Cerere de obligare la emiterea deciziei de plată pentru pagubele produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice

Cerere de obligare la emiterea deciziei de plată pentru pagubele produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice

TRIBUNALUL M____

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2021:003.______

Dosar nr. _____________

SENTINȚA NR.257

Ședința publică din 21 aprilie 2021

Completul constituit din:

Președinte: B_____ I____ C_______

Grefier: S_____ C____- G___

Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanta B_____ B__, în contradictoriu cu pârâta GARDA FORESTIERĂ B_____, având ca obiect anulare act administrativ- obligația de a face.

Fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că în data de 19.04.2021 reclamanta a depus prin e-mail:

 concluzii scrise.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 07 aprilie, care face parte integrantă din prezenta sentință, când pronunțarea s-a amânat pentru data de azi.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 15.12.2020 sub nr.de dosar _____________, reclamanta B_____ B__ a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră B_____ anularea adresei nr. _____/11.09.2020 emisă de Garda Forestieră B_____, ca nelegală și neîntemeiată, obligarea pârâtei la emiterea deciziei de plată pentru suma de 13.832.000 lei conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr.1741/04.06.2020. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că prin procesul-verbal dc constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr. 1741/04.06.2020, s-a reținut că la data de 27.05.2020 s-a constatat că s-au produs pagube de către exemplare din specia/speciile „cioară de semănătură”, fiind afectată o cultură agricolă de porumb în suprafață totală de 9,88 ha.

Procesul-verbal s-a emis în urma sesizării nr.1662/28.05.2020 înregistrată la Primăria Suseni, jud. M____.

Cheltuielile de resemănare au fost stabilite la suma totală de 13.832,00 lei. Totodată, în concluziile procesului-verbal s-a reținut, că „răspunderea civila pentru pagubele constatate și evaluate potrivit prezentului proces-verbal revine Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare”.

Deși procesul-verbal nr.1741 a fost întocmit la data de 04.06.2020, fiind constatată și evaluată paguba produsă în dauna reclamantei, decizia de plată nu a fost emisă în termenul legal de 10 zile lucrătoare de la constatarea pagubei, astfel cum prevede art.13 alin. 9 din Legea nr. 407/2006.

Astfel, la data de 07.09.2020 a formulat o plângere prealabilă pentru nesoluționarea în timp a cererii reclamantei. În urma acestei plângeri pârâta a emis Adresa nr. _____/11.09.2020, înregistrată la Primăria Comunei Suseni sub nr. 2788/11.09.2020, comunicată la data de 14.09.2020, prin care, fără nicio motivare în fapt sau în drept, se arată că Procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr. 1741/04.06.2020 nu a fost aprobat deoarece nu sunt îndeplinite prevederile legale în vigoare la data producerii pagubei.

Împotriva acestei adrese, la data de 12.10.2020 a formulat plângere prealabilă, solicitând revocarea adresei și emiterea deciziei de plată. Plângerea a fost comunicată pârâtei la data de 16.10.2020, însă Garda Forestieră B_____ nu a răspuns la solicitarea reclamantei în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 2 alin.1 lit. h din Legea nr. 554/2004.

Consideră că soluția de neaprobare este nelegală si neîntemeiată, solicitând anularea în tot a Adresei nr. _____/11.09.2020 și obligarea pârâtei la emiterea deciziei de plată deoarece reclamanta a suferit o pagubă produsa de către ciori de semănătură, culturile agricole ale reclamantei fiind distruse în totalitate și a fost nevoită să replanteze întreaga suprafață afectată, care a implicat costuri.

Deși toate aceste aspecte au fost consemnate în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr. 1741/04.06.2020, prin care a fost stabilită și întinderea prejudiciului, și anume 13.832,00 lei, pârâta a refuzat emiterea deciziei de plată, fără să motiveze în vreun fel această soluție, fiind invocat art. 13 alin.1 și 9 din Legea nr. 407/2006.

Arată că daunele au fost constate la data de 04.06.2020 prin Procesul-verbal nr.1741.

Totodată, cioara de semănătură este cuprinsă în Anexa nr.1 la Legea nr.407/2006 astfel că pentru pagubele produse de aceste animale, proprietarii terenurilor sunt îndreptățiți la despăgubiri. Consideră că cererea este pe deplin întemeiată, motiv pentru care solicită anularea în tot a Adresei nr._____/11.09.2020 și obligarea pârâtei la emiterea deciziei de plată pentru suma de 13.832,00 lei conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr. 1741/04.06.2020.

S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Pârâta Garda Forestieră B_____ a formulat întâmpinare (fila 37 dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Se arată că prin procesul-verbal de constatare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic nr.1741/04.06.2020, întocmit de către comisia constituită, conform prevederilor HG 1679/2008, la nivelul Primăriei Suseni, jud. M____. Procesul-verbal s-a întocmit la solicitarea SC B_____ B__, societate care a reclamat faptul că C_____ de semănătură a distrus în data de 27.05.2020:

– în totalitate (100%) – 8,28 ha de porumb

– parțial (60%) – 1,20 ha de porumb

– parțial ( 75%) – 0,40 ha de porumb

Dosarul transmis la Garda forestieră B_____ nu conține nici o dovadă a producerii pagubei.

În conformitate cu prevederile art. 13, alin.(2) din legea 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic ” (2) Despăgubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de fauna de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor;

b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație;

(3) Pentru situațiile în care gestionarul și-a realizat cota de recoltă pe sezonul încheiat, a asigurat hrana complementară, apa, după caz, și a efectuat 3 acțiuni de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenului agricol, iar proprietarul a recoltat cultura agricolă până pe 15 decembrie a anului în curs, cu excepția pachetelor de agromediu, despăgubirile pentru pagubele produse de exemplare din speciile de faună cinegetică cuprinse în anexa nr. 1 se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin structurile teritoriale de specialitate, din bugetul aprobat cu această destinație.”

C_____ de semănătură este specie la care vânătoarea este permisă, cotele de recoltă pentru această specie fiind aprobate în Anexa 5 la OM 673/2019, pentru sezonul de vânătoare 2019/2020 și în Anexa 5 la OM 1400/2020 pentru sezonul de vânătoare 2020/2021.

Anterior aprobării cotelor de recoltă pentru fiecare specie în parte, se face, în lunile februarie-martie a fiecărui an, lucrarea de evaluare a speciilor de interes cinegetic, lucrarea care are ca rol „numărarea” animalelor sălbatice, prin diferite metode cinegetice consacrate, stabilirea efectivelor optime să populeze flecare fond cinegetic, iar, acolo unde se constată un excedent al populației de animale să se propună și să se aprobe cotă de recoltă. Cotele de recoltă au ca rol reducerea populațiilor de animate, spre efectivele optime, pentru ca acest eventual excedent de populație să nu producă pagube oamenilor, culturilor agricole și animalelor domestice.

Paguba reclamată de către reclamantul SC B_____ B__ s-a produs pe fondul cinegetic nr. 25, denumit „Săcal”, avându-l ca gestionar pe AVPS Darul Călimanilor.

Așa cum rezultă din cuprinsul Anexei 5 la OM 1400/2020 și OM 673/2019,la pozițiile nr. 1455 și 1456 destinate gestionarului fondului cinegetic, nu a fost aprobată cotă de recoltă. De unde rezultă că gestionarul faunei cinegetice, la evaluare, fie a constatat că ciorile nu se găsesc pe cuprinsul fondului pe care îl gestionează, fie, nu se găsesc în număr atât de mare încât să producă pagube.

Se menționează faptul că acesta este singura pagubă produsă de cioara de semănătură care a fost înregistrată pe fondul de vânătoare nr.25 denumit Săcal. Dacă ciorile produceau pagube în așa măsură, obligația proprietarului era să semnalizeze acest lucru și să solicite gestionarului efectuarea de acțiuni de îndepărtare, iar gestionarul era obligat să se conformeze.

Niciuna dintre aceste obligații legale și de bun simț nu au fost îndeplinite, din contră, s-a consemnat, fără nici o probă, că într-o zi cioara de semănătură a produs o pagubă de 13.020 lei, prin distrugerea totală a – 8,28 ha de porumb și parțială a 1,60 ha de porumb.

Suma este identică cu cea cheltuită de către reclamant la resemănare 13.832 lei (diferență de 812 lei).

Analizând cererea de față în raport susținerile părților și de probatoriul administrat instanța constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr. 1741/04.06.2020 (f 5 dosar), întocmit de către comisia constituită, conform prevederilor HG 1679/2008, la nivelul Primăriei Suseni, jud. M____, s-a reținut că la data de 27.05.2020 s-a constatat că s-au produs pagube de către exemplare din specia/speciile „cioară de semănătură”, fiind afectată o cultură agricolă de porumb aparținând reclamantei, în suprafață totală de 9,88 ha. Cheltuielile de resemănare au fost stabilite la suma totală de 13.832,00 lei. Totodată, în concluziile procesului-verbal s-a reținut, că „răspunderea civila pentru pagubele constatate și evaluate potrivit prezentului proces-verbal revine Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare”.

Prin Adresa nr. _____/11.09.2020 (f 4 dosar) Garda Forestieră B_____ a comunicat către Primăria comunei Suseni că procesul verbal nr. 1741/04.06.2020 nu a fost aprobat.

Cu titlu prealabil, instanța constată că, potrivit procedurii reglementate de HG nr. 1679/2008, Comisia constituită potrivit art. 3 alin. 1 din acest act normativ, în cadrul unei proceduri cercetare administrativă constatată și evaluează pagubele produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole sau silvice și stabilește cui îi revine răspunderea civilă pentru aceste pagube, consemnând constatările într-un proces verbal. Potrivit art. 6 alin. 5 din HG nr. 1679/2008, procesele-verbale încheiate se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în a cărui rază de competență s-a produs paguba, decizie care poate fi contestată potrivit art. 7 și 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Instanța constată, prin urmare, că Garda Forestieră B_____ avea obligația să consemneze într-o decizie manifestarea sa de voință cu privire la aprobarea/neaprobarea Procesului verbal întocmit de Comisie. În cauză, nu s-a emis o decizie potrivit art. 6 alin. 5 din HG nr. 1679/2008.

Pârâta a exprimat refuzul său de a aproba concluziile Comisiei Adresa nr. _____/11.09.2020, act care nu poate fi asimilat deciziei prev. de art. 6 alin. 5 din HG nr. 1679/2008 întrucât nu este motivat în fapt și drept ci doar conține, în mod eliptic, mențiunea că procesul verbal nu a fost aprobat.

Prin urmare, instanța apreciază că litigiul de față trebuie analizat prin prisma îndeplinirii condițiilor unui refuz nejustificat din partea Gărzii Forestiere cu privire la recunoașterea dreptului reclamantei la despăgubiri. În cazul unui litigiu cu un astfel de obiect, nu putem vorbi de anularea unui act administrativ (care nu există) ci doar de obligarea autorității la emiterea unui act administrativ sau la efectuarea unei anumite operațiuni.

Așadar, vor fi analizate, în baza atribuțiilor de contencios de plină jurisdicție, condițiile de legalitate și temeinicie ale procedurii de evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole sau silvice și stabilirea răspunderii civile pentru aceste pagube și, față de corectitudinea acestei proceduri, existența unui refuz nejustificat al autorității, în sensul art. 2 al. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Așa cum s-a arătat anterior, prin procesul-verbal dc constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr. 1741/04.06.2020, s-a reținut că la data de 27.05.2020 s-a constatat că s-au produs pagube de către exemplare din specia/speciile „cioară de semănătură”, fiind afectată o cultură agricolă de porumb aparținând reclamantei în suprafață totală de 9,88 ha.

Cheltuielile de resemănare au fost stabilite la suma totală de 13.832,00 lei. În concluziile procesului-verbal s-a reținut, că „răspunderea civila pentru pagubele constatate și evaluate potrivit prezentului proces-verbal revine Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare”.

Potrivit prevederilor art. 13 al. 1-3 din Legea nr. 407/2006 ”Pentru pagubele și/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, se acordă despăgubiri.

(2) Despăgubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor;

b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație.

(3) Pentru situațiile în care gestionarul și-a realizat cota de recoltă pe sezonul încheiat, a asigurat hrana complementară, apa, după caz, și a efectuat 3 acțiuni de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenului agricol, iar proprietarul a recoltat cultura agricolă până pe 15 decembrie a anului în curs, cu excepția pachetelor de agromediu, despăgubirile pentru pagubele produse de exemplare din speciile de faună cinegetică cuprinse în anexa nr. 1 se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin structurile teritoriale de specialitate, din bugetul aprobat cu această destinație”.

În cazul de față, așa cum rezultă din mențiunile din procesul verbal gestionarul faunei cinegetice este AVPS ”Darul Călimanilor” F.C. 25 Săcal.

Pentru a se putea constata și angaja răspunderea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative:

– gestionarul să-și fi realizat cota de recoltă pe sezonul încheiat;

– gestionarul a asigurat hrana complementară și apa pentru faună de interes cinegetic;

– gestionarul a efectuat 3 acțiuni de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenului agricol,

– proprietarul a recoltat cultura agricolă până pe 15 decembrie a anului în curs, cu excepția pachetelor de agromediu.

Potrivit prevederilor art. 1 din Anexa nr. 3 la Hotărârea 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor sunt prevăzute următoarele obligații ce revin proprietarilor culturilor agricole și silvice și al animalelor domestice, pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic:

”Pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, proprietarii culturilor agricole și silvice au următoarele obligații:

a) să declare și să înregistreze suprafețele pe care sunt înființate culturile agricole, potrivit legii;

b) să aibă elaborate amenajamente silvice în vigoare, potrivit legii;

c) să solicite în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acțiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole și/sau vegetației forestiere, în perioadele în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic;

d) să amplaseze în culturile agricole sau silvice expuse mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic (fixe sau mișcătoare), fizice ori chimice, permise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în interiorul culturilor”.

Conform art. 4 din Anexa nr. 3 ”Modul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute la art. 1 și 2 se consemnează în procesul-verbal de constatare a pagubelor de către comisia constituită în acest scop”.

În privința obligațiilor ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în art. 1 din Anexa 4 la Hotărârea 1679/2008 sunt prevăzute următoarele:

”Gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să întreprindă următoarele acțiuni pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic:

a) să fi recoltat integral numărul de exemplare aprobat pentru specia / speciile care au produs pagube pe sezonul de vânătoare anterior producerii acestora;

b) să asigure și să administreze hrana complementară pentru exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cel puțin jumătate din cantitățile de hrană complementară prevăzute în contractele de gestionare a fondurilor cinegetice pe raza cărora s-a produs paguba, în scopul menținerii acestora în zonele de hrănire și pentru abaterea de la culturile agricole sau din vegetația forestieră în care s-ar putea produce pagube;

c) să execute acțiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cunoștința structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puțin 24 de ore anterioare desfășurării acestora;

d) să solicite, în condițiile legii, aprobările necesare pentru reașezarea, suplimentarea cotelor de recoltă și pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, vegetației forestiere și animalelor domestice;

e) să vâneze cu prioritate, în condițiile legii, în locurile unde se produc pagube, acele exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care reprezintă un potențial pericol de producere a pagubelor”.

Potrivit art. 2 din Anexa 4 la Hotărârea 1679/2008 ”Se consideră că gestionarii fondurilor cinegetice și-au îndeplinit obligațiile ce le revin pentru prevenirea pagubelor doar dacă fac dovada că au realizat toate acțiunile prevăzute la art. 1”.

În cauza de față, prin întâmpinare, pârâta a susținut că nu s-ar fi îndeplinit două dintre obligațiile citate anterior, respectiv că gestionarul fondului cinegetic nu a recoltat cota de recoltă pentru specia ”cioara de semănătură” pentru anul anterior și că nu s-u făcut acțiuni de îndepărtare la cererea proprietarului.

În privința cotei de recoltă, instanța, contrar susținerilor pârâtei, reține că gestionarul fondului cinegetic a recoltat integral numărul de exemplare aprobat pentru specia ”cioara de semănătură”. Astfel, potrivit Anexei G1 privind centralizatorul efectivelor de vânat și a realizării cotelor de recoltă (f 53 și 90 dosar), la specia vizată s-a aprobat o cotă de recoltă pentru anii 2019 și 2020 de 20 exemplare, cotă realizată integral, în ambii ani, de către gestionarul fondului.

În schimb, în privința realizării a trei acțiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, instanța constată că susținerile pârâtei sunt întemeiate. În procesul verbal s-a consemnat de către comisie, că proprietarul (reclamanta Societatea B_____ B__) nu a solicitat vreo astfel de acțiune. Reclamanta susține că nu avea obligația de a solicita acțiuni de îndepărtare întrucât art. 13 din Legea nr. 407/2006 au fost modificate prin Legea nr. 13/2020 în sensul că, alineatul 4 din articolul citat a fost modificat în sensul că ”Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligați să asigure paza culturilor agricole/silvice și să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic”.

Instanța constată că punctul de vedere al reclamantei, în această privință, nu poate fi primit. Făcând o interpretare literală a prevederilor art. 13 al. 3) și 4) din Legea 407/2006 se observă că obligația proprietarului de a solicita 3 acțiuni de îndepărtare a faunei cinegetice (prevăzută la al. 3) este distinctă de obligația de asigurare a pazei (prev. la al. 4). Atâta vreme cât legiuitorul, modificând art. 13 din Legea 407/2006, deși prevede expres că proprietarii terenurilor nu mai au obligația să asigure paza culturilor agricole/silvice, menține obligația proprietarilor de a solicita gestionarului fondului cinegetic efectuarea acțiunilor de îndepărtare, înseamnă că cele două obligații sunt distincte, iar eliminarea obligației de a asigura paza nu presupune și eliminarea obligației de a solicita efectuarea acțiunilor de îndepărtare a faunei.

În consecință, în cazul de față, nu sunt îndeplinite toate condițiile pentru a se angaja răspunderea patrimonială autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 2 al. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ”prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane”, iar conform art. 2 al. 1 lit. n ” prin exces de putere se înțelege exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În cauza de față, refuzul pârâtei de a emite o decizie de aprobare a procesului verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole și silvice nr. 1741/04.06.2020 nu reprezintă un refuz nejustificat întrucât, în cuprinsul procesului verbal, deși s-a consemnat că proprietarul nu a solicitat efectuarea unor acțiuni de îndepărtare a faunei, constată totuși, în mod nelegal, că răspunderea civilă pentru pagubele evaluate revine autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

În consecință, față de toate motivele de fapt și de drept arătate anterior, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și art. 6 al. 6 din HG nr. 1679/2008 instanța va respinge cererea reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta Societatea B_____ B__ (cu sediul în __________________, jud. M____, CUI RO15095378, cu sediul procesual ales la Cabinet av. P__ Dorottya din Tg M____, ___________________, jud. M____), în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră B_____ (cu sediul în B_____, ____________________.15A, jud. B_____, Cod fiscal ________).

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul M____ secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 21.04.2021.

Leave a Reply