Curtea de Apel Cluj. Vătămare corporală din culpa ( art. 196 Cod penal )
alcool amanarea aplicarii pedepsei art. 196 cod penal auto avocat alba iulia avocat targu mures daune morale dex dosar penal impacare jurisprudenta ncp parasirea locului accidentului spete vatamare corporala vatamare corporala din culpa
Contactați-ne la numărul de telefon 0748.031.076 sau pe pagina de facebook avocat Cruciu Petru, precum și la adresa din Târgu Mureș, str. Stefan cel Mare nr. 1
Art. 196: Vătămarea corporală din culpă
(1)Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(la data 09-apr-2015 Art. 196, alin. (1) din partea II, titlul I, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Decizia 4/2015 )
(la data 28-iun-2018 Art. 196, alin. (1) din partea II, titlul I, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Decizia 8/2018 )
(2)Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3)Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârşită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(4)Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs faţă de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(5)Dacă nerespectarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfăşurarea activităţii care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (3) constituie prin ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(6)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
DECIZIA PENALĂ NR. 31/ A/2020
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2020
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : E____ B______, judecător
JUDECĂTOR : M____- I_____ G____
GREFIER : E____ C_____ B____
MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă C_____ de A___ C___ – a fost reprezentat prin procuror : V_____ G_____
S -a u luat spre examinare – în vederea pronunțării – apelu rile declarat e de partea civilă N___ A______ M_____, partea civilă I_________ I_____ d e Urgență p entru B___ C______________ „N______ Stănicioiu” și partea responsabilă civilmente S.A.R. C___ I________ SA împotriva sentinței penale nr. 405 / 25.09 .2019 pronunțată de Judecătoria T____ , privind pe inculpatul D_____ V_____ F_______ trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit în dosarul penal nr. nr. 638/P/ 2016 al Parchetul ui de pe lângă Judecătoria T____ , p_____ săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196, alin. 1, 2 ș i 3 din Codul penal .
Dezbaterile judiciare au avut loc în ședința publică din data de 17 decembrie 2019, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp p_____ a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii, mai întâi p_____ data de 30.12.2019, iar ulterior, p_____ această dată.
C U R T E A
Asupra apelurilor de față ,
Prin sentința penală nr. 405/25.09.2019 a Judecătoriei T____, pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în temeiul art. 396, alin. 2, alin. 10 din Codul de procedură penală, a condamnat pe inculpatul D_____ V_____ F_______, fiul lui D____ și F______, născut la data de 09.09.1991, în mun. T____, jud. C___, domiciliat în com. Tureni, ___________________, jud. C___, posesor al CI. ________, nr. xxxxxx eliberat de C___ la data de 10.03.2010, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, la o pedeapsă de 1 an închisoare p_____ săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196, alin. 1, 2 și 3 din Codul penal.
În temeiul art. 66, alin. 1, lit. a și b din Codul penal, a interzs inculpatului ca pedeapsă complementară dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art. 65, alin. 1 raportat la art. 66, alin. 1, lit. a și b din Codul penal, a interzis
inculpatului ca pedeapsă accesorie dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 91 din Codul penal, a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 92 din Codul penal.
În temeiul art. 93, alin. 1 din Codul penal, a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
– să se prezinte la Serviciul de Probațiune C___ la datele fixate de acesta;
– să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
– să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune C___ schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
– să comunice Serviciului de Probațiune C___ schimbarea locului de muncă;
– să comunice Serviciului de Probațiune C___ informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal, a impus inculpatului următoarea obligație:
– să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune C___ sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal, a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei mun. T____ sau în cadrul Primăriei _____________________________> În temeiul art. 404, alin. 2 din Codul de procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 397, alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 1357, art. 1371 alin, 1, art. 1387, art. 1391 alin. 1 din Codul civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă N___ A________ M_____ și obligă partea responsabilă civilmente C___ I________ S.A.(JXXXXXXXXXXXX, C.U.I. xxxxxxxx) să plătească părții civile:
– suma de 160.000 de euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de daune morale și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data achitării integrale.
– suma de xxxxx,65 de lei cu titlu de dauna materiale și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data achitării integrale.
În temeiul art. 397, alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 320 alin. 1 din Legea 95/2006 republicată, a admis acțiunea civilă formulată de S_______ C_____ Județean de Urgență C___-N_____ și a obligat partea responsabilă civilmente C___ I________ S.A. (JXXXXXXXXXXXX, C.U.I. xxxxxxxx) să plătească părții civile suma de 85.117,35 de lei și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data de 24.05.2016 și până la data achitării integrale.
În temeiul art. 397, alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 320 alin. 1 din Legea 95/2006 republicată, a respins acțiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanță al Județului C___ – C___-N_____.
În temeiul art. 397, alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 320 alin. 1 din Legea 95/2006 republicată, a respins acțiunea civilă formulată de I_________ I_____ de Urgență C___ p_____ B___ C______________ „N______ Stancinoiu” – C___-N_____.
A constatat că S_______ C_____ de Urgența p_____ C____ C___-N_____ nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 274, alin. 1, 3 din Codul de procedură penală, a obligat inculpatul D_____ V_____ F_______ și partea responsabilă civilmente C___ I________ S.A. (JXXXXXXXXXXXX, C.U.I. xxxxxxxx), în solidar, la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 7250 lei (670 lei – în cursul urmăririi penale, 6580 lei – în cursul judecății din care suma de 5580 lei reprezentând onorariul expertului tehnic judiciar V____ B_____ O_____ avansat de Tribunalul C___).
În temeiul art. 276 alin. 1, 4, art. 274 alin. 3 din Codul de procedura penală, a obligat inculpatul D_____ V_____ F_______ și partea responsabilă civilmente C___ I________ S.A. (JXXXXXXXXXXXX, C.U.I. xxxxxxxx), în solidar, la plata cheltuielilor judiciare avansate de partea civilă în cuantum de 1000 de lei reprezentând onorariu avocațial.
În temeiul art. 273 alin. 4, 5 din Codul de procedură penală, a încuviințat onorariul expertului tehnic judiciar V____ B_____ O_____ în cuantum de 5580 lei sumă care a fost avansată din fondul cheltuielilor judiciare special alocat la nivelul Tribunalului C___.
A încuviințat onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu av. D______ G____ în cuantum de 160 de lei, sumă care a fost suportată din fondurile Ministerului Justiției.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
La data de 29.03.2016, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul Dagoș V_____ F_______ s-a urcat la volanul autoturismului marca VW Golf cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, având-o pasageră pe scaunul din dreapta față pe partea civilă N___ A______ M_____, și s-a deplasat din localitatea Tureni, pe DC 85, spre localitatea Micești.
În jurul orelor 01:50, într-o curbă ușoară la stânga, din cauza neadaptării vitezei la condițiile de drum, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, a derapat înspre stânga, a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un pom, în urma accidentului partea civilă N___ A______ M_____ (pasageră în autoturism) suferind leziuni traumatice care au necesitat p_____ vindecare 115-120 zile de îngrijiri medicale, acestea i-au pus în primejdie viața, iar vindecarea acestora s-a produs cu constituirea de sechele morfofuncționale încadrabile în noțiunea medico-legală de infirmitate posttraumatică.
Accidentul de circulație s-a produs ca urmare a încălcării dispozițiilor legale ale O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Astfel, inculpatul a condus sub influența băuturilor alcoolice (a avut o alcoolemie de 0,45 g%o la prima probă recoltată și 0,35 g%o la a doua probă recoltată) și nu a adaptat viteza la condițiile de drum (art. 48 alin. 1, art. 102, alin. 3, lit. a din OUG 195/2002).
Partea civilă nu purta în momentul producerii accidentului centura de siguranță.
Din procesul-verbal de sesizare din oficiu din 29.03.2019 (f. 9 dosar u.p.), rezultă că la data de 29.03.2016 organele poliției judiciare din cadrul Poliției municipiului T____ au reținut că la data respectivă, în jurul orei 1:35 pe DC 85, între localitățile Tureni și Micești a avut loc un accident de circulație soldat cu victime omenești, existând indicii de săvârșire a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196, alin. 1 din Codul penal.
Din procesul-verbal de cercetare a locului faptei, din planșele foto aferente și din schița accidentului (f. 12-29 dosar u.p.), rezultă că inculpatul D_____ V_____ F_______ a condus autoturismul marca VW Golf cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DC 85, din direcția Tureni spre Micești și, ajungând într-o curbă ușoară la stânga, din cauza vitezei excesive, neadaptate la sectorul și condițiile de drum, a pierdut controlul asupra direcției, a derapat înspre stânga, a trecut pe contrasens, a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un pom, rezultând vătămarea corporală a acestuia și a părții civile N___ A______ M_____ (minoră în vârstă de 15 ani), pasageră pe locul din dreapta față în autoturismul menționat.
Mai rezultă că accidentul rutier a avut loc pe timp de noapte, pe un sector de drum situat în afara localității, neiluminat, că drumul era asfaltat, traficul rutier fiind redus datorită orei târzii, că direcția de deplasare a autovehiculului la momentul accidentului era dinspre satul Tureni înspre satul Micești, că în zona km 3+500m, unde drumul urmează o ușoară curbă spre stânga, pe fondul vitezei excesive, autoturismul a derapat iar inculpatul nu a mai putut menține direcția de deplasare, astfel că a trecut peste sensul opus și a ieșit în afara părții carosabile, izbindu-se cu partea lateral dreapta de un arbore și că accidentul s-a produs în zona intersecției DC 85 cu DC 73, din schița locului accidentului rezultând că urmele de derapare a autoturismului încep exact din dreptul acestei intersecții.
Inculpatului D_____ V_____ F_______ i-au fost recoltate la data de 29.03.2016 două probe biologice de sânge, din buletinele de analiză toxicologică nr. 231 și 232 ambele din 06.04.2016 eliberate de IML C___-N_____, rezultând că acesta a avut la prima probă de sânge recoltată, valoarea de 0,45 g%o (zero, patruzeci și cinci g%o) alcool pur în sânge, respectiv 0,35 (zero, treizeci și cinci g%o) la cea de-a doua probă recoltată (f. 33 dosar u.p.).
În raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză (f. 388-397 dosar instanță), s-a reținut că partea civilă N___ A______ M_____ nu purta centura de siguranță în momentul producerii accidentului și că amplitudinea șocului resimțit de aceasta ar fi fost cu certitudine diminuată dacă partea civilă purta centura de siguranță.
P_____ a reține faptul că partea civilă nu purta centura de siguranță, expertul a prezentat în mod detaliat, coerent și credibil, simulări computerizate p_____ ipotezele în care ar fi purtat și în care nu ar fi purtat centura de siguranță (amplitudinea șocului resimțit în capul victimei este mai mare în varianta în care nu a purtat centură de siguranță) și a evidențiat un aspect ce rezultă din una dintre fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetării locului faptei ce i-au fost puse la dispoziție expertului de către organele de poliție (fig. 6 din raportul de expertiză) din care rezultă că centura de siguranță a pasagerei nu era cuplată.
Având în vedere cele prezentate, instanța a apreciat că, în mod corect, expertul a concluzionat că partea civilă nu purta centură de siguranță.
Așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei confirmând aspectele ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
În drept, fapta inculpatului Dagoș V_____ F_______, care la data de 29.03.2016, în jurul orelor 01:50 în timp ce conducea autoturismul marca VW Golf cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DC 85 între localitățile Tureni și Micești, fiind sub influența băuturilor alcoolice, într-o curbă ușoară la stânga, datorită neadaptării vitezei la condițiile de drum, a pierdut controlul asupra direcției, a derapat înspre stânga, a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un pom, în urma accidentului partea civilă N___ A______ M_____, pasageră în autoturism, suferind leziuni corporale care au necesitat p_____ vindecare 115-120 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196, alin. 1, 2 și 3 din Codul penal.
În privința laturii civile, instanța a reținut următoarele:
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii p_____ stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.
Răspunderea civilă delictuală nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită, așa cum rezultă din prev. art. 19 din Codul de procedură penală.
În privința părții civile N___ A______ M_____, instanța a constatat că victimele unor infracțiuni de natura celei comise de inculpatul Dagoș V_____ F_______ au dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin vătămări corporale aduse sănătății lor, acest prejudiciu constând în suferințele fizice și psihice pe care le-au suportat de pe urma faptului ilicit.
Așa cum s-a arătat mai sus, atât din probele testimoniale (Martora M___ H____ – f. 357-358 dosar instanță) cât și din cele științifice atașate cauzei, rezultă că partea civilă N___ A______ M_____ a suferit un prejudiciu corporal, care reclamă o compensație corespunzătoare, aceasta cu rostul de a-i alina victimei, pe cât posibil, suferințele încercate, ca o consecință directă a vătămării.
Prin infracțiunea săvârșită, este neîndoielnic că inculpatul Dagoș V_____ F_______ a determinat supunerea părții civile N___ A______ M_____ unor traume fizice și psihice excepționale care îi limitează accesul la o viață socială și afectivă normală, potrivit vârstei și intereselor sale.
În urma faptei săvârșite de inculpat, partea civilă a suferit leziuni traumatice care au necesitat p_____ vindecare 115-120 zile de îngrijiri medicale, i-au pus în primejdie viața iar vindecarea acestora s-a produs cu constituirea de sechele morfofuncționale încadrabile în noțiunea medico-legală de infirmitate posttraumatică. Totodată, partea civilă a fost încadrată în grad de handicap grav (hotărârea 815/2017, certificat 815/2017 – f. 74, 75 dosar instanță).
Așa cum s-a arătat mai sus, partea civilă nu a purtat centura de siguranță.
Conform art. 1371 alin. 1 Codul civil, în cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea sau la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai p_____ partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.
Instanța a apreciat că, prin cuplarea centurii de siguranță, partea civilă putea să evite, în parte, producerea prejudiciului (putea diminua gravitatea leziunilor suferite). Se impune astfel stabilirea părții din prejudiciul cauzat pe care inculpatul sau partea responsabilă civilmente nu pot fi ținuți să-l repare (având în vedere culpa victimei/partea din prejudiciu pe care putea să o evite).
În privința concluziei privind nepurtarea centurii de siguranță, instanța a avut în vedere, așa cum s-a arătat mai sus, pe lângă rezultatul simulărilor prezentate de expert, și chestiunea obiectivă ce rezultă din acea fotografie judiciară (necuplarea centurii de siguranță).
Pe de altă parte, la stabilirea „culpei victimei”, instanța nu poate avea în vedere o valoare (un procent) direct proporțională cu cele stabilite în urma simulărilor efectuate de expert (valoare resimțită de 13,82 tone forță în cazul nepurtării centurii de siguranță și 2,76 tone forță în cazul purtării centurii de siguranță).
În primul rând, în raportul de expertiză (expertiza efectuată în cauză) s-a arătat că lipsa utilizării centurii de siguranță nu a fost singura cauză a vătămărilor suferite de către victimă, locul în care aceasta a fost poziționată (tocmai în zona de contact cu arborele) a fost un factor în producerea vătămării corporale.
În al doilea rând, instanța a reținut că din răspunsul comunicat instanței de către I_________ N_______ de Expertize Criminalistice – Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C___ (f. 261-262 – dosar instanță), rezultă, în esență, că obiectivele privind consecințele traumatice datorate necuplării centurii de siguranță de către ocupantul habitaclului unui autoturism nu pot fi elucidate cu rigurozitate științifică întrucât simulările realizate cu ajutorul programelor de simulare nu pot reproduce condițiile reale în care a avut loc accidentul.
Pe de o parte, amplitudinea șocului resimțit de un ocupant al habitaclului unui autoturism este cu certitudine diminuată dacă este purtată centura de siguranță (acesta este rolul firesc al centurii de siguranță), pe de altă parte însă, nu se poate reține că prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit (sau că s-ar fi putut stabili), cu exactitate, care ar fi fost leziunile părții civile dacă ar fi purtat centura de siguranță.
Așa cum a arătat expertul, partea civilă a fost poziționată tocmai în zona de contact cu arborele iar din adresa sus-menționată a I_________ N_______ de Expertize Criminalistice – Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C___ rezultă că cu ajutorul programelor de simulare nu pot reproduce condițiile reale în care a avut loc accidentul.
Având în vedere toate cele evidențiate mai sus, instanța a reținut în sarcina părții civile o culpă de 20% în producerea prejudiciului.
Potrivit art. 1393 din Codul civil, dacă în cadrul asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la ajutor sau la o pensie, reparația este datorată numai în măsura în care paguba suferită prin vătămare depășește ajutorul sau pensia iar cât timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordată sau refuzată celui păgubit, instanța nu îl poate obliga pe cel chemat să răspundă decât la o despăgubire provizorie.
Așa cum s-a arătat, partea civilă a fost încadrată în grad de handicap grav (hotărârea 815/2017, certificat 815/2017 – f. 74, 75 dosar instanță) beneficiind astfel de prevederile Legii 448/2006.
Nu s-a stabilit dacă partea civilă beneficiază de ajutor sau pensie (nu au fost depuse la dosarul cauzei documente în acest sens).
În aceste condiții, instanța nu poate obliga partea responsabilă civilmente decât la despăgubiri provizorii. Instanța apreciază că o astfel de despăgubire provizorie nu se impune a fi acordată în condițiile în care partea responsabilă civilmente urmează să fie obligată prin prezenta sentință la plata în favoarea părții civile a unor sume importante cu titlu de daune morale și materiale.
În privința daunelor materiale instanța a ținut cont de documentele depuse la dosarul cauzei (bonuri, chitanțe, facturi), cu excepția celor ilizibile (de la f. 104, 105, 106, 107, 109, 110, 111, 113).
Instanța a obligat partea responsabilă civilmente la plata sumelor ce rezultă din bonurile fiscale și din chitanțele depuse la dosarul cauzei eliberate la cumpărarea de medicamente sau servicii medicale/stomatologice (f. 101-127, 420-427 dosar instanță), respectiv la plata sumei de xxxxx,65 lei.
În privința sumelor solicitate cu titlu de despăgubiri p_____ transportul efectuat, instanța a constatat că au fost depuse la dosarul cauzei un număr mare de bonuri fiscale p_____ combustibil (motorină) și bilete de călătorie fără să se facă dovada efectivă a deplasării (în cazul bonurilor de motorină) sau scopul acesteia.
Instanța a avut totuși în vedere că au fost depuse la dosarul cauzei, chitanțe din care rezultă că partea civilă a beneficiat de servicii medicale (f. 113, 114, 124, 126, 480 la cabinete sau instituții medicale din Câmpia-Turzii (de 12 ori), în C___-N_____ (1 dată) și în T____ (de 6 ori).
Având în vedere numărul deplasărilor, distanța dintre localitatea de domiciliu a părții civile (Tureni) și localitățile în care s-a deplasat C___-N_____ ( 22 km ), T____ ( 12 km ), Câmpia-Turzii ( 22 km ), prețul mediul al unui litru de combustibil (motorină) așa cum rezultă din bonurile atașate 5 lei/l și consumul mediu al unui autoturism 7,5/100 km, instanța va obliga inculpatul să plătească părții civile suma de 300 de lei cu titlu de despăgubiri p_____ transportul efectuat.
I_________ I_____ de Urgență C___ p_____ B___ C______________ „N______ S________” – C___-N_____ și Serviciul de Ambulanță al Județului C___ – C___-N_____ s-au constituit parte civilă în cauză p_____ cheltuielile medicale efectuate cu îngrijirea inculpatului D_____ V_____ F_______.
Conform art. 19 din Codul de procedură penală, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile p_____ prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.
Prezenta cauză are ca obiect infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196, alin. 1, 2 și 3 din Codul penal comisă de inculpatul D_____ V_____ F_______ împotriva părții civile N___ A______ M_____.
Urmarea imediată a infracțiunii de vătămare corporală din culpă constă în producerea unei vătămări a integrității corporale sau a sănătății subiectului pasiv (unei alte persoane decât a autorului).
Autoaccidentarea inculpatului nu constituie infracțiune (chiar dacă a rezultat din același eveniment/accident) astfel că sumele cheltuite cu îngrijirea acestuia (îngrijiri medicale) nu pot fi recuperate în cadrul procesului penal.
Împotriva acestei sentințe au declarat a___ partea civilă N___ A______ M_____, partea civilă I_________ I_____ de Urgență p_____ B___ C______________ „N______ Stănicioiu” și partea responsabilă civilmente S.A.R. C___ I________ SA .
Partea civilă a solicitat majorarea daunelor materiale, a celor morale, cheltuielile judiciare din a___ și înlăturarea culpei victimei în producerea rezultatului vătămător.
Partea responsabilă civilmente a solicitat majorarea gradului de culpă al victimei și, consecutiv, reducerea daunelor materiale și morale acordate la fond. Suplimentar, a criticat acordarea integrală a despăgubirilor către S_______ de Urgență C___ N_____, solicitând reducerea acestor cheltuieli cu cele generate de tratarea infecțiilor nosocomiale, modul de acordare al dobânzii și înlăturarea obligării sale de la plata cheltuielilor judiciare în solidar cu inculpatul.
Apelanta I_________ I_____ a solicitat acordarea cheltuielilor efectuate cu manoperele și serviciile medicale prestate inculpatului p_____ leziunile suferite după accident.
Analizând apelurile promovate în cauză sub aspectul criticilor aduse hotărârii pronunțate de judecătorie precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, C_____ constată următoarele:
La cererea inculpatului D_____ V_____ F_______ judecata a avut loc în procedură simplificată, fiind reținut că probele de la urmărire penală lămuresc existența infracțiunii și comiterea acesteia de către inculpat cu vinovăția cerută de textul legal, aceea de culpă. Sintetic a rezultat că, în noaptea de la data de 29.03.2016, în jurul orei 01:50, aflat la volanul autoturismului VW Golf cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, pe drumul comunal dintre localitățile Tureni și Micești județul C___, fiind sub influența băuturilor alcoolice, într-o curbă ușoară la stânga, datorită neadaptării vitezei la condițiile de drum, a pierdut controlul asupra direcției, a derapat înspre stânga, a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un pom, în urma accidentului partea civilă N___ A______ M_____, pasageră în autoturism, suferind leziuni corporale care au necesitat p_____ vindecare 115-120 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața.
La judecata în fond au fost administrate probe testimoniale și tehnice p_____ lămurirea laturii civile a cauzei, în contextul în care s-a solicitat de către părțile adverse (apărarea părții civile și a părții responsabile civilmente) reținerea diferită a gradului de culpă al inculpatului în raport cu victima.
Apelurile promovate în cauză vizează, esențial, modul de soluționare al laturii civile, nefiind formulată nicio critică în ce privește pedeapsa stabilită în sarcina inculpatului sau modul de executare a acesteia, prin suspendarea sub supraveghere, la rândul său, inculpatul însuși nepromovând a___.
Așadar, p_____ a trece la soluționarea petitelor din apelurile promovate, C_____ va analiza mai întâi solicitarea părții responsabile civilmente de reținere în sarcina victimei a unui grad de culpă mai ridicat decât cel de 20% la care s-a oprit instanța de fond, cu amendarea corespunzătoare a sumei indemnizate cu titlu de daune materiale și morale, precum și solicitarea contrară, venită din partea apărării părții civile, constând în anularea oricărei culpe în ce privește victima și majorarea daunelor morale și materiale.
Apărarea părții civile a solicitat să se observe că, probele administrate nu susțin cu titlu de certitudine faptul că victima – pasageră în mașina condusă de inculpat – nu ar fi purtat centura de siguranță, dimpotrivă, concluzia ce se desprinde din consemnările raportului de expertiză în tocmit în cursul judecății la fond, unde expertul a arătat că centura victimei a fost tăiată la ambele capete, relevă tocmai faptul că centura era fixată pe victimă și acesta a fost motivul/explicația p_____ care a fost tăiată la două capete, acțiune impusă de prinderea centurii transversal peste victimă, în scaun. Pe de altă parte, raportat la aceeași expertiză, s-a arătat că, deși se constată lipsa bridei metalice în lăcașul de prindere dintre scaune (așa cum este firesc la cuplarea centurii de siguranță), aceasta se poate explica prin smulgerea ei la momentul desfacerii victimei din mașină, ea fiind scoasă din vehicul de serviciul de descarcerare sosit la fața locului. S-a mai cerut să se observe că stâlpul mașinii nu a fost tăiat în cadrul procedurilor de descarcerare.
Partea responsabilă civilmente a formulat concluzii contrare acestor alegații, arătând că expertiza invocată susține cu titlu de certitudine că victima nu purta centura de siguranță, concluzia expertului neputând fi combătută doar prin simple afirmații ale apărării părții civile. În ce privește propria solicitare de majorare a gradului culpei victimei în producerea rezultatului vătămător, s-a cerut să se țină seama, suplimentar, de faptul că aceasta a urcat în mașina condusă de inculpat deși cunoștea că tânărul consumase băuturi alcoolice.
Cu privire la prima chestiune, C_____ reține că probele cauzei, coroborate, conduc la concluzia certă că victima nu avea cuplată centura de siguranță. Reținem în cadrul acestui raționament că, analizând exact acest aspect, expertul tehnic a arătat în cuprinsul raportului de expertiză din 14.06.2019, răspunzând la obiectivul 1 al expertizei, că „există indicii extrem de clare că victima nu purta centura de siguranță”, evidențiate de lipsa cuplării bridei metalice , de secționarea ambelor capete ale centurii precum și de amplitudinea șocului resimțit de victimă la impact în cadrul simulării grafice.
Față de observațiile apărării părții civile vizavi de concluziile expertului, C_____ arată că secționarea centurii de siguranță de la scaunul pasagerului dreapta față, la ambele capete, vine să susțină în mod logic exact concluzia arătată de expert, anume că victima nu purta centura de siguranță. Astfel, din imaginile de la fața locului reiese că, p_____ scoaterea victimei din mașină, s-a procedat la tăierea stâlpului de susținere al mașinii pe partea dreaptă dintre ușa față și ușa spate, iar în procesul de secționare al stâlpului, a fost tăiată și centura de siguranță, la ambele capete ale ei, mașina fiind prevăzută cu două poziții de fixare a centurii pasagerului dreapta față (sus și jos). Așadar, această secționare la două capete nu dovedește că victima purta centura (așa cum a afirmat apărarea părții civile) ci, tocmai, neculparea ei, cu atât mai mult cu cât nici brida metalică nu se afla în lăcașul de cuplare. Astfel, cum victima a fost scoasă din mașină după secționarea stâlpului (și, cu aceeași ocazie a celor două capete a centurii), deci după îndepărtarea oricăror obstacole, nu este veridică ipoteza pur teoretică avansată de apărarea părții civile potrivit căreia „brida metalică a fost smulsă la scoaterea victimei din mașină”. Mai mult, o manevră care ar fi implicat o „smulgere” este contrară oricăror proceduri de intervenție în vederea salvării, manoperele desfășurate în atare situații fiind recomandate cu precauție, p_____ a preîntâmpina vătămări suplimentare. Așadar, ipoteza smulgerii bridei metalice, nesusținută de niciun element probator, este privită de curte ca o simplă speculație.
Mai reținem că, referitor la purtarea centurii de siguranță, inculpatul D_____ a arătat că „eu sigur nu am pus centura, cred că nici M_____, nu îmi amintesc exact”, iar victima nu și-a amintiti niciun detaliu relativ la producerea accidentului.
De asemenea, simulările efectuate în cadrul expertizei au indicat posibilitatea producerii unui șoc mai amplu asupra corpului uman la momentul impactului în situația nepurtării centurii de siguranță față de situația contrară, fără ca acest aspect să fie totuși definitoriu (expertul arătând că această concluzie are rezerve date de imposibilitatea realizării în cadrul simulării a condițiilor concrete și particulare din teren, de la momentul accidentului).
În concluzie, faptul că brida metalică a centurii pasagerului dreapta față nu era cuplată iar centura însăși a fost secționată la ambele capete în procedurile de descarcerare, consecutiv cu constatarea obiectivă din imaginile foto că stâlpul mașinii a fost secționat și el în totalitate, dovedesc fără dubiu că victima N___ M_____ nu a purtat centura de siguranță la momentul producerii accidentului.
În ce privește semnificația acestei conduite a victimei în aprecierea gradului de culpă ce îi revine, C_____ constată că evaluarea efectuată de judecătorie este una justă. Astfel, instanța fondului a stabilit procentul de 20% ca și culpă a victimei, iar solicitarea de majorare a acestui procent venită din partea asiguratorului nu are suport. Vom observa în acest sens faptul că, la rândul său, nici inculpatul D_____ nu purta centura de siguranță, iar acesta nu a suferit nici pe departe leziunile prezentate de tânăra N___ M_____, constatare ce îndreptățește concluzia indusă de expert referitor la estimarea cu rezerve a amplitudinii șocului resimțit de corpul uman la impact. Mai mult, este de observat aici că, așa cum reiese din aceeași expertiză tehnică, ceea ce a condus esențial la producerea leziunilor victimei, a fost dat de locul impactului și obiectul de care mașina s-a izbit. Aici vorbim de faptul că impactul cu un copac a avut loc exact în zona în care victima era amplasată în mașină, astfel că, în leziunile suferite de ea hazardul a avut rolul cel mai important.
În acest cadru, evaluarea gradului de culpă al victimei, reținând că aceasta nu a purtat centura de siguranță și că a știut că inculpatul consumase alcool (în cantitate mică însă), a fost corect stabilit la 20%, neexistând argumente solide, pertinente p_____ a proceda la modificarea acestuia.
Ca atare, sumele indemnizate ca daune materiale și morale vor avea în vedere amendarea proporțională funcție de acest procent de 20%.
Sub aspectul cuantumului daunelor materiale, victima prin avocatul său, a solicitat, alături de sumele deja acordate de judecătorie, suplimentar, să se observe că nu a fost admise cheltuielile reprezentând transportul părții civile la școală în perioada post accident p_____ care fuseseră depuse documente justificative la valoarea de 12.196 lei și, distinct, nu au fost acordate cheltuielile de judecată constând în costul deplasărilor avocatului ales la termenele de judecată. A mai solicitat și acordarea cheltuielilor efectuate de parte după pronunțarea hotărârii, constând în achiziții de medicamente și transport la spital.
Cu privire la daunele morale, apărarea părții civile a solicitat să fie majorate până la nivelul indicat în constituirea ca parte civilă, respectiv 1.000.000 euro.
Analizând cheltuielile efectuate de partea civilă p_____ recuperarea medicală, investigații clinice, consultații oftalmologice și prescripție de ochelari, tratamente stomatologice, consiliere psihologică, kinetoterapie, după externarea sa din spital și până la pronunțarea hotărârii în primă instanță, C_____ constată că acestea însumează 15.894 lei, sumă p_____ care există documente de plată emise pe numele victimei- facturi, chitanțe, respectiv bonuri fiscale ce atestă plata.
Distinct, partea civilă a solicitat acordarea cheltuielilor de deplasare la școală p_____ toți anii școlari de după accident (ultimele 3 clase de liceu), respectiv p_____ un număr de 507 zile corespunzătoare la 169 zile de școală anual. P_____ această cheltuială, apărarea părții civile a arătat că N___ M_____ era transportată la școală pe ruta Tureni – T____ de tatăl său, cu mașina familiei, părintele fetei fiind nevoit să facă 4 astfel de deplasări zilnic, 2 dimineața și 2 la finele orelor de curs. Costul unei astfel de deplasări a fost indicat la suma de 6 lei, sumă care corespunde atât costului unui bilet cu transport operatorului din zonă (au fost depuse și bilete de autobuz) precum și cu o cheltuială de carburant (pe modul de calcul distanță parcursă/ cost carburant per litru/ consum per 100km). Au fost depuse bonuri de alimentare cu carburant p_____ anii 2016-2019.
C_____ constată că, rezolvând latura civilă a cauzei sub aspectul cererii de daune materiale, prima instanță a acordat victimei suma de 12.715,65 lei costuri cu medicamente și servicii medicale și suma de 300 lei cost p_____ deplasări, reținând că au fost dovedite deplasări la Câmpia-Turzii (de 12 ori), în C___-N_____ (1 dată) și în T____ (de 6 ori). P_____ cheltuielile de deplasare ale avocatului nu a fost acordată nicio sumă.
Analiza actelor depuse de partea civilă relevă că cererea sa este întemeiată p_____ exact motivele arătate în constituirea ca parte civilă și, ulterior, dezvoltate în memoriul de a___. Astfel, dincolo de cheltuiala cu servicii medicale însumată la 15.894 lei, partea civilă a mai cheltuit pe transport suma de 12.100 lei (aferent deplasărilor la școală și la unități medicale), C_____ efectuând calculul deplasărilor la școală la un nivel mai redus al frecvenței – nu de 100%, având în vedere că, la unele intervale de timp, partea civilă s-a prezentat la diverse controale medicale, lipsind de la școală. Cu toate acestea, costul deplasărilor la școală indemnizat în prezenta cauză a fost acordat la 4 deplasări pe zi cum partea a cerut, fiind dovedită nevoia de a fi transportată de tatăl acesteia (față de starea de anxietate, temere, tulburare manifestată de tânăra victimă), cât și de necesitatea obiectivă ca tatăl acesteia, care i-a fost însoțitor și șofer, să se reîntoarcă la domiciliu după fiecare deplasare la școală.
Însumate, cele două tipuri de cheltuieli totalizează 27.994 lei și, reduse fiind proporțional culpei reținute victimei în producerea accidentului, se constată că aceasta este îndreptățită să fie indemnizată cu suma de 22.395,20 lei, astfel că, admițând apelul părții civile C_____ va majora cunatumul daunelor materiale corespunzător celor în precedent expuse.
Chetuielile efectuate de deplasarea apărătorului ales al părții civile la instanța de fond au fost evaluate la suma de 162 lei și ele se vor acorda integral. C_____ a constatat că avocatul ales (av S____ Moscovits) a fost prezentă nemijlocit la 6 termene de judecată (la datele de 21.11.2018, 19.12.2018, 16.01.2019, 13.03.2019, 19.06.2019 și 04.09.2019) astfel că a efectuat deplasarea C___ N_____ (unde se află sediul profesional )- T____ – și retur de 6 ori. Calculul costului de deplasare a avut în vedere algoritmul aplicat anterior (distanța în km, consum de 7,5 litri carburant la 100 km, cost carburant) astfel că a fost stabilit la 162 lei, sens în care suma deja acordată de instanța fondului, constând în onorariul în sumă de 1000 lei achitat de partea civilă cu apărarea sa prin reprezentarea intereselor sale de un profesionist vor fi majorate cu suma de 162 lei în considerarea celor anterior arătate.
În continuare reținem că partea civilă a solicitat majorarea daunelor morale până la suma de 1 milion de euro.
Fără rezerve C_____ arată că suma pretinsă este exagerată. Și, fără a minimaliza suferința victimei, trauma trăită, urmările deosebit de tragice (starea de comă prelungită, intervenții chirugicale complexe și repetate, laxități ai mușchilor faciali, masticatori, pierderea în proporție foarte mare a vederii la un ochi), nu putem să nu observăm că, după tratamente medicale corect aplicate, după urmarea procedurilor de recuperare, starea acesteia s-a îmbunătățit și, în continuare, chiar dacă va mai necesita alte intervenții chirurgicale, ele vor consolida sau chiar vor spori acest rezultat pozitiv. Este adevărat că trendul pozitiv și capacitatea de recuperare a fost potențat de faptul că vorbim de un corp tânăr, însă acest aspect nu poate să fie evaluat și, ca atare, nici cuantificat.
Observăm că în cauză instanța fondului a acordat suma de 160.000 de euro, ceea ce înseamnă că s-a oprit la suma de 200.000 de euro pe care a amendat-o prin reducerea proporțională aferent gradului de culpă identificat victimei în rezultatul vătămător. Or, evaluarea suferințelor de același ordin, moral, care se cer a fi compensate prin despăgubirea solicitată de partea civilă, conduce la concluzia că suma acordată de judecătorie este justă și nu se impune a fi modificată, nici prin majorare și nici prin reducere. Ea constituie o indemnizare în echitate p_____ victima accidentului, care a avut de îndurat pe lângă suferințe fizice concrete (dureri date de starea de boală, de traumatisme, de intervenții chirurgicale repetate, de proceduri de recuperare anevoioase) și suferințe psihice de durată (stări de depresie, sentimente de inferioritate, interiorizare, frustrare) și care nu se află încă la finalul acestui traseu tragic ce a debutat odată cu accidentul produs în martie 2016.
Pe de altă parte, partea responsabilă civilmente a solicitat reducerea daunelor morale, solicitând să se aibe în vedere gradul de culpă al victimei și rezultatul vătămărilor produse. C_____ a apreciat, așa cum în precedent am arătat, că gradul de culpă al victimei a fost corect stabilit la 20% și tot corect a fost evaluată suferința de ordin moral a acesteia, astfel că sub acest aspect soluția instanței de fond nu va fi reformată.
În ce privește solicitarea părții responsabile civilmente de diminuare a sumei acordate părții civile S_______ C_____ de Urgență C___ p_____ cheltuieli efectuate p_____ înlăturarea infecțiilor contractate de victimă în spital (infecții nosocomiale) C_____ constată că această cerere este nefondată.
Corespunde realității că partea civilă N___ M_____ a contactat mai mulți germeni în perioada în care a fost internată în cadrul unității spitalicești a SCU C___. Din actele medicale depuse la dosar (vol. II dos fond, filele 43 și următoarele) rezultă că victima a fost internată începând cu data accidentului, din 29 martie 2016 și până la 23 mai 2016, analizele inițiale de laborator indicând lipsa oricăror infecții – analize de laborator din 30.03.2016 (fila 49 vol. 2 fond). După 2 săptămâni de la internare, N___ M_____ prezenta deja infecții cu germeni patogeni: enterococcus faecium, acinetobacter, escherichia coli, klebsiella (fila 46 vol. 2 fond), fiind instituite măsuri și tratament p_____ contracararea acestora (medicația administrată fiind consemnată în fișa detaliată a pacientului).
Din același act medical reiese că, imediat după internare, victima s-a aflat în comă, asupra ei fiind efectuate intervenții chirugicale și manopere medicale esențiale p_____ salvarea vieții, cum sunt cele din serviciul de neurochirurgie și ulterior maxilofacial. De altfel, victima a fost internată intubată orotraheal (procedură realizată de serviciul de salvare care a intervenit la locul accidentului) și, în aceeași zi a fost operată, fiind evacuat chirurgical hematomul extradural temporal drept. După alte 2 zile, la data de 1 aprilie 2016, partea civilă a fost din nou operată, consecutiv fiind supusă la trei intervenții în specialitățile neurochirurgie și maxilo facială: s-a procedat la traheostomie transistmică, după care s-a practicat reducerea celor două fracturi maxilo mandibulare și, finalmente, s-a realizat ucinectomia bilaterală, plombarea fistulelor LCR etmoidale anteriooare și posterioare bilateral, obliterarea eschilelor osoase de la nivelul cornetelor nazale.
Pe acest fond al stării deosebit de grave de sănătate, gravitate determinată de dimensiunea leziunilor produse în dinamica accidentului, în mod evident, organismul părții civile a fost mult mai sensibil la contractarea germenilor patogeni ce au fost depistați de analizele de laborator.
Prezența infecțiilor nosocomiale reprezintă o realitate asumată și acceptată la nivelul comunității europene, îmbolnăvirile fiind inerente în cazul persoanelor cu organism tarat, cum este cazul părții civile. În patologia infecțioasă generală, rata acestor infecții este de 5-20% , incidența maximă, de 28-30%, apare în serviciile de reanimare. Potrivit unui raport al Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecție asociată îngrijirilor medicale.
Ca atare, simpla constatare a existenței germenilor patogeni nu poate conduce la concluzia unei culpe în sarcina spitalului cu finalitatea vizată de partea responsabilă civilmente, P_____ a putea da curs acestei pretenții ar trebui dovedită neglijența în procedurile urmate or incidența repetată a infecțiilor nosocomiale peste nivelul comunitar acceptat pr, o atare dovadă nu s-a produs în prezenta cauză. Așadar, cheltuiala efectuată cu medicația administrată victimei ca urmare a constatării prezenței acestor germeni patogeni nu poate fi imputată, în acest cadru, părții civile unitate medicală, apelul promovat de partea responsabilă civilmente sub acest aspect urmând a fi respins ca nefondat.
Apelul părții responsabile civilmente este însă fondat cu privire la greșita sa obligare la plata cheltuielilor judiciare alături de inculpat, în solidaritate. Potrivit dispozițiilor legale reținute de judecătorul de la fond, obligarea solidară a inculpatului cu partea responsabilă civilmente la această categorie de cheltuieli survine când cele două părți au fost obligate, tot solidar, la plata despăgubirilor. În prezenta cauză, având în vedere rezolvarea laturii civile, în care partea responsabilă civilmente (asiguratorul) a fost singură obligată la plata despăgubirilor materiale și morale, cheltuielile judiciare către stat rămân doar în sarcina inculpatului, ca efect al soluției de condamnare.
În contextul admiterii și apelului părții responsabile civilmente, cererea formulată de partea civilă, de obligare a acesteia la cheltuielile judiciare în a___ nu are suport și va fi respinsă.
A mai solicitat partea responsabilă civilmente respingerea dobânzilor legale către partea civilă, opinând că nu există o creanță certă, lichidă și exigibilă, o parte din aceste sume datorându-se unor afecțiuni contactate din cauze independente de accident sau preexistente evenimentului.
Față de această solicitare C_____ constată că dobânzile au fost acordate Spitalului c_____ de Urgență C___ N_____ începând cu data externării victimei din spital. Potrivit dispozițiilor art. 1381 al.2, 3 coroborat cu art.1535 al.1 C.civ., respectiv art.1,2,3 si 10 din OUG nr.13/2011 dobânzile se acordă de la data faptului generator de prejudicii și acesta este dat de momentul externării părții civile N___ M_____ din 23 mai 2016.
Conform art. 1381 alin. (1), „Orice prejudiciu dă dreptul la reparație”. Dreptul la reparație se naște din ziua în care prejudiciul a fost cauzat, chiar dacă acest drept poate fi valorificat numai la o dată ulterioară [art. 1381 alin. (2)]. Într-o exprimare mai cuprinzătoare, raportul obligațional în conținutul căruia se află dreptul creditorului, adică al celui prejudiciat, și îndatorirea corelativă la reparație, în sarcina persoanei răspunzătoare, se naște în momentul cauzării prejudiciului, când sunt îndeplinite și condițiile angajării răspunderii civile delictuale. Desigur că această regulă este valabilă și se aplică numai în cazul prejudiciilor actuale, în ceea ce privește prejudiciile viitoare, momentul nașterii dreptului și respectiv obligației la repararea lor coincide cu acela în care prejudiciul este cert, adică atunci când este sigur că se va produce și poate fi determinată în prezent, cel puțin provizoriu, întinderea sa.
Stabilirea prin lege a momentului nașterii dreptului la repararea prejudiciului actual ca fiind ziua în care el a fost cauzat prezintă importanță practică deoarece, din acel moment, sunt aplicabile, de regulă, toate dispozițiile privind operațiile și mecanismele juridice prin care se realizează dinamica și stingerea obligațiilor, cum sunt: cesiunea de creanță, subrogația în drepturile creditorului prin plata datoriei, novația, preluarea de datorie, compensația, darea în plată, remiterea de datorie, executarea silită și mai ales plata datoriei – mijlocul cel mai important și firesc de stingere a oricărei obligații.
În situația de față, C_____ constată că prejudiciul suferit de partea civilă și, corelativ, datorat la reparație părții responsabile civilmente, a căpătat valența de prejudiciu actual la momentul externării victimei, atunci fiind cunoscută întinderea dreptului spitalului și respectiv a obligației părții chemate să îl repare. La aceste sume partea responsabilă civilmente datorează și dobânda legală, așa cum este statuat de legiuitor în dispozițiile OG nr. 13/2011, astfel că, modul în care instanța fondului a rezolvat această chestiune corespunde normelor anterior indicate.
Faptul că partea responsabilă civilmente a criticat cheltuiala pe infecțiile nosocomiale solicitând reducerea cuantumului despăgubirilor ce vor fi acordate spitalului, aceasta nu afectează caracterul cert al prejudiciului.
Se constată că în cauză a formulat a___ I_________ I_____ de Urgență C___ p_____ B___ c______________ „N______ S________” C___ N_____, acțiunea civilă promovată fiind respinsă la judecata pe fond p_____ inadmisibilitate. S-a arătat de către judecător că unitatea medicală nu are calitate de parte civilă în cauză și nu poate formula pretenții materiale deoarece cheltuielile invocate și solicitate la dezdăunare au fost produse cu îngrijirile acordate inculpatului D_____ V_____. Or, cum acțiunea civilă în procesul penal este atașată acțiunii penale (art. 19 Cod procedură penală), iar acțiunea penală vizează infracțiunea de vătămare corporală produsă victimei N___ M_____, pretențiile Institutului I_____ nu își găsesc rezolvarea în prezenta cauză penală, apelul promovat fiind nefondat.
P_____ cele în precedent expuse, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, C_____ va admite apelurile părții civile și a părții responsabile civilmente și va desființa sentința atacată numai în ce privește cuantumul daunelor materiale și al cheltuielilor judiciare acordate părții civile N___ A________ M_____ și a greșitei obligări a părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat și, pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:
Va majora cuantumul daunelor materiale acordate părții civile N___ A________ M_____ de la suma de 12.811,65 lei la suma de 22.395,20 lei și va obliga partea responsabilă civilmente SAR C___ I________ SA la plata sumei de 22.395,20 lei în favoarea părții civile N___ A________ M_____ cu titlu de daune materiale.
Va majora cuantumul cheltuielilor judiciare acordate părții civile de la suma de 1.000 lei la suma de 1.162 lei și va obliga partea responsabilă civilmente SAR C___ I________ SA în solidar cu inculpatul la plata sumei de 1.162 lei în favoarea părții civile N___ A________ M_____ cu titlu de cheltuieli judiciare la judecata în fond.
Va înlătura dispoziția de obligare solidară a părții responsabile civilmente la plata sumei de 7.250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat la judecata în fond și va dispune obligarea inculpatului singur la plata sumei de 7.250 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului la judecata în fond.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de I_________ I_____ de Urgență C___ p_____ B___ c______________ „N______ S________” C___ N_____ împotriva aceleași sentințe.
Va respinge cererea părții civile N___ A________ M_____ de obligare a părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare în a___.
Potrivit art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga apelanta I_________ I_____ de Urgență C___ p_____ B___ c______________ „N______ S________” C___ N_____ la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului în a___, restul cheltuielilor judiciare în a___ rămânând în sarcina statului în temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală.
P_____ ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Admite apelurile declarate de partea civilă N___ A________ M_____ și partea responsabilă civilmente SAR C___ I________ SA împotriva sentinței penale nr. 405 din data de 25 septembrie 2018 a Judecătoriei T____ pe care o desființează cu privire la cuantumul daunelor materiale și al cheltuielilor judiciare acordate părții civile N___ A________ M_____ și a greșitei obligări a părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat și, pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:
Majorează cuantumul daunelor materiale acordate părții civile N___ A________ M_____ de la suma de 12.811,65 lei la suma de 22.395,20 lei și obligă partea responsabilă civilmente SAR C___ I________ SA la plata sumei de 22.395,20 lei în favoarea părții civile N___ A________ M_____ cu titlu de daune materiale.
Majorează cuantumul cheltuielilor judiciare acordate părții civile de la suma de 1.000 lei la suma de 1.162 lei și obligă partea responsabilă civilmente SAR C___ I________ SA în solidar cu inculpatul la plata sumei de 1.162 lei în favoarea părții civile N___ A________ M_____ cu titlu de cheltuieli judiciare la judecata în fond.
Înlătură dispoziția de obligare solidară a părții responsabile civilmente la plata sumei de 7.250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat la judecata în fond și dispune obligarea inculpatului singur la plata sumei de 7.250 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului la judecata în fond.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
II. Respinge ca nefondat apelul declarat de I_________ I_____ de Urgență C___ p_____ B___ c______________ „N______ S________” C___ N_____ împotriva aceleași sentințe.
Respinge cererea părții civile N___ A________ M_____ de obligare a părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare în a___.
Obligă apelanta I_________ I_____ de Urgență C___ p_____ B___ c______________ „N______ S________” C___ N_____ la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului în a___, restul cheltuielilor judiciare în a___ rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 ianuarie 2020.
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.