform certifcatulu de na ș tere depus la fila nr. 81 din dosar. Prin urmare, în cauză devin incidente prevederile art. 529 alin. 2 teza I C. civ. potrivit cărora ” când între ț inerea este datorată de părinte, ea se stabile ș te până la o treime pentru doi copii din venitul său lunar net”.

Cât prive ș te data de la care se datorează pensia de între ț inere în cuantumul majorat, instan ț a re ț ine prevederile art. 532 C. civ. conform cărora pensia de între ț inere va fi acordată de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, în spe ț ă, începând cu data de 10.06.2019 până la majoratul minorului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obliga ț iei de între ț inere .

Referitor la sus ț inerile pârâtei conform cărora nu se impune majorarea pensiei de între ț inere raportat la faptul că a contractat un împrumut conform contractului de credit ipotecar pentru persoane fizice (f. 82), instan ț a le apreciază ca fiind neîntemeiate. În primul rând, instan ț a are în vedere că acest contract de credit este semnat în calitatea de garant ipotecar nu doar de către pârâtă, dar ș i de numitul S____ D______ M____, păr ț i care nu sunt executate silit în vederea recuperării creditului. În al doilea rând, instan ț a apreciază că pensia de între ț inere este datorată propriului său copil, iar plata acesteia este prioritară oricăror datorii pe care le-ar avea pârâtă, interesul superior al minorului fiind cel care primează.

Instan ț a constată că prin ordonan ț a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M___ ș din data de 03.03.2016 s-a dispus renun ț area la urmărirea penală în ceea ce prive ș te săvâr ș irea infrac ț iunii de abandon de familie de către pârâta B____ I____ R_____. În această ordine de idei, instan ț a subliniază că mama minorului trebuie să în ț eleagă că are fa ț a de copil obliga ț ia de a îi asigura un nivel de trai ș i de sănătate în functie de mijloacele materiale detinute, acesta fiind in interesul superior al copilului pentru a-i asigura o dezvoltare armonioasa ca adult.

De altfel, pârâta cunoscând ș i problemele de sanatate ale minorului, ca o persoană diligentă, se impune să fie preocupată de sanatatea acestuia, în a ș a manieră încat să poată suporta în primul rand pensia de întretinere, cu atat mai mult cu cât aceasta nu a mai fost majorată din anul 2014.

Obliga ț ia de între ț inere a copilului minor de către părintele său, impusă prin art. 499 alin. 1 Cod Civil se execută, potrivit art. 530 alin. 1 ș i 2 Cod Civil, în natură, sau prin plata unei pensii de între ț inere stabilită în bani, fie sub forma unei sume fixe, fie sub forma unei cote procentuale din venitul lunar net al celui care datorează între ț inerea, această din urmă variantă fiind preferabilă în situa ț ia în care copilul nu ar avea acela ș i domiciliu cu persoana obligată la între ț inere, întrucât o eventuală majorare a veniturilor debitorului între ț inerii ar conduce la majorarea implicită a cuantumului pensiei de între ț inere. Altfel spus, instan ț a apreciază că este în interesul superior al copilului ca pensia de între ț inere să fie stabilită sub forma unei cote procentuale din venitul net al debitorului obliga ț iei de între ț inere.

Fa ț ă de aceste împrejurări ș i dispozi ț iile ar. 531 alin.1 C. civ. raportat la art. 529 C. civ. care permit instan ț ei să modifice cuantumul pensiei de între ț inere în func ț ie de nevoile celui îndreptă ț it la între ț inere ș i mijloacele celui care trebuie să o acorde, cu respectarea unui plafon de 1/6 din venituri, în cazul în care între ț inerea este datorată de părinte pentru doi copii, instan ț a urmează să majoreze pensia de între ț inere stabilită în favoarea minorului V___ I___ Ț D_____, născut la data de 28.03.2009 ș i în sarcina pârâtei prin Sentin ț a civilă nr. 5096/26.11.2014 pronun ț ată de Judecătoria Târgu M___ ș în cadrul dosarului nr. xxxxx/320/2013 de la suma de 167,5 lei lunar la 1/6 din veniturile sale lunare nete, iar dacă nu are venituri ori dacă acestea sunt mai mici decât venitul minim net pe economie, 1/6 din venitul minim net pe economie la data la care trebuie achitată această pensie, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 10.06.2019 ș i până la majoratul minorului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obliga ț iei de între ț inere.

Celelalte cheltuieli pentru asigurarea celor necesare traiului minorului ș i pentru educarea, învă ț ătura ș i pregătirea sa profesională se vor asigura de către tată.

Referitor la capătul de cerere vizând stabilirea modului de exercitarea autorită ț ii părinte ș ti, instan ț a constată că prin Sentin ț a civilă nr. 5096/26.11.2014 pronun ț ată de Judecătoria Târgu M___ ș în cadrul dosarului nr. xxxxx/320/2013 s-a stabilit ca autoritatea părintească cu privire la minor să revină ambilor părin ț i.

Potrivit art. 403 C.civ., în cazul schimbării împrejurărilor, instan ț a poate modifica măsurile cu privire la drepturile ș i îndatoririle părin ț ilor divor ț a ț i fa ț ă de copiii lor minori.

Conform art. 505 cod civil în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filia ț ie a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv fa ț ă de ambii părin ț i, autoritatea părintească se exercită în comun ș i în mod egal de către părin ț i, dacă ace ș tia convie ț uiesc. (2) Dacă părin ț ii copilului din afara căsătoriei nu convie ț uiesc, modul de exercitare a autorită ț ii părinte ș ti se stabile ș te de către instan ț a de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozi ț iile privitoare la divor ț .

În acest sens art. 397 Cod civil stabile ș te ca după divor ț , autoritatea părintească revine în comun ambilor părin ț i, afară de cazul în care instan ț a decide altfel, iar art. 398 instituie o excep ț ie de la regula exercitării în comun a autorită ț ii părinte ș ti, stabilind ca in situa ț ia in care există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instan ț a hotără ș te ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părin ț i.

Referitor la autoritatea părintească legea o define ș te la art. 483 arătând ca reprezintă ansamblul de drepturi ș i îndatoriri care privesc atât persoana, cât ș i bunurile copilului ș i apar ț in în mod egal ambilor părin ț i con ț inutul acesteia fiind detaliat de art. 487 cod civil: părin ț ii au dreptul ș i îndatorirea de a cre ș te copilul, îngrijind de sănătatea ș i dezvoltarea lui fizică, psihică ș i intelectuală, de educa ț ia, învă ț ătura ș i pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însu ș irilor ș i nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea ș i sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoa ș te acestuia.

În aceea ș i privin ț a sunt si reglementările din art. 31 alin 2 ale legii 271/2004: exercitarea drepturilor ș i îndeplinirea obliga ț iilor părinte ș ti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului ș i să asigure bunăstarea materială ș i spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin men ț inerea rela ț iilor personale cu el, prin asigurarea cre ș terii, educării ș i între ț inerii sale, precum ș i prin reprezentarea sa legală ș i administrarea patrimoniului său. (3) În cazul existen ț ei unor neîn ț elegeri între părin ț i cu privire la exercitarea drepturilor ș i îndeplinirea obliga ț iilor părinte ș ti, instan ț a judecătorească, după ascultarea ambilor părin ț i, hotără ș te potrivit interesului superior al copilului.

Astfel, pentru stabilirea modalită ț ii de exercitare a autorită ț ii părinte ș ti, instan ț a va avea în vedere interesul superior al copilului care se va determina potrivit următoarelor aspecte: nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educa ț ie ș i sănătate, de securitate ș i stabilitate ș i apartenen ț ă la o familie; opinia copilului, în func ț ie de vârsta ș i gradul de maturitate; istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situa ț iile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violen ț ă asupra copilului, precum ș i poten ț ialele situa ț ii de risc care pot interveni în viitor; capacitatea părin ț ilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de cre ș terea ș i îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; men ț inerea rela ț iilor personale cu persoanele fa ț ă de care copilul a dezvoltat rela ț ii de ata ș ament.

În cauză, instan ț a este în interesul superior al minorului ca autoritatea părintească fa ț ă de acestea să se exercite în comun de către ambii părin ț i, nerezultând din nici o probă faptul că în spe ț ă ar exista motive întemeiate, în sensul dispozi ț iilor art.398 alin. 1 Cod Civil, care să impună restrângerea dreptului ș i a obliga ț iei unuia dintre părin ț i de a participa la cre ș terea, educarea, realizarea profesională ș i formarea religioasă a copilului.

Insta ț a ia în considerare ș i prevederile art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004 privind protec ț ia ș i promovarea drepturilor copilului, potrivit cu care, se consideră motive întemeiate pentru ca instan ț a să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependen ț a de droguri a celuilalt părinte, violen ț a fa ț ă de copil sau fa ț ă de celălalt părinte, condamnările pentru infrac ț iuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infrac ț iuni cu privire la via ț a sexuală, infrac ț iuni de violen ț ă, precum ș i orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorită ț ii părinte ș ti

Situa ț iile enumerate cu titlu exemplificativ de dispozi ț iile anterior enun ț ate vizează anumite împrejurări care constituie nedemnită ț i pentru părintele exclus de la exerci ț iul autorită ț ii părinte ș ti, cazuri în care ar exista un veritabil pericol pentru copil. Or, astfel cum rezultă din cuprinsul rapoartelor de anchetă socială depuse la dosarul cauzei (f.104) pârâta a arătat că dore ș te să î ș i exercite autoritatea părintească în continuare cu privire la minor ș i să respecte programul de vizită, să poată să îl aducă pe minor la apartamentul achizi ț ionat recent pentru a- ș i cunoa ș te sora în vârstă de 3 ani, iar din materialul probator administrat în cauză nu a rezultat existen ț a vreuneia dintre împrejurările men ț ionate de art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004.

De asemenea, toate cazurile enumerate sunt unele extrem de serioase, ceea ce înseamnă că instan ț a de judecată nu poate privi cu îngăduin ț ă lipsirea părintelui de prerogativa aceasta a exercitării autorită ț ii părinte ș ti. Pârâta nu se găse ș te în niciuna dintre situa ț iile enumerate de lege ș i nici nu a fost prezentată vreo împrejurare serioasă pentru care ar trebui privată de această prerogativă.

Capătul de cerere privind suplinirea acordului mamei pentru deciziile majoare luate cu privire la minor ( ș coala, sănătate, servicii medicale, eliberarea actului de identitate/pa ș aport, deplasare în străinatate) urmează a fi respins ca neîntemeiat pentru acelea ș i considerente avute în vedere la solu ț ionarea petitului vizând exercitarea autorită ț ii părinte ș ti având în vedere că aceste solicitări ______________ inutul autorită ț ii părinte ș ti conform prevederilor art. 483 raportat la art. 487 C. civ. care statuează că autoritatea părintească reprezintă un ansamblul de drepturi ș i îndatoriri care privesc atât persoana, cât ș i bunurile copilului, instan ț a stabilind că se impune men ț inerea în continuare a autorită ț ii părinte ș ti în comun cu privire la minor.

Admiterea unui astfel capăt de cerere ar aduce atingere drepturilor părinte ș ti ale pârâtei, care ar fi privată efectiv de drepturile care i-ar reveni în cadrul autorită ț ii părinte ș ti.

Prin urmare, raportat la cele învederate anterior, în temeiul art. 403 C.civ, apreciază că nu se impune modificarea modului de exercitarea a autorită ț ii părinte ș ti, autoritatea părintească urmând a fi exercitată î n comun, de către păr ț i, cu privire la minorul V___ I___ ț D_____ născut la data de 28.03.2009.

Cu privire la cererea de modificare a programului de legături personale ale pârâtei cu minorul, se re ț ine, că prin Sentin ț a civilă nr. 5096/26.11.2014 pronun ț ată de Judecătoria Târgu M___ ș în cadrul dosarului nr. xxxxx/320/2013 i s-a recunoscut dreputl pârâtei la legături personale cu minorul, cu ridicarea ș i respectiv predarea acestuia de către pârâtă de la/la locuin ț a reclamantului, după cum urmează:

– primul ș i al treilea sfâr ș it de săptămână din fiecare lună a anului ș colar, de vineri orele 18:00 până duminica orele 18:00;

– anual, trei zile cu prilejul sărbătorilor pascale- în anii impari până în prima zi de Pa ș te ora 18, iar în anii pari începând cu a doua zi de Pa ș te ora 10;

– anual, în timpul vacan ț ei de vară, timp de 2 săptămâni în luna iulie ș i 2 săptămâni în luna august;

– anual, trei zile în perioada vacan ț ei de iarnă, în anii pari începând cu a doua zi de C______ ora 10, iar în anii impari până în Ajunul Crăciunului, ora 16.

Reclamantul solicită restrângerea pârâtei a avea legături personale cu minorul în sensul stabilirii vizitelor la domiciliulul minorului sub surpravegherea uneia dintre persoanele familiare minorului, respectiv tatăl acestuia sau unul din buncii paterni.

Programul de vizitare stabilit prin hotărârea judecătorească anterior men ț ionată nu a fost respectat, aspect care rezultă din materialul probator administrat în cauză. Astfel, din declara ț ia martorului V___ M____ rezultă că în decurs de cinci ani pârâta l-a vizitat pe minor în data de 26.06.2014 ș i 05.12.2014, în timp ce martorul Rîncean C_____-S______ a precizat că pârâta a fost efectiv să î ș i viziteze copilul de aproximativ 4 ori de la momentul stabilirii modalită ț ii de exercitare a dreptului de a avea legături persoanale cu minorul, men ț ionând că ultima data când pârâta a fost la locuin ț a faptică a copilului în localitatea B___ a fost în anul 2015.

Reclamantul jusitifică prezentul demers judiciar men ț ionând că ”în ipoteza în care pârâta ar dori aplicarea măsurilor dispuse prin sentin ț a nr. 5096/2014 cu privire la minor, respectiv preluarea minorului, acesta ar suferi o criză întrucât nu o mai cunoa ș te pe pârâtă ș i ar fi scos din mediul lui familiar, face ce i-ar afecta grav starea de sănătate”. Aceste sus ț ineri nu au fost dovedite în cauză de către reclamant în condi ț iile art. 249 C. proc. civ., fiind de altfel contrazise de probele administrate în cauză, martorul V___ M____ arătând că minorul nu face crize când ___________________ o persoană străină, dar din cauza problemelor de sănătate este mai greu să socializeze.

Din aceea ș i depozi ț ie de martor, rezultă că ” pârâta nu s-a comportat urât cu minorul niciodată. Aceasta a sta împreună cu copilul cu ocazia uneia dintre vizite, timp în care l-a iubit, l-a mângâiat, au mâncat ș i au povestit. Minorul nu a făcut nicio criză în prezen ț a mamei. Reclamantul i-a permis pârâtei să vină să vadă minorul ș i poate să vină să-l vadă oricând pentru că este fiul acesteia”. Aceste sus ț ineri ale martorului sunt confirmate ș i de martorul Rîncian C_____ – Sarbrina care a învederat că minorul nu a făcut nicio criză în prezen ț a mamei.

Instan ț a re ț ine că păstrarea legăturilor personale dintre copil ș i părintele de care acesta este separat reprezintă atât un drept al părintelui, consacrat de dispozi ț iile art.401 Cod civil, dar ș i un drept al copilului, prevăzut ca atare de art. 17 alin.1 din Legea nr. 272/2004 privind protec ț ia ș i promovarea drepturilor copilului, republicată.

Instan ț a nu neagă faptul că minorul care nu ș i-a mai văzut mama de un interval îndelungat de timp ș i se va raporta la acest părinte ca la o persoană străină, în condi ț iile în care legăturile fire ș ti ce ar fi trebuit să existe între copil ș i părintele cu care aceasta nu locuie ș te în mod statornic nu au fost consolidate în decursul timpului.

Cu toate acestea, fa ț ă de împrejurarea că în cauză nu s-a dovedit existen ț a vreunui comportament abuziv, vătămător al mamei pârâte în raport cu fiul său minor de natură a afecta în mod negativ dezvoltarea fizică sau psihică ale copilului, instan ț a apreciază că modalitatea de păstrare a legăturilor dintre mamă ș i copil, astfel cum a fost stabilită de Judecătoria Târgu M___ ș la momentul pronun ț ării Sentin ț ei Civile nr. 5096/26.11.2014, nu se impune a fi restrânsă, în sensul solicitat de reclamant.

Revine ambilor părin ț i să con ș tientizeze că este benefic intereselor copilului să î ș i cunoască mama, să petreacă timp ș i cu aceasta, în scopul păstrării ș i consolidării unei rela ț iei fire ș ti cu părintele său, cu atât mai mult cu cât minorul are nevoie de o aten ț ie sporită în raport de afec ț iunile de care suferă.

În plus, instan ț a constată că programul de vizitare stabilit prin hotărârea de divor ț este în acord cu interesul superior al copilului, sens în care se impune respingerea solicitării reclamantului de restrângere a acestui program, întrucât astfel poate fi atins dezideratul creării ș i consolidării unei legături de afectivitate între mamă ș i fiul său minor, aspect care este în interesul copilului, fiind în măsură să contribuie la echilibrul său ș i la o bună dezvoltare din toate punctele de vedere pe viitor. Astfel, instan ț a urmează a respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Pe cale de consecin ț ă, având în vedere considerentele anterior instan ț a va admite în parte cererea de chemare în judecată, în sensul majorării pensiei de între ț inere stabilită în favoarea minorului V___ I___ Ț D_____, născut la data de 28.03.2009 ș i în sarcina pârâtei prin Sentin ț a civilă nr. 5096/26.11.2014 pronun ț ată de Judecătoria Târgu M___ ș în cadrul dosarului nr. xxxxx/320/2013 de la suma de 167,5 lei lunar la 1/6 din veniturile sale lunare nete, iar dacă nu are venituri ori dacă acestea sunt mai mici decât venitul minim net pe economie, 1/6 din venitul minim net pe economie la data la care trebuie achitată această pensie, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 10.06.2019 ș i până la majoratul minorului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obliga ț iei de între ț inere, urmând a respinge în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În final, având în vedere solu ț ia de admitere în parte atât a cererii principale, instan ț a în temeiul art. 453 al. 2 teza finală C.Proc. Civ. va dispune compensarea integrală a cheltuielilor de judecată, urmând ca fiecare parte să suporte cheltuielile pe care le-au efectuat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂ Ș TE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de r eclamantul V___ D_____, cu domiciliul în __________________, _________________. M____ , având CNP xxxxxxxxxxxxx , în nume propriu ș i în calitate de reprezentant legal al minorului V___ I___ Ț D_____ , CNP xxxxxxxxxxxxx , în contradictoriu cu pârâta B____ I____ – R_____ , cu domiciliul în Tg. M___ ș , ______________________, apt. 23, jud. M___ ș , având CNP xxxxxxxxxxxxx .

Majorează pensia de între ț inere stabilită în favoarea minorului V___ I___ Ț D_____, născut la data de 28.03.2009 ș i în sarcina pârâtei prin Sentin ț a civilă nr. 5096/26.11.2014 pronun ț ată de Judecătoria Târgu M___ ș în cadrul dosarului nr. xxxxx/320/2013 de la suma de 167,5 lei lunar la 1/6 din veniturile sale lunare nete, iar dacă nu are venituri ori dacă acestea sunt mai mici decât venitul minim net pe economie, 1/6 din venitul minim net pe economie la data la care trebuie achitată această pensie, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 10.06.2019 ș i până la majoratul minorului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obliga ț iei de între ț inere.

Celelalte cheltuieli pentru asigurarea celor necesare traiului minorului ș i pentru educarea, învă ț ătura ș i pregătirea sa profesională se vor asigura de către tată.

Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată.

Dispune compensarea integrală a cheltuielilor de judecată, urmând ca fiecare parte să suporte cheltuielile pe care le-au efectuat.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Târgu-M___ ș .

Pronun ț ată prin punerea solu ț iei la dispozi ț ia păr ț ilor prin mijlocirea grefei instan ț ei, astăzi, 25.06.2020.