Cerere de constatare a caracterului abuziv al clauzei care prevede plata unui comision acordare credit în cuantum de 0,30 % flat din valoarea creditului

JUDECĂTORIA TÂRGU M___ Ș

CIVIL

Sentin ț a civilă nr. 2947/2020

Ș edin ț a publică din data de 26.08.2020

Instan ț a constituită din:

PRE Ș EDINTE: Ș EULEAN-SCHWARTZ C_______

GREFIER: ROX A__ M___ Ș AN

Pe rol judecarea cauzei c ivil e privind pe reclamant C________ A____ A_____ ș i pe pârât B____ C_________ R_____ SA PRIN S________ J___ Ț EANĂ M___ Ș , având ca obiect ac ț iune în constatare .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului, av. Nireștean L____, reprezentantul pârâtei, av. H____ C______ B________.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, termenul a fost acordat în vederea punerii în discuție a cererii de repunere pe rol a cauzei .

Având în vedere Hotărârea nr. 79 din 26.01.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru judecători s-a procedat la verificarea calității avocaților care asistă ori reprezintă părțile, de către grefierul de ședință pe portalul e-map, constatându-se că aceștia sunt activi la acest moment.

Instanța pune în discuție cererea de repunere pe rol a cauzei.

Reprezentanta reclamantului arată că este de acord cu repunerea pe rol a cauzei.

Reprezentantul pârâtei arată că este de acord cu repunerea pe rol a cauzei.

Față de soluția Curții de Justiție a Uniunii Europene instanța dispune repunerea pe rol a cauzei.

Reprezentanta reclamantului depune la dosarul cauzei dovada cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial.

Instanța constată că în cauză s-a administrat proba cu interogatoriul reclamantului , că s-a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de soluționat, potrivit art. 392 Cod procedură civilă, instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților în ordinea și în condițiile prevăzute la art. 216 Cod procedură civilă.

Reprezentanta reclamantului , având cuvântul pe fond, solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. Reprezentanta reclamantului solicită instanței să constate caracterul abuziv al clauzelor contestate, fiind îndeplinite condițiile prevăzute în Legea nr. 193/2000, să oblige pârâta la restituirea sumelor încasate în temeiul acelor clauze, arătând că acele comisioane încasate reprezintă o dobândă mascată.

Reprezentanta reclamantului solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

Reprezentanta pârâtului, având cuvântul pe fond, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată , cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtei arată că acele clauze a căror caracter abuziv se solicită a fi constatat au fost negociate de către părți, prin semnarea contractului înțelegându-se acceptare a acestora. Reprezentantul pârâtei precizează că din interogatoriul administrat reiese faptul că reclamantul nu a înțeles nici suma pe care a primit-o, reclamantul înțelegând doar ulterior condițiile contractuale.

În baza art. 394 Cod procedură civilă, instanța considerându-se lămurită asupra tuturor împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza pentru deliberare și pronunțare.

INSTAN Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de fa ț ă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instan ț e sub numărul de mai sus reclamantul C________ A____ A_____, în contradictoriu cu pârâta B____ C_________ R_____ S.A., au solicitat:

I. Să se constatate că în Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2702F/17.04.2006 încheiat între reclaman ț ii ș i pârâtă sunt stipulate clauze abuzive ș i anume:

1. Clauza prevăzută la art. 9 lit. b) din Contractul de credit bancar, care prevede plata unui comision acordare credit în cuantum de 0,30 % flat din valoarea creditului;

2. Clauza prevăzută la art. 9 lit. c) din Contractul de credit bancar, care prevede plata unui comision de administrare de 2,30 Ron, reprezentând un procent de 0,05% din valoarea creditului;

3. Clauza prevăzută la art. 9 lit. f) din Contractul de credit bancar, care prevede plata unui comision de urmărire riscuri de 15,18 Ron lunar, reprezentând un procent de 0,33% din valoarea creditului;

4. Clauza prevăzută la art. 3 pct. 3.7 din Contractul de credit bancar – condi ț ii gen erale, care prevede ca „b____ poate modifica nivelul comisioanelor în func ț ie de evolu ț ia pie ț ei financiar-bancare

5. Clauza prevăzută la pct. 5 care prevede că dobânda curentă de 10,75% pe an este formată din dobânda de referin ț ă revizuibilă semestrial, la care se adaugă 2,25 pp cât ș i clauza 2.10 din condi ț ii generale, care prevede modificarea dobânzii ș i implicit majorarea acesteia, fără consim ț ământul împrumutatului;

II. Să se dispună anularea acestor clauze, ș i drept consecin ț ă să se dispună: repunerea păr ț ilor în situa ț ia anterioară ș i obligarea pârâtei la restituirea tuturor sumelor încasate nelegal de la reclaman ț ii reprezentând : „comision de acordare credit”, comision lunar de administrare, comision lunar de urmărire riscuri precum ș i a sumelor înc asate cu titlu de diferen ț a de dobânda, peste dobânda de la data încheierii contractului, respectiv 17.04.2006;

III. Să se dispună obligarea pârâtei la plata dobânzii legale asupra sumelor plătite cu titlu de comision de acordare credit, comision de administrare, comision de urmărire riscuri ș i diferen ț a dintre dobânda ini ț ială ș i dobânda majorată, de la data plă ț ii de către reclaman ț i a fiecărei sume de bani în parte ș i până la data restituirii efective de către pârâta a acestor sume;

IV. Să se dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata;

Reclamanta a apreciat aceste clauze ca fiind abuzive, analizând condi ț iile instituite de prevederile Legii nr. 193/2000 cu privire la fiecare clauză în parte

Pârâta a depus ÎNTÂMPINARE prin care:

A invocat inadmisibilitatea de fond a cererii de chemare în judecată întrucât creditul a fost deja restituit, astfel încât contractul nu mai produce efecte

A solicitatsă se respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată ș i să fie obliga ț i reclaman ț ii la plata cheltuielilor de judecată cauzate pârâtei de solu ț ionarea prezentului litigiu, astfel cum acestea vor fi justificate în cadrul dezbaterilor.

În motivarea întâmpinării formulate, s-au arătat, în esen ț ă, următoarele:

1 SITUA Ț IA DE FAPT

Astfel cum a detaliat mai sus, creditul nu mai este în derulare, fiind rambursat anticipat de către împrumuta ț i.

Prin urmare, în momentul de fa ț ă, prevederile contractuale criticate nu mai produc efecte juridice. Or, în lumina prevederilor legale, nu se poate modifica/desfiin ț a un contract de credit ce nu mai este în fiin ț ă.

Astfel, men ț ionează că potrivit art. 6 din Legea nr. 193/2000: ”Clauzele abuzive cuprinse în contract ș i constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua”.

De asemenea, potrivit art. 7 din aceea ș i lege, 7n măsura în care contractul nu î ș i mai poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este îndreptă ț it să ceară rezilierea contractului, putând solicita, după caz, ș i daune-interese. ”

Se poate observa că ambele ipoteze prescrise de lege vizează ca situa ț ie-premisă obligatorie existenta unui contract în derulare.

Inciden ț a prevederilor art. 4 alin. (6) din Legea 193/2000

Potrivit art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioni ș ti ș i consumatori („Legea 193/2000”):

”Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerin ț ele de pre ț ș i de plată, pe de o parte, nici cu produsele ș i serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj u ș or inteligibil

Potrivit dispozi ț iei legale mai sus citate, condi ț iile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru a atrage aplicarea art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 ș i, pe cale de consecin ț ă, exceptarea unei clauze de la aprecierea caracterului abuziv, sunt: (i) clauza să se refere la elemente care face parte din obiectul principal al Contractului ș i (ii) clauza să fie exprimată într-un limbaj u ș or inteligibil.

În ceea ce prive ș te prima din tre condi ț ii, arată că prevederile privind dobânda ș i comisioanele aplicabile, reprezintă în fapt clauzele prin care se stabile ș te pre ț ul contractului. Astfel, pre ț ul total al Contractului, respectiv contrapresta ț ia împrumuta ț ilor pentru creditul primit, este dobânda anuală efectivă (D__).

Cu privire la acest aspect, apreciază ca fiind relevante prevederile legale interne ce transpun prevederile dreptului european ș i practica înaltei Cur ț i de Casa ț ie ș i Justi ț ie, ce califică atât dobânda cât ș i comisioanele ca făcând parte integrantă din costul total al creditului ș i reprezentând elemente esen ț iale ale obiectului principal al Contractului de credit.

În acest sens, art. 3 litera g) din Directiva 2008/48/CE (transpusă în dreptul român prin OUG 50/2010) a definit costul total al creditului ca fiind: „toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele ș i orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit ș i care sunt cunoscute de către creditor, cu excep ț i a taxelor notariale

Cea de-a doua condi ț ie ce trebuie îndeplinită pentru a se aplica excluderea prevăzută de către art. 4 alin. (6) din Legea 193/2000 este ca limbajul în care este exprimată clauza criticată să fie u ș or inteligibil.

Consideră că limbajul utilizat în Contractul de credit este u ș or inteligibil ș i u ș or accesibil pentru orice consumator cu aptitudini medii de informare ș i, după cum se poate observa din analizarea clauzelor sale, acestea sunt clare atât cu privire la modul de calcul cât ș i la pe riodicitatea cu care vor fi percepute comisioanele ș i dobânda.

Neîndeplinirea condi ț iilor art. 4 alin. (1) din Legea 193/2000

Potrivit art. 4 din Legea 193/2000, ”o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însă ș i sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului ș i contrar cerin ț elor bunei-credin ț e, un dezechilibru semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor”

A ș adar, pentru a se afla în prezen ț a unei clauze abuzive este necesară îndeplinirea a trei condi ț ii cumulative, ș i anume:

– clauza contractuală să nu fi fost negociată;

– acea clauză, prin ea însă ș i sau împreună cu altele din contract, să creeze în detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor;

– dezechilibrul semnificativ astfel creat să fie contrar cerin ț elor bunei-credin ț e.

în prezenta cauză însă, aceste condi ț ii nu sunt îndeplinite, astfel încât solicită Instan ț a să constate că prevederile criticate de reclaman ț i nu sunt abuzive.

A. Contractul de credit nu poate fi criticat sub aspectul lipsei de negociere

În ceea ce prive ș te condi ț ia privind lipsa caracterului negociat, aceasta trebuie analizată din perspectiva dispozi ț iilor art. 4 alin. (2) din L egea 193/2000.

Din cuprinsul acestor dispozi ț ii legale rezultă că lipsa caracterului negociat ar putea fi constatată doar în cazul în care împrumuta ț ii ar fi dovedit faptul că, în calitate de receptori ai ofertei pârâtei, au încercat/inten ț ionat negocierea, iar pârâta a refuzat negocierea, respectiv dacă pârâta din start ar fi anun ț at că nu există posibilitatea de a negocia o anumită clauză.

Or, această situa ț ie nu este inciden ț ă în spe ț ă. împrumuta ț ii nu au încercat o negociere, iar pârâta nu le-a negat/re fuzat posibilitatea negocierii.

B. Inexisten ț a unui dezechilibru semnificativ în detrimentul consumatorilor;

Invederează că această condi ț ie nu este îndeplinită.

Pârâta efectuează o analiză a fiecărei clauze în parte, concluzionând în sensul lipsei caracterului abuziv al acesteia

În drept , au fost invocate dispozi ț iile men ț ionate în cuprinsul întâmpinării din O.U.G. nr. 50/2010, Legea nr. 193/2000, Codul de procedură civilă ș i Codul civil.

Pentru dovedirea celor sus ț inute , s-a solicitat încuviin ț area ș i adm inistrarea probei cu:

– înscrisurile depuse la dosarul cauzei

– interogatoriul reclamantului

– orice alte mijloace de proba a căror necesitate de administrare va reie ș i din dezbateri.

Pe parcursul procesului:

– a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar ș i interogatoriul reclamantului.
Analizând actele ș i lucrările dosarului, re ț ine următoarele:
Între păr ț i s-a încheiat Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2702F (f. 14 – 18) având ca obiect acordarea unui împrumut în cuantum de 4.600 RON pentru o perioadă de 120 luni.

Pe parcursul executării Contractului de credit, a fost emis Actul adi ț ional de implementare a OUG nr. 50/2010, care a intrat în vigoare la data de 20.09.2020.

Prevederile contractuale despre care se sus ț ine că au un caracter abuziv

S-a solicitat constatarea caracterului abuziv a următoarelor prevederi:

Contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2702F-xxxxx/17.04.2006:

9. Pentru creditul pus la dispozi ț ie b____ percepe următoarele comisioane :

b. comision de a cordare credit de 0,30 % flat;

c. comision de administrare de 2,30 RON lunar, reprezentând un procent de 0,05 % din valoarea creditului contractat prevăzută la pct. 1;

f. comision de urmărire riscuri de 15,18 RON lunar, reprezentând un procent de 0,33 % din valoarea creditului contractat prevăzută la pct. 1;

5. La data încheierii prezentului contract dobânda curenta este de 12,3 % pe an ș i este revizuibila semestrial.

Dobânda curenta este formata din dobânda de referin ț a revizuibila semestrial, care se af i ș ează la sediile BCR, la care se adaugă 2,05 p.p.

CONDI Ț II GENERALE DE CREDITARE – ANEXA LA CONTRACTUL DE CREDIT BANCAR NR.266/08.08.2007

Pentru creditele cu dobânda revizuibila semestrial:

2.10.d. Pe parcursul derulării creditului, b____ poate modifica dobânda de referin ț a revizuibila semestrial, fără consim ț ământul împrumutatului, în func ț ie de costul resurselor de creditare, doar la datele de 30 septembrie ș i 31 martie ale anului, noul procent de dobânda aplicându-se de la 01 octombrie respectiv 01 apr ilie, la soldul creditului existent.

Modificarea nivelului dobânzii de referin ț a revizuibila semestrial conduce la recalcularea dobânzii datorate.

3.7. Pe parcursul derulării creditului, b____ poate modifica nivelul comisioanelor în func ț ie de evolu ț ia pie ț ei financiar – bancare.

Aplicarea legii 193/2000 în ceea ce prive ș te prevederile contractuale sus-men ț ionate

Prevederile contractuale supuse analizei instan ț ei _________________________ nr. 193/2000, întrucât persoana împrumutată are calitatea de consumator, iar b____ de profesionist.

Aceste prevederi legale sunt conforme cu Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozi ț iilor legislative, de reglementare ș i administrative ale Statelor membre în materie de cred it destinat consumului, art. 1 pct. 2 lit. a ș i b .

În ceea ce prive ș te principiul for ț ei obligatorii ș i principiul libertă ț ii contractuale , trebuie precizat, cu titlu preliminar, că, în materia contractelor de consum legiuitorul na ț ional ș i cel european a urmărit în anumite ipoteze atenuarea principiului pacta sunt servanda, dând instan ț ei de judecată posibilitatea de a obliga la modificarea clauzelor unui contract sau de a-l anula în măsura în care re ț ine că acesta cuprinde clauze abuzive.

O asemenea inte rven ț ie nu este de natură să înfrângă principiul for ț ei obligatorii a contractelor întrucât libertatea contractuală nu este identică cu una absolută sau discre ț ionară de a contracta.

Un contract are putere de lege între păr ț i întrucât este prezumat a fi do minat de buna-credin ț ă ș i utilitate pentru păr ț ile contractante.

For ț a juridică deplină este recunoscută numai acelor conven ț ii care nu ____________________ principiul constitu ț ional al bunei-credin ț e ș i cu bunele moravuri.

În caz contrar el nu poate fi opus păr ț ilor, ter ț ilor sau instan ț ei de judecată.

Un contract rămâne legea păr ț ilor numai în măsura în care nici una dintre acestea nu ignoră sau încalcă cu bună ș tiin ț ă îndatoririle care îi revin potrivit asumării ș i executării cu bună-credin ț ă a presta ț i ilor.

Principiul for ț ei obligatorii a contractului trebuie examinat ș i interpretat în strânsă legătură cu solidarismul contractual întrucât esen ț a contractului este alcătuită nu numai din voin ț a păr ț ilor contractante, ci ș i din interesul contractual al fiecăreia dintre ele.

De altfel, prin Legea nr. 193/2000 care a transpus con ț inutul Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 s-a stabilit în mod expres competen ț a instan ț ei de judecată de a constata caracterul abuziv.

Interpretând această directivă, Curtea de Justi ț ie a Comunită ț ilor Europene a stabilit în cauza Oceano Grupo Editorial S.A. versus Rocio Murciano Quintero ( C – 240/98 ) că protec ț ia acestui act normativ conferă judecătorului na ț ional de a aprecia din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale în măsura în care este învestit cu formularea unei cereri întemeiate pe ea.

Întrucât un asemenea examen presupune existen ț a în prealabil a unui contract semnat de către cele două păr ț i care ș i-a ș i produs integral sau par ț ial efectele, este neîndoielnic că executarea pentru un anumit interval de timp a obliga ț iilor asumate de către consumator nu poate împiedica verificarea con ț inutului său de către instan ț a de judecată.

Astfel nu se poate sus ț ine inexisten ț a unor clauze abuzive în ca zul în care persoanele împrumutate au acceptat în integralitate con ț inutul conven ț iilor de credit ș i le-au executat ca atare.

Prin Hotărârea nr. C-XXXXXXXXXXX, Banco Espanol de Crédito vs Joaquín Calderón Camino , CJUE a arătat că sistemul de protec ț ie pus în aplicare prin Directiva 93/13 se bazează pe ideea că un consumator se găse ș te într-o situa ț ie de inferioritate fa ț ă de un vânzător sau un furnizor în ceea ce prive ș te atât puterea de negociere, cât ș i nivelul de informare, situa ț ie care îl conduce la a deziunea la condi ț iile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor, fără a putea exercita o influen ț ă asupra con ț inutului acestora.

Totodată, instan ț a na ț ională este obligată să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale, inclusiv în ipotezele în care consumatorul se ab ț ine să invoce caracterul abuziv al acestei clauze fie pentru că acesta nu î ș i cunoa ș te drepturile, fie pentru că este descurajat sa le invoce din cauza cheltuielilor pe care le-ar implica o ac ț iune în justi ț ie. ( Hotărârea din 21 noiembrie 2002, Cofidis, C-473/00 ).

În cazul în care instan ț a inten ț ionează să verifice din oficiu o anumită clauză, aceasta va trebui să aducă la cuno ș tin ț a consumatorului această verificare, consumatorul fiind cel care va aprecia dacă este necesar să fie analizată această clauză din punctul de vedere al caracterului abuziv, iar în cazul în care consumatorul solicită analizarea clauzelor, este obligatorie acordarea posibilită ț ii păr ț ilor de administrare a probatoriilor.

O clauză abuzivă nu creează obliga ț ii pentru consumator.

Este vorba despre o dispozi ț ie imperativă care urmăre ș te să substituie echilibrul formal pe care îl instituie contractul între drepturile ș i obliga ț iile cocontractan ț ilor printr -u n echilibru real, de natură să restabilească egalitatea dintre aceste păr ț i.

Instan ț a na ț ională este obligată să analizeze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale care se încadrează în domeniul de aplicare al Directivei 93/13 ș i, prin aceasta, să suplinească dezechilibrul existent între consumator ș i vânzător sau furnizor.

Ra ț iunea avută în vedere la adoptarea Legii 193/2000 l-a constituit faptul că întregul sistem de protec ț ie preluat în dreptul intern are la bază ideea că un consumator se află într-o pozi ț ie de inferioritate în raport cu comerciantul în ceea ce prive ș te atât puterea de negociere, cât ș i nivelul de informare.

Această situa ț ie îl pune în postura de a adera la condi ț iile redactate în prealabil de către comerciant fără a avea puterea de a influen ț a con ț inutul lor.

Chiar dacă utilizarea unor contracte al căror con ț inut a fost redactat anterior nu este interzisă de art. 5 din Legea nr. 193/2000, esen ț ial rămâne ca prin acest mecanism să se dea posibilitatea consumatorului de a în ț elege, negocia ș i accepta con ț inutul său.

Condi ț iile pentru a fi catalogată o clauză ca abuzivă rezultă din interpretarea Directivei 93/13 din 5 aprilie 1993 ș i a actului normativ care a transpus în dreptul intern această directivă, respectiv Legea 193/2000, cu modificările ș i completările ulterioare.

Astfel, relevante în cauză sunt prevederile art. 1, alin. 3 ș i art. 4, alin. 1, 2 ș i 3 din Legea 193/2000, modificată.

Prevederile art. 1, alin. 3 din acest act normativ statuează că s e interzice comercian ț ilor stipularea de clauze abuzive în c ontractele încheiate cu consumatorii .

Prevederile art. 4, alin. 1, 2 ș i 3 din acela ș i act normativ statuează că o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însă ș i sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului ș i contrar cerin ț elor bunei-credin ț e, un dezechilibru semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor.

O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influen ț eze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condi ț iile generale de vânzare practicate de comercian ț i pe pia ț a produsului sau serviciului respectiv.

Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului eviden ț iază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant.

Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

Din interpretarea textelor legale mai sus citate rezultă că pentru a fi catalogată ca abuzivă o clauză contractuală trebuie să îndeplinească în mod cumulativ două cerin ț e :

să nu fi fost negociată
să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor, în detrimentul consumatorilor ș i c ontrar cerin ț elor bunei credin ț e.

Sus ț inerile pârâtei din cadrul întâmpinării sunt neîntemeiate în condi ț iile în care, caracterul abuziv al unei clauze la un moment dat dăinuie ș te indiferent de modificările ulterioare ori încetarea contractului.

Cu alte cu vinte, de ș i caracterul abuziv al unei clauze poate fi înlăturat, acest efect se produce pentru viitor, însă, în condi ț iile în care ș i-a produs efectele, va subzista caracterul abuziv al clauzei pentru perioada anterioară modificării/înlăturării sale.

De ș i dobânda ș i toate comisioanele fac parte din pre ț ul contractului, acest lucru nu atrage de plano imposibilitatea analizării clauzelor care le stabilesc, trebuind analizată ș i cealaltă condi ț ie prevăzută de art. 4 alin. 6 din Legea 193/2000, respectiv ca respectivele clauze să fie clare, neechivoce ș i exprimate într-un limbaj u ș or inteligibil, analiză care urmează a se realiza cu ocazia deliberării.

Condi ț ia lipsei negocierii este îndeplinită, niciuna dintre prevederile contractuale ce vor fi analizate nefiind negociată direct cu clientul, în sensul Legii 193/2000.

Negocierea unei clauze implică posibilitatea consumatorului de a influen ț a natura clauzei contractuale, iar pârâta nu a dovedit eventualele concilieri, discu ț ii, oferte privind modificarea efectivă, substan ț ială, vizând însă ș i natura clauzelor cuprinse în conven ț ie.

Faptul că exista posibilitatea de a se încheia un alt tip de contract sau de a se încheia acela ș i tip de contract cu altă bancă, nu echivalează cu negocierea clauzelor cu clientul.

Alineatul 2 al art. 4 din lege prevede că o clauză va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influen ț eze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau cond i ț iile generale de vânzare practicate de comercian ț i .

Puterea de negociere a consumatorului nu izvoră ș te nici din posibilitatea ce-i este oferită de bancă de a formula o contraofertă, nici din eventuala pregătire tehnică deosebită a consumatorului, ci în mod special din starea puterii sale economice, care se află într-o vădită precaritate ș i dispropor ț ie raportat la puterea economică a băncii.

Altfel spus, existen ț a puterii de a negocia între doi parteneri precontractuali este imanentă ideii de propor ț ionalitate a puterii economice, de care trebuie să se bucură ambii parteneri precontractuali, negocierea fiind imposibilă acolo unde unul dintre partenerii precontractuali se află într-o pozi ț ie prin excelen ț ă dominantă, iar celălalt într-o pozi ț ie prin excele n ț ă dominată.

Faptul că b____ furnizează produse financiare diferite cu costuri diferite de la un client la altul nu reprezintă altceva decât expresia varietă ț ii ofertei de produse financiare pe care o bancă le expune la un moment dat pe pia ț ă, combinată cu varietatea particularită ț ilor economice, sociale ș i psihologice a fiecărui consumator în parte, fiind absurd a se imagina o uniformitate absolută de servicii financiare efectiv prestate, de vreme ce clientela unei bănci nu este nici pe de parte în mod absolut uniformă.

Chiar dacă respectivele clauze au putut fi cunoscute de către consumator de la momentul încheierii contractului, acest lucru nu este suficient pentru a înlătura lipsa negocierii, în condi ț iile în care consumatorul nu a avut posibilitatea efectivă de a influen ț a con ț inutul respectivei clauze, putând doar să refuze încheierea contractului.

Or, tocmai această situa ț ie, de abuz de putere dominantă ș i de necesitate pentru consumator de a accepta condi ț iile impuse de profesionistul institu ț ie de credit, este cea care a impus adoptarea legisla ț iei în materia protec ț iei consumatorului, cu scopul declarat comunitar ș i na ț ional, de a proteja categoria consumatorilor de practicile profesioni ș tilor.

Mai mult decât atât, art. 3 pct. 2 din Directiva nr. 93/13, prevede că se consideră întotdeauna că o clauză nu s-a negociat individual atunci când a fost redactată în prealabil, iar consumatorul nu a putut să influen ț eze con ț inutul clauzei .

Totodată, alegerea tipului de contract financiar nu echivalează cu negocierea care se poartă asupra clauzelor contractuale, contractele de credit fiind contracte preformulate impuse de bancă clien ț ilor în baza unui model validat în prealabil de B.N.R., „libertatea de voin ț ă” a clientului rezumându-se la a semna sau nu contractul pe care l-a ales în prealabil, alegere care este ș i ea controlată de bancă, aceasta fiind cea care stabile ș te scoringul/ratingul clientului, elemente în func ț ie de care b____ indică clientului tipul de credit în care se încadrează conform ratingului.

A ș adar, lipsa unei negocieri este inerentă conceptului juridic de consumator, construit pe realitatea dispropor ț iei de putere economică dintre acesta ș i comerciant, respectiv conceptului juridic de contract de adeziune, bazat pe un ansamblu de clauze preformulate de către bancă, în redactarea cărora interven ț ia consumatorului nu poate fi decât minimală ori inexistentă.

Potrivit art. 4 alin.3 din lege, dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte dovezi în acest sens.

Or, în cauza b____ nu a făcut astfel de dovezi cu care să dovedească faptul că a fost negociată clauza.

Deci b____ nu a răsturnat prezum ț ia relativă instituită de lege a lipsei negocierii în cazul contractului preformulat.

Simpla semnare a contractului ș i chiar cunoa ș terea semnifica ț iei clauzei de către consumator, nu echivalează cu negocierea clauzei.

În lipsa dovezii negocierii clauzei, instan ț a constată ca fiind îndeplinită condi ț ia lipsei de negociere prevăzută de lege.

Condi ț ia existen ț ei dezechilibrului semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor trebuie să existe din momentul încheierii contractului, faptul că dezechilibrul a intervenit ulterior neputând conferi caracter abuziv unei clauze căreia i-a lipsit ini ț ial acest atribut.

T___ ș i, nu trebuie confundat momentul în care clauza abuzivă este inserată într-un contract cu momentul în care consumatorul con ș tientizează faptul că acel dezechilibru semnificativ dintre drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor are un efect major asupra patrimoniului său.

Dezechilibrul semnificativ al clauzei în ceea ce prive ș te drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor poate exista din momentul încheierii conven ț iei, numai că persoana împrumutată poate de ț ine resursele necesare compensării ori acoperirii acestei inegalită ț i ori clauza nu ș i-a produs efectele ei maxime astfel încât consumatorul să fie sensibil afectat.

Chiar ș i în cazul în care o clauză abuzivă nu a produs niciun efect, aceasta nu înseamnă că î ș i pierde caracterul abuziv.

Legea se referă la dezechilibrul pe care clauza îl creează între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor, în sensul unei inegalită ț i semnificative a acestora, iar nu în ceea ce prive ș te efectul pe care acest dezechilibru îl are asupra consumatorului ori asupra patrimoniului acestuia.

Posibilitatea băncii de a modifica dobânda în mod unilateral, fără a exista consim ț ământul împrumutatului

În contractul de credit se precizează:

Contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2702F/17.04.2006

5. La data încheierii prezentului contract dobânda curenta este de 10,75 % pe an ș i este revizuibila semestrial.

Dobânda curenta este formata din dobânda de referin ț a revizuibila semestrial, care se afi ș ează la sediile BCR, la care se adaugă 2,25 p.p.

C___ ț ia dobânzii de referin ț a revizuibila semestrial este cea de la 30 septembrie din fiecare an ș i se aplica de la 01 octombrie până la 31 martie anul următor, respectiv cea de la 31 martie din fiecare an ș i se aplica de la 01 aprilie până la 30 septembrie din acela ș i an.

Condi ț ii generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 266/08.08.2007

Pentru creditele cu dobânda revizuibila semestrial:

2.10.d. Pe parcursul derulării creditului, b____ poate modifica dobânda de referin ț a revizuibila semestrial, fără consim ț ământul împrumutatului, în func ț ie de costul resurselor de creditare, doar la datele de 30 septembrie ș i 31 martie ale anului, noul procent de dobânda aplicându-se de la 01 octombrie respectiv 01 aprilie, la soldul creditului existent.

Modificarea nivelului dobânzii de referin ț ă revizuibilă semestrial conduce la recalcularea dobânzii datorate.

Conform art. 1 lit. a din Anexa Legii nr. 193/2000, în principiu, o clauză care dă dreptul furnizorului de servicii financiare de a modifica rata dobânzii în mod unilateral nu este abuzivă, cu condi ț ia ca acest lucru să se facă în baza unui motiv întemeiat, prevăzut ș i în contract ș i, totodată, cu condi ț ia informării imediate a clientului, care să aibă, de asemenea, libertatea de a rezilia imediat contractul .

Instan ț a constată că motivul întemeiat nu este prevăzut în contract, dând astfel băncii posibilitatea săvâr ș irii unor abuzuri prin invocarea unor a ș a zise „criterii obiective”

Astfel, în contractul încheiat între păr ț i nu este prevăzută nicio modalitate concretă de stabilire a dobânzii de referin ț ă revizuibilă semestrial, cuantumul acesteia fiind lăsat exclusiv la latitudinea băncii.

Referirea la costul resurselor de creditare este făcută cu titlu general, iar, de ș i acest criteriu aparent este obiectiv, modul în care urmează a fi luat în considerare este unul pur subiectiv.

Astfel, în contract nu se prevede modul în care costul resurselor de creditare ar putea influen ț a rata dobânzii.

Totodată, de ș i s-a stabilit că dobânda este variabilă, b____ ș i-a rezervat dreptul de a aprecia dacă dore ș te sau nu să modifice această dobândă, respectiv dacă dore ș te să crească, să scadă sau să men ț ină nivelul dobânzii, fiind efectiv în prezen ț a unei condi ț ii pur potestative, existând o continuă varia ț ie, mai mică sau mai mare, a costului resurselor de creditare.

De asemenea, dacă b____ ar invoca varia ț ia costului resurselor de creditare, nu există niciun criteriu obiectiv de stabilire a modului în care vor influen ț a aceste situa ț ii costul creditului pentru client, ci B____ va face o apreciere subiectivă cu privire la oportunitatea modificării dobânzii, cu privire la procentul cu care ar trebui să fie modificată această dobândă, cu privire la momentul de la care va opera modificarea nivelului dobânzii, precum ș i cu privire la direc ț ia în care dobânda va fi modificată, respectiv dacă dobânda va scădea ori va cre ș te urmare a modificării criteriului „obiectiv”.

Pentru motivele arătate mai sus , instan ț a constată că au caracter abuziv dispozi ț iile prevăzute de art. 2.10.d din Condi ț iile generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar , precum ș i prevederile art. 5, care instituie caracterul revizuibil al dobânzii în func ț ie de dobânda de referin ț a revizuibila semestrial.

Comisionul de acordare

În contractul de credit se precizează:

9. Pentru creditul pus la dispozi ț ie b____ percepe următoarele comisioane variabile în func ț ie de evolu ț ia pie ț ei financiar bancare:

b. comision de acordare credit de 0,30 % flat;

Raporturile juridice dintre păr ț i au luat na ș tere prin încheierea contractului de credit, astfel încât nu se justifică în niciun mod impunerea ș i perceperea comisionului de acordare pentru presta ț ii ale băncii anterioare acestui moment, presta ț ii care au fost realizate pe tărâm extracontractual.

Nu se poate sus ț ine că b____ procedează la întocmirea unei documenta ț ii de credit, ulterior aprobării împrumutului, astfel că acest comision ar reprezenta o cheltuială a creditului, contravaloarea unei activită ț i prestate de bancă, din moment ce întocmirea documenta ț iei de credit face parte din activitatea profesionala a institu ț iei bancare ș i este răsplătită prin produsul ce a fost vândut consumatorului.

Costul creditului, respectiv dobânda percepută pentru rambursarea sumei de bani împrumutate în rate lunare este de natură a asigura plata presta ț iei Băncii de a efectua demersurile necesare în vederea semnării contractului de credit, acest tip de servicii fiind prestate de către institu ț ia bancară în desfă ș urarea curenta a activită ț ii sale ș i nu poate fi imputata consumatorului de doua ori, atât prin suportarea costurilor împrumutului, a dobânzii pe care acesta o datorează pentru suma împrumutată, cât ș i prin plata comisionului de acordare.

Prin cuantumul mare al comisionului de acordare re ț inut de bancă raportat la suma împrumutată, în condi ț iile neindicării ș i nejustificării serviciilor pentru care a fost perceput, instan ț a re ț ine faptul că există un dezechilibru semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor referitor la comisionul de acordare re ț inut de bancă , clauza având un caracter abuziv.

Pentru motivele arătate mai sus , instan ț a constată că dispozi ț iile art. 9 lit. b din Contractul de credit au caracter abuziv.

Comisionul de administrare

În contractul de credit se precizează:

9. Pentru creditul pus la dispozi ț ie b____ percepe următoarele comisioane variabile în func ț ie de evolu ț ia pie ț ei financiar bancare:

c. comision de administrare de 2,30 RON lunar, reprezentând un procent de 0,05 % din valoarea creditului contractat prevăzută la pct. 1;

Clauza prin care se stabile ș te un comision de administrare a creditului, nu este, în sine abuzivă, în raport de scopul acestui comision – monitorizarea/înregistrarea/efectuarea de opera ț iuni în scopul utilizării/rambursării creditului acordat consumatorului.

În cauză, însă, se creează un dezechilibru major între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor, întrucât comisionul plătit lunar se raportează la valoarea întregului credit contractat, iar nu la valoarea soldului la data plă ț ii comisionului.

Dezechilibru semnificativ există, întrucât valoarea comisionului nu se corelează cu valoarea soldului rămas de plată, în condi ț iile în care scopul comisionului, declarat de Bancă, este acela de a acoperi cheltuieli de monitorizare a creditului care scade progresiv cu fiecare rată lunară achitată.

Totodată, terminologia folosită nu este clarificată în cuprinsul condi ț iilor generale ale contractului, pentru ca împrumutatul să fie în deplină cuno ș tin ț ă de cauză cu privire la motivele pentru care sunt percepute de către bancă aceste sume.

Pentru motivele arătate mai sus , instan ț a constată că dispozi ț iile art. 9 lit. c din Contractul de credit au caracter abuziv.

Comisionul de urmărire riscuri

În contractul de credit se precizează:

9. Pentru creditul pus la dispozi ț ie b____ percepe următoarele comisioane variabile în func ț ie de evolu ț ia pie ț ei financiar bancare:

f. comision de urmărire riscuri de 15,18 RON lunar, reprezentând un procent de 0,33 % din valoarea creditului contractat prevăzută la pct. 1;

Fa ț ă de modul de redactare a clauzei referitoare la comisionul de urmărire riscuri, instan ț a constată că aceasta nu este clară ș i inteligibilă în sensul că nu se arată în mod expres care sunt motivele care au impus aplicarea comisionului având în vedere că în condi ț iile generale ale contractelor este men ț ionat numai faptul că acesta se calculează ca ș i procent la valoarea creditului, fără a se fi indicat ș i criteriile în func ț ie de care acest comision este stabilit în fiecare contract în parte.

A ș a cum a re ț inut ș i Curtea de Justi ț ie a Uniunii Europene, în jurispruden ț a sa(Hotărârea din 30.04.2014 pronun ț ată în cauza C-26/13 A____ Kasler, H_______ Kasleme Rabai împotriva OTP Jelzalogbank Zrt , pentru a se aprecia că o clauză este clară ș i inteligibilă nu este suficient ca aceasta să fie inteligibilă pe plan formal ș i gramatical.

Astfel, pentru respectarea cerin ț ei privind transparen ț a clauzelor contractuale era necesar ca contractul să expună motivele care justifică perceperea comisionului.

Faptul că unui consumator i s-au prezentat contractele de credit oferite de bancă nu înseamnă că a fost în măsură să prevadă consecin ț ele economice care rezultă din perceperea comisionului de urmărire riscuri în condi ț iile în care nu i s-a explicat în mod concret mecanismul de func ț ionare a acestui comision, motivul pentru care este perceput ș i dacă în func ț ie de îndeplinirea riscurilor, acesta va fi sau nu restituit la încheierea contractului.

În consecin ț ă, b____ avea obliga ț ia de a indica în contract motivul pentru care a perceput comisionul ș i criteriile avute în vedere la stabilirea acestuia.

Comisionul de urmărire riscuri nu are un echivalent într-o contrapresta ț ie a băncii, situa ț ie în care dezechilibrul creat în detrimentul consumatorului este evident deoarece i s-a perceput lunar un procent din valoarea creditului, deci fără a se avea în vedere diminuarea acesteia ca urmare a achitării ratelor scadente ș i fără a primi în schimb un bun sau serviciu ș i fără a exista nici măcar eventualitatea unei astfel de contrapresta ț ii pe parcursul derulării creditului.

Stabilirea unui comision cu o valoare deloc neglijabilă, calculată din valoarea creditului are aptitudinea de a crea o sarcină în plus în detrimentul consumatorului ș i astfel un dezechilibru semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor, în condi ț iile în care prin impunerea comisionului, care nu corespunde cerin ț elor de previzibilitate, b____ s-a asigurat împotriva unui risc eventual, fără ca la finalul perioadei de creditare, sumele să fie restituite în situa ț ia în care împrumutatul se dovede ș te a fi bun platnic.

A ș adar, clauza privind comisionul de urmărire riscuri a creat un dezechilibru semnificativ între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor.

În ceea ce prive ș te condi ț ia bunei-credin ț e, a ș a cum s-a re ț inut în jurispruden ț a Cur ț ii Europene de Justi ț ie ( cauza Aziz împotriva Caixa d’Estalvis de Catalunya ), trebuie verificat dacă furnizorul, ac ț ionând în mod corect ș i echitabil fa ț ă de consumator, se putea a ș tepta în mod rezonabil ca acesta din urmă să accepte o asemenea clauză în urma unei negocieri individuale.

Or, în cauză, fa ț ă de cele re ț inute anterior, respectiv existen ț a obliga ț iei de plată a unui comision raportat la valoarea creditului pe întreaga durată a acestuia ș i fără posibilitatea de rambursare în situa ț ia în care nu se produce riscul, nu se poate considera că b____ a ac ț ionat cu buna credin ț ă, o asemenea clauză instituind în sarcina consumatorului o obliga ț ie de plată suplimentară ș i care nu se poate presupune că ar fi fost acceptată de către acesta.

Pentru motivele arătate mai sus , instan ț a constată că dispozi ț iile art. 9 lit. f din Contractul de credit au caracter abuziv.

Posibilitatea băncii de a modifica unilateral nivelul comisioanelor

În contractul de credit (Condi ț ii generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 393/21.08.2007) se precizează:

3.7. Pe parcursul derulării creditului, b____ poate modifica nivelul comisioanelor în func ț ie de evolu ț ia pie ț ei financiar – bancare. În cazul modificării nivelului comisioanelor în sensul majorării acestora, b____ va notifica împrumutatul în momentul în care intervine aceasta modificare, prin afi ș are la sediul băncii sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Pentru liniile de credit, în cazul majorării comisioanelor, b____ va notifica împrumutatul, în momentul modificării, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin intermediul unui extras de cont eliberat împrumutatului în mod gratuit.

În cazul în care împrumutatul nu este de acord cu noul nivel al comisioanelor, are dreptul să ramburseze anticipat creditul ș i sa achite dobânzile aferente în termen de ___ zile de la data notificării. În caz contrar păr ț ile convin că împrumutatul accepta în mod tacit noile niveluri ale comisioanelor.

În cazul în care nivelul comisioanelor se reduce, acestea se afi ș ează la sediile băncii, cu excep ț ia liniilor de credit la care se comunică în scris, în momentul modificării, prin scrisoare recomandată/extras de cont eliberat împrumutatului în mod gratuit.

Conform art. 1 lit. a din anexa Legii nr. 193/2000, o clauză care dă dreptul furnizorului de servicii financiare de a modifica nivelul taxelor ș i comisioanelor în mod unilateral, nu este abuzivă, cu condi ț ia ca acest lucru, să se facă pe baza unui motiv întemeiat, prevăzut ș i în contract, ș i totodată, cu condi ț ia informării grabnice a clientului, care să aibă libertatea de a rezilia imediat contractul.

Conform art. 1 lit. a din anexa Legii nr. 193/2000, o clauză care dă dreptul furnizorului de servicii financiare de a modifica nivelul taxelor ș i comisioanelor în mod unilateral, nu este abuzivă, cu condi ț ia ca acest lucru, să se facă pe baza unui motiv întemeiat, prevăzut ș i în contract, ș i totodată, cu condi ț ia informării grabnice a clientului, care să aibă libertatea de a rezilia imediat contractul.

Instan ț a constată că, prin motiv întemeiat în sensul legii, se în ț elege o situa ț ie clar descrisă, care să ofere clientului posibilitatea să ș tie, de la început, că dacă acea situa ț ie se va produce, comisioanele vor fi mărite.

Totodată, motivul trebuie să fie suficient de clar arătat, de determinat, ca, în eventualitatea unui litigiu în legătură cu aplicarea unei astfel de clauze, instan ț a să poată verifica dacă acea situa ț ie, motiv de modificare a nivelului comisioanelor, chiar s-a produs.

A ș a cum un act normativ trebuie să fie caracterizat prin previzibilitate, la fel ș i o clauză contractuală trebuie să fie astfel formulată încât consumatorul să poată anticipa că, dacă o anumită situa ț ie intervine, o anumită consecin ț ă se produce.

Or în contract nu este prevăzută nicio asemenea situa ț ie, modificarea nivelului comisioanelor fiind lăsată exclusiv la latitudinea băncii.

Aceste clauze denotă un dezechilibru semnificativ între presta ț iile băncii ș i presta ț iile consumatorului, acordând băncii un drept discre ț ionar de a modifica acordul de voin ț ă format la momentul semnării contractului de credit.

În acela ș i sens este ș i Hotărârea CJUE din data de 26.04.2012 în cauza C-472/10 (INVITEL-Ungaria) potrivit căreia se poate aprecia ca fiind abuzivă clauza care figurează în condi ț iile generale ale contractelor încheiate cu consumatorii prin care un vânzător sau un furnizor prevede o modificare unilaterală a costurilor aferente serviciului care trebuie furnizat, fără a descrie însă în mod explicit modalitatea în care sunt stabilite respectivele costuri ș i fără a indica un motiv întemeiat pentru această modificare .

Inserarea în contract a tuturor acestor clauze denotă inten ț ia evidentă a băncii de a se ț ine la adăpost de apari ț ia oricărui risc care îi poate diminua câ ș tigul prin transferarea integrală a acestuia către consumator.

Pentru motivele arătate mai sus , instan ț a constată că dispozi ț iile art. 3.7 din Condi ț iile generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 393/21.08.2007 au caracter abuziv.

De ș i Legea 193/2000 nu prevede, ca sanc ț iune , anularea clauzelor cu caracter abuziv, ci inopozabilitatea (sau ineficacitatea) acestora în raport cu consumatorul, practic regimul juridic al acestei sanc ț iuni este identic cu cel al nulită ț ii absolute , acest lucru decurgând din practica Cur ț ii de Justi ț ie a Uniunii Europene .

Prin Hotărârea nr. C-XXXXXXXXXXX, Banco Espanol de Crédito vs Joaquín Calderón Camino , Curtea a considerat că articolul 6 alineatul (l) din Directiva 93/ 13/CEE, care prevede că, clauzele abuzive existente într-un contract încheiat între un consumator ș i un vânzător sau un furnizor „ nu creează obliga ț ii pentru consumator ”, constituie o dispozi ț ie imperativă care, având în vedere pozi ț ia de inferioritate a uneia dintre păr ț ile contractului, încearcă să înlocuiască echilibrul formal stabilit de acesta între drepturile ș i obliga ț iile păr ț ilor cu un echilibru real care să poată restabili egalitatea între acestea.

Contractul existent între păr ț i trebuie să continue să existe, în principiu, fără nicio altă modificare decât cea rezultată din eliminarea clauzelor abuzive, în măsura în care, în conformitate cu normele dreptului intern, o astfel de men ț inere a contractului este posibilă din punct de vedere juridic.

Chiar dacă este vorba despre un contract cu executare succesivă, nu va opera excep ț ia de la principiul restitutio în integrum în cazul anulării unui asemenea act, întrucât această excep ț ie care consacră men ț inerea până la data anulării a efectelor produse de un contract cu executare succesivă nu vizează contractele de credit, ci contractele în cazul cărora există imposibilitatea obiectivă de restabilire a situa ț iei anterioare (ex. contractele de loca ț iune), tocmai această imposibilitate justificând excep ț ia, ceea ce nu este cazul în prezenta spe ț ă.

Având în vedere că efectul principal al constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale este faptul că acestea nu vor mai putea produce efecte între păr ț i, în vederea clarificării con ț inutului conven ț iei care va sta la baza raporturilor dintre păr ț i, instan ț a va constata nulitatea absolută a următoarelor dispozi ț ii cu privire la care s-a stabilit că au un caracter abuziv , respectiv:

– art. 9 lit. b, c, f din Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 266/08.08.2007

– art. 2.10.d din Condi ț iile generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 266/08.08.2007

– art. 3.7 din Condi ț iile generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 393/21.08.2007;

– art. 5 din contractul de credit bancar care prevede că dobânda curentă de 10,75% pe an este formată din dobânda de referin ț ă revizuibilă semestrial, la care se adaugă 2,25 pp.

Instan ț a constată că, potrivit art. 5 din Contractul de credit, păr ț ile au convenit la data încheierii contractului de credit o dobânda curentă de 10,75 % pe an formată din dobânda de referin ț ă revizuibilă semestrial, care se afi ș ează la sediile BCR, la care se adăugă 2,25 pp.

Faptul că păr ț ile au convenit că această dobândă de referin ț ă revizuibilă semestrial poate fi modificată de Bancă în func ț ie de costul resurselor de creditare nu permite instan ț ei să intervină în voin ț a păr ț ilor ș i să stabilească componentele dobânzii, o astfel de interven ț ie fiind potrivnică dispozi ț iilor art. 969 Cod Civil din 1864, în vigoare la data încheierii contractului.

Instan ț a constată că Actul A__ ț ional emis de Bancă ulterior intrării în vigoare a OUG 50/2010 încălcă dispozi ț iile art. 40 alin. 3 din acest act normativ, con ț inând alte prevederi decât cele impuse prin legisla ț ie, aceste dispozi ț ii contractuale fiind nule de drept.

Instan ț a constată că actul adi ț ional nu a fost semnat de către consumator, iar în spe ț ă nu poate opera acceptarea tacită a acestui act adi ț ional conform art. 95 din OUG 50/2010 deoarece prin acest act adi ț ional b____ nu face altceva decât să modifice tot în mod unilateral, abuziv, pre ț ul contractului, mărind unilateral rata dobânzii curente de la 10,75 % pe an la 18,45 % pe an.

În aceste condi ț ii nesemnarea actului adi ț ional nu echivalează cu acceptarea tacită a prevederilor acestuia, ci eventual cu refuzul de a accepta în continuare o clauză contractuală abuzivă, astfel încât noua rată a dobânzii impusă în mod abuziv de către bancă nu va putea produce niciun efect, urmând a fi luată în considerare în continuare dobânda ini ț ial stabilită de păr ț i.

Faptul că ANPC a fost de acord cu o anumită formulă de calcul a dobânzilor propusă de Asocia ț ia R_____ a Băncilor nu conferă legalitate în mod automat modului de calcul a dobânzii variabile de către bancă, trebuind analizată în mod concret inclusiv modalitatea în care b____ a ajuns să perceapă o anumită dobândă de referin ț ă a băncii la data intrării în vigoare a OUG 50/2010.

Constatând caracterul abuziv al prevederilor art. 2.10.d din Condi ț iile generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice analizat ș i eliminând aceste dispozi ț ii din contract, revine păr ț ilor obliga ț ia de a se întâlni ș i de a conveni cu privire la componentele dobânzii variabile, contractul fiind legea păr ț ilor, până la acel moment urmând a fi luată în considerare ș i aplicată dobânda curentă ini ț ial stabilită în contract (10,75 % pe an).

Chiar dacă la data încheierii contractului teoria impreviziunii contractelor era consacrată doar doctrinar nu ș i legal, această teorie nu poate justifica interven ț ia instan ț ei în conven ț ia păr ț ilor în cazul în care este vorba despre clauze abuzive care au ca efect lipsa producerii de efecte juridice pentru trecut ș i viitor.

Teoria impreviziunii se aplică doar contractelor (clauzelor contractuale) legal încheiate nu ș i celor abuzive, ineficace.

Cu privire la dobânda aplicabilă ulterior intrării în vigoare a OUG 50/2010 care a impus componentele dobânzii, în condi ț iile în care b____ nu a făcut dovada comunicării către consumator, în cadrul termenului prevăzut de acest act normativ, a proiectului de act adi ț ional, luând însă în considerare indicele de referin ț ă prevăzut în Actul A__ ț ional depus la dosarul cauzei ( ROBOR la 6 luni ) ș i care reprezentă o manifestare de voin ț ă a băncii cu privire la indicele pe care în ț elege să îl adopte în cadrul contractului, instan ț a va constata că de la data de 11.09.2010 (data limită până la care profesionistul avea obliga ț ia modificării unilaterale a ratei de dobândă ca urmare a implementării actelor normative obligatorii în materie) ș i pentru restul perioadei contractuale, rata dobânzii curente este variabilă ș i se modifică în func ț ie de valoarea dobânzii de referin ț ă ROBOR la 6 luni , fiind compusă din:

– marja fixă a băncii, care se determină ca determină ca diferen ț a între valoarea dobânzii ini ț ial stabilite în contract (10,75 % pe an) ș i valoarea dobânzii de referin ț ă ( ROBOR la 6 luni ) de la data de 11.09.2010 ș i

– dobânda de referin ț ă ROBOR la 6 luni, valabilă, conform contractului, la dat a la care se calculează dobânda

Restituirea sumelor de bani încasate în temeiul ș i cu aplicarea unor clauze abuzive

Devenind plă ț i nedatorate ca urmare a anulării clauzelor în baza cărora au fost percepute, instan ț a va obliga pârâta să restituie reclamantului sumele de bani percepute în temeiul clauzelor cu privire la care s-a stabilit că au un caracter abuziv , respectiv:

– de la încheierea contractului, până în data de 10.09.2010, sumele achitate cu titlu de dobândă peste dobânda curentă ini ț ial stabilită în contract (10,75 % pe an)

– începând cu data de 11.09.2010, sumele achitate cu titlu de dobândă peste dobânda compusă din marja fixă a băncii (care se determină ca diferen ț a între valoarea dobânzii ini ț ial stabilite în contract ș i valoarea dobânzii de referin ț ă ROBOR la 6 luni de la data de 11.09.2010) ș i dobânda de referin ț ă ROBOR la 6 luni, valabilă, conform contractului, la dat a la care se calculează dobânda

– sumele achitate cu titlu de comision de acordare, comision de administrare ș i comision de urmărire riscuri

Prin anularea clauzelor abuzive, sumele de bani achitate în temeiul acestora au devenit plă ț i nedatorate.

Având în vedere că s-a constatat caracterul abuziv al clauzelor sus-men ț ionate, instan ț a apreciază că a fost răsturnată prezum ț ia de bună credin ț ă a Băncii în ceea ce prive ș te primirea respectivelor sume de bani.

Astfel, în personalul acesteia sunt inclu ș i profesioni ș ti din domeniul economic, juri ș ti, etc., astfel încât B____ nu î ș i poate invoca propria culpă în necunoa ș terea prevederilor Legii 193/2000 ș i introducerea unor clauze care au ca singur scop perceperea în mod abuziv a unor sume, fără justificare ș i fără contrapresta ț ie din partea sa.

Pentru aceste motive, instan ț a va obliga pârâta să achite reclamantului dobânda legală asupra sumelor percepute în temeiul clauzelor declarate abuzive, de la data primirii acestor sume până la restituirea lor efectivă.

Cheltuieli de judecată

În baza dispozi ț iilor art. 453 alin. 1 Cod Procedură Civilă instan ț a va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avoca ț ial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂ Ș TE

Admite în parte cererea ce chemare în judecată formulată de reclamantul C________ A____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Tg. M___ ș , ______________________, nr. 39, _____________ M___ ș , reprezentat de avocat Nire ș tean L____ în contradictoriu cu pârâta B____ C_________ R_____ S.A. (”B____”) cu sediul în Municipiul B_____ ș ti, _________________________. 5, sector 3, înregistrată la Registrul Comer ț ului sub nr. JXXXXXXXXXX, CUI xxxxxx, reprezentată în acest proces de A______ B______ („B_______ & Asocia ț ii” S.C.A., cu sediul în __________________ ie, nr. 10, sector 2, B_____ ș ti, cod po ș tal xxxxxx – unde este stabilit ș i sediul procesual ales în vederea efectuării tuturor comunicărilor procesuale în aten ț ia avoca ț ilor mai sus men ț iona ț i), ș i în consecin ț ă

Constată că au caracter abuziv următoarele prevederi:

– art. 9 lit. b, c, f din Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 266/08.08.2007

– art. 2.10.d din Condi ț iile generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 266/08.08.2007

– art. 3.7 din Condi ț iile generale de creditare – Anexă la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 393/21.08.2007;

– art. 5 din contractul de credit bancar care prevede că dobânda curentă de 10,75% pe an este formată din dobânda de referin ț ă revizuibilă semestrial, la care se adaugă 2,25 pp.

Constată nulitatea absolută a prevederilor sus-men ț ionate cu privire la care s-a stabilit că au un caracter abuziv.

Obligă pârâta să restituie reclamantului sumele percepute în temeiul clauzelor cu privire la care s-a stabilit că au un caracter abuziv , respectiv:

– de la încheierea contractului, până în data de 10.09.2010, sumele achitate cu titlu de dobândă peste dobânda curentă ini ț ial stabilită în contract (10,75 % pe an)

– începând cu data de 11.09.2010, sumele achitate cu titlu de dobândă peste dobânda compusă din marja fixă a băncii (care se determină ca diferen ț a între valoarea dobânzii ini ț ial stabilite în contract ș i valoarea dobânzii de referin ț ă ROBOR la 6 luni de la data de 11.09.2010) ș i dobânda de referin ț ă ROBOR la 6 luni, valabilă, conform contractului, la dat a la care se calculează dobânda

– sumele achitate cu titlu de comision de acordare, comision de administrare ș i comision de urmărire riscuri

Obligă pârâta să achite reclamantului dobânda legală asupra sumelor percepute în temeiul clauzelor declarate abuzive, de la data primirii acestor sume până la restituirea lor efectivă.

Obligă pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 2000 lei.

Respinge în rest cererea ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu M___ ș .

Pronun ț ată în condi ț iile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă, azi data de 26.08.2020.

Leave a Reply