Cerere de constatare a nulității absolute a unui titlu de proprietate.

JUDECĂTORIA CORNETU

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 347/2020

Ședința publică de la 02.07.2020

Instanța constituită din:

Președinte : G_______ I____ – A________

Grefier : Bi ca C_______

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții P_______ C______ C_________ – N______ V_____, G_______ C_________ și  pârâtele C______ L_____ DE F___ F______ C_________ și C______ J________ DE F___ F______ I____, având ca obiect f___ fun ciar.

Cercetarea judecătorească și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25 .06.2020, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere, atunci când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.07.2020.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile, instanța constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 30.01.2020, sub număr unic de dosar XXXXXXXXXXXXX, reclamanții P_______ C______ C_________ – N______ V_____ și G_______ C_________ au solicitat în contradictoriu cu pârâtele C______ L_____ DE F___ F______ C_________ și C______ J________ DE F___ F______ I____ ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea titlului de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996 .

În motivare a arătat că titlul de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996 este greșit întocmit, nu corespunde situației de fapt privind posesia și nici situației juridice rezultate din scripte, nu a intrat în circuitul civil și titularul renunță la efectele sale. Originalul titlului de proprietate xxxxx/27.02.1996 a fost restituit și titularul a dat declarație autentificată sub nr. 1083/20.06.2018 la BNP D_________ F_________ pentru ca acesta să fie depus la cotorul caietului de titluri, de unde a fost desprins.

A mai arătat că prin cererea înregistrată sub nr. 1188/04.03.1991 persoana îndreptățită potrivit legii nr. 18/1991, G_______ C_________, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra suprafeței de 0,53 ha, drept stabilit și validat legal de către cele două comisii de f___ f______, însă, din eroare s-au emis și înmânat două titluri la interval de 6 ani, fără ca cel din urmă să fie dublura întâiul înscris.

S-a reținut că doar al doilea titlu de proprietate nr. xxxxx/11.10.2002 emis pe numele cetățeanului G_______ C_________, în calitate de moștenitor al defunctului S___ M____, a stabilit corect situația juridică, prin reconstituirea unui drept de proprietate de 5300 mp situat pe teritoriul satului Darvari al c______ Ciorogârla, din care suprafața de 4656 mp situată în extravilan T 57/2 P80, iar 644 mp în intravilan .

A mai arătat că între cele două titluri de proprietate există diferențe în ceea ce privește numele autorului, suprafața totală de teren, suprafețele de teren înscrise în categoria de folosință din extravilanul și intravilanul localității, amplasamentul neconform cu realitatea posesiei în categoria curți construcții în T5 P360.

În drept, a invocat p revederile art.23,24,27 din Legea 18/1991 si art.III alin.1 lit.a) pct. v lit.c) și alin.2 din Legea nr. 169/1997.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Cererea este scutită de la plata taxei de timbru conform art. 42 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului f______ nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Pârâta C______ Locală Ciorogârla a formulat întâmpinare, înregistrată la data de 13.03.2020, prin care a achiesat la cererea introductivă.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Pârâta C______ Județeană I____ nu a formulat întâmpinare.

În cauză s-au administrat următoarele probe: titlu de prop rietate nr. xxxxx/11.10.2002, titlul de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996 , declarație autentificată la notar, plan parcelar, actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate și relații OCPI I____.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 04.03.1991 reclamantul G_______ C_________ a formulat cerere în baza Legii nr.18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 5300 mp situată în extravilan. ( f.27). În baza cestei cereri a fost eliberat titlul de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996 ( f.5) și titlul de proprietate nr. xxxxx/11.10.2002 ( f.7).

Instanța reține că reclamanta a invocat ca temei de drept al cererii de anulare dispozițiile art.III alin.1 lit.a) pct . v lit.c) din Legea nr. 169/1997.

Legea 169/1997, publicată în M.Of. nr. 299 din  4 noiembrie 1997, în forma sa inițială a reprezentat o lege de modificare și completare a Legii 18/1991, cazurile de nulitate enumerate la art. III fiind introduse prin prin art. 3 din Titlul V al Legii nr. 247 din 19 iulie 2005 , astfel încât dispozițiile art.III din Legea nr. 169/1997 nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr.18/1991 și aplică în continuare ca dispoziții proprii ale Legii nr. 169/1997, ceea ce implică respectarea principiului neretroactivității legii civile garantat la nivel constituțional.

Față de data emiterii titlului de proprietate a cărui anulare se solicită, respectiv 27.02.1996, instanța constată că nu sunt incidente în cauză motivele de nulitate enumerate de art. III din Legea nr. 169/1997, motiv pentru care legalitatea actului se va analiza prin raportare la dispozițiile în vigoare la data emiterii acestuia, în acord și cu principiul simultaneității cauzelor de nulitate absolută față de momentul întocmirii actului.

De altfel, instanța reține că în consonanță cu raționamentul expus stau și prevederile art. II din Legea nr. 196/1997, conform cărora:” Dispozițiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului f______ nr. 18/1991, la data întocmirii lor.” sens în care instanța reține că prevederile Legii nr. 169/1997 nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate, dacă au fost eliberate cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991 la data întocmirii lor.

Esențial în soluționarea pricinii este că scopul Legii nr.18/1991, act normativ aplicabil față de dată emiterii titlului de proprietate contestat, este acela de a repara prejudicii suferite de foștii proprietari prin colectivizarea terenurilor, fiind reglementate modalitățile de stabilire a dreptului de proprietate și a persoanelor îndreptățite la reconstituire.

În drept, potrivit art. 8 alin 2 din Legea nr. 18/1991 ” De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite ”, iar conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 18/1991” Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.”

Conform art. 14 alin.1 din Legea nr. 18/1991 Terenurile cooperativelor agricole de producție situate în extravilanul localităților devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.

Pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 18/1991 în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și a stabilirii calității de persoană îndreptățită la aceasta, trebuie ca persoana să fi fost membru cooperator cu teren adus în cooperativă, să se dovedească existența dreptului de proprietate anterior cooperativizării, că suprafața de teren pretinsă se afla la 01.01.1990 în patrimoniul cooperativei și dovada existenței materiale a unei cereri înregistrate în registrul special deschis în acest sens, potrivit art. 9 alin. 6 din Legea nr. 18/1991.

Din registrul agricol depus la f.42 se reține că în anul 1959, familia reclamantului, a cărui părinți sunt S___ M____, în calitate de tată și S___ D______, în calitate de mama, deținea suprafața totală de 5300 mp, preluată în patrimoniul G.A.C, conform mențiunii de pe registru, din care suprafața de 5000 mp reprezenta teren arabil, iar suprafața de 300 mp reprezenta teren aferent curții.

În registrul cadastral al posesorilor, care ține evidența persoanelor deținătoare de teren în intravilan până în anul 1990, reclamantul figurează cu teren reprezentând construcții și curții în _________________ teren arabil în ______________________ tarlaua 5. ( f.14)

Situarea în teren a suprafeței din intravilan se poate observa din planul cadastral anexat la f.45.

Conform declarației de reconstituirea a dreptului de proprietate, reclamantul G_______ C_________ este membru CAP.

Analizând titlul de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996, instanța reține că acesta a fost întocmit în mod nelegal, pentru o suprafață de teren mai mare decât cea deținută de autorul reclamantului G_______ C_________, respectiv pentru 5600 mp, fiind emis în mod eronat pe numele reclamantului după defunctul S___ G_______, în condițiile în care din registrul agricol reiese că tatăl reclamantului este S___ M____, iar terenul din intravilan pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate nu corespunde ca amplasament cu suprafața de teren pe care a deținut-o familia reclamantului, fiind specificată T 5 P 360.

Toate aceste erori nu se regăsesc în schimb titlu de proprietate nr. xxxxx/11.10.2002.

Se mai reține că reclamantul a dat declarație autentificată sub nr. 1083/20.06.2018 de BNP D_________ F_________ ( f.6) prin care renunță la efectele titlului de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996.

Față de argumentele invocate, instanța reține că nu au fost respectate prevederile art. 8 alin.3,art. 13 alin.3 și art. 14 alin.1 din Legea nr. 18/1991 la momentul emiterii titlului de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996 , motiv pentru care va admite cererea de chemare în judecată și va constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996 emis de pârâta C______ Județeană.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții P_______ C______ C_________ – N______ V_____, cu domiciliul ales în C_________, ______________________, județul I____, G_______ C_________, cu domiciliul în ______________________________, ______________________. 10, județul I____, în contradictoriu cu pârâtele C______ L_____ DE F___ F______ C_________ , cu sediul în comuna C_________, ______________________, județul I____, și C______ J________ DE F___ F______ I____ , cu sediul în București, ___________________, sector 3 .

Constată nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. xxxxx/27.02.1996 emis de pârâta C______ Județeană I____.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cornetu.

Pronunțată astăzi, 02.07.2020, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

                 PREȘEDINTE, Grefier,

  G_______ I____ – A________ B___ C_______

Cerere de constatare a nulității absolute a unui titlu de proprietate