Curtea de Apel Targu Mures. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 195 Cod penal)
art. 195 cod penal avocat curtea de apel mures avocat inculpat avocat loviri avocat mures drept penal avocat targu mures loviri cod penal curtea de apel mures Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte moartea victimei
Art. 195: Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
Dacă vreuna dintre faptele prevăzute în art. 193 şi art. 194 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani.
DECIZIA PENALĂ NR. 112/ A
Ședința publică din 14 m artie 2019
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: dr. M______ Vas_____
JUDECĂTOR: A_____ M____
JUDECĂTOR: S____ B____
GREFIER: A____ B_____ F_____
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului formulat de către inculpatu l B________ T____ (fiul lui M____ și E_______, născut la data de 25 iulie 1976, domiciliat în Târgu M____, _____________________, jud. M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în Penitenciarul Târgu M____), împotriva sentinței penale nr. 149 din 26 noiembrie 2018 pronunțate de Tribunalul M____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal , făcut în ședința publică , se constată lipsa părților, precum și a reprezentantei Ministerului Public, doamna procuror R___ N______ din cadrul Parchetului de pe lângă C_____ de A___ Tîrgu-M____.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale inculpatului-apelant , personal și prin apărător, precum și ale reprezentantei parchetului au fost consemnate în încheierea din data de 1 martie 2019 , când s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 14 martie 2019 , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C_____,
Asupra căii de atac de față,
1. Prezentarea sesizării . Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXXXX/11 decembrie 2018, inculpatul B________ T____ a declarat a___ împotriva sentinței penale nr. 149/26 noiembrie 2018 pronunțate de Tribunalul M____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
Î n motivarea apelului, inculpatul contestă temeinicia hotărârii Tribunalului M____, subliniind că este prea grea pedeapsa de 6 ani închisoare care i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Totodată, solicită să se scadă din pedeapsa rezultantă de 6 ani și 623 zile închisoare aplicată pentru pluralitatea de infracțiuni, zilele considerate ca executate în urma muncii efectuate cât timp a executat pedeapsa de 5 ani închisoare impusă prin sentința penală nr. 1877/2014 a Tribunalului București, precum și zilele compensatorii câștigate în temeiul art. 55 1 din Legea nr. 254/2013 pe perioada executării acestei pedepse.
Analizând apelul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului M____, a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor inculpatului și ale reprezentantului Ministerului Public, precum și din oficiu, în limitele efectelor devolutiv și neagravării situației în propria cale de atac, se rețin următoarele:
2. Prezentarea hotărârii atacate. Prin sentința penală nr. 149/26 noiembrie 2018, Tribunalul M____:
-în baza art. 195 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Cod penal, a art. 43 alin. 1 și 3 din Codul penal, a art. 79 alin. 3 din Codul penal și cu reținerea art. 374 alin. 4, a art. 375, a art. 377 și a art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul B________ T____ la pedeapsa principală de 6 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
-în baza art. 43 alin. 1 din Codul penal, pedeapsa principală stabilită a adăugat-o la restul rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 1877/30.06.2014 a Tribunalului București, definitivă prin decizia nr. 908/31.05.2016 a Curții de A___ București, din a cărei executare a fost eliberat condiționat la data de 21.06.2017, cu termen de definitivare a efectelor liberării condiționate la data de 06.03.2019, adică 623 zile, astfel că inculpatul B________ T____ urmează să execute pedeapsa rezultantă finală de 6 ani și 623 zile închisoare, în regim de detenție.
-în baza art. 72 alin. 1 din Codul penal, a scăzut din durata pedepsei principale menționate mai sus durata reținerii și a arestării preventive din data de 9 iunie 2018 la zi.
-a menținut inculpatul în stare de arestare preventivă.
-a respins cererile inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.
-în baza art. 67 alin. 1 din Codul penal, coroborat cu art. 68 alin. 1 litera c din Codul penal, a aplicat inculpatului B________ T____ pedeapsa complementară a interzicerii exercitării, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a și b din Codul penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
-în baza art. 65 alineatele 1 și 3 din Codul penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a și b din Codul penal ca pedeapsă accesorie, pedeapsă care se va executa din momentul rămânerii definitive a acestei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
-în baza art. 25 alin. 1, raportat la art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală, a admis acțiunile civile ale părților civile și l-a obligat pe inculpatul B________ T____ la plata către acestea a următoarelor sume:
către partea civilă S_______ C_____ Județean de Urgență Târgu M____ suma de 32.483,64 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea victimei în perioada 6 – 19 iunie 2018, precum și cu dobânzile legale aferente sumei de mai sus începând cu data externării victimei până la data plății efective.
către părțile civile M_____ I_____ și M_____ Ș_____ suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale.
-a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 5 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 și a punctului 9 din Anexa la Legea nr. 76/2008, și a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice, acesta fiind încunoștințat că respectivele probe vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în SNDGJ a profilului său genetic.
-în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală, l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum total de 2660 lei.
-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor avocaților desemnați din oficiu pentru inculpat.
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut în esență că, în fapt , l a data de 6 iunie 2018, în jurul orei 14:30, victima M_____ Ș_____ s-a deplasat la barul „La Mar” aparținând S.C. Razvy&Bogdani’s S.R.L. din Târgu M____, ______________________. 189, unde se aflau și alți clienți, între care și inculpatul B________ T____, solicitând barmanei de serviciu să fie servit cu o ciorbă de burtă.
Angajata localului, martora Hadarag A______ i-a comunicat că nu se servesc mâncăruri în local, ci doar băuturi alcoolice, invitând-o pe victimă să părăsească localul, fiind condus în afara acestuia de către inculpatul B________ T____.
La scurt timp, M_____ Ș_____ a revenit în local solicitând din nou să fie servit cu o ciorbă de burtă și, fiind observat de către inculpatul B________ T____, care se întorcea de la toaletă, acesta, aparent fără niciun motiv, i-a aplicat persoanei vătămate o lovitură cu pumnul în regiunea feței. În urma loviturii primite, persoana vătămată s-a lovit cu capul de perete, a căzut la pământ pe fund, rămânând inert, iar din urechea dreaptă a început să-i curgă sânge.
După ce a fost ajutată să se ridice, persoana vătămată a fost condusă pe terasa localului unde, la scurt timp, a ieșit și inculpatul B________ T____, care i-a mai aplicat persoanei vătămate o lovitură puternică cu cotul în regiunea feței, astfel încât aceasta a fost proiectată pe spațiul verde din vecinătatea terasei.
După ultimul act de agresiune suferit, persoana vătămată a părăsit localul deplasându-se spre __________________ fost găsit și preluat de un echipaj de poliție și ambulanță și transportat la UPU – SMURD Târgu M____, pentru îngrijire medicală.
Potrivit fișei de constatări preliminare din data de 08.06.2018, a rezultat că persoana vătămată M_____ Ș_____ prezenta „fractură craniană temporală dreaptă la nivelul stâncii temporalului și a peretelui urechii interne. Contuzie cerebrală frontal bilateral și temporală dreaptă, hematom subdural F dr. H st…”, leziunile fiind produse la data de 6 iunie 2018 prin mecanismul de „cădere și lovire de o suprafață dură”. Din punct de vedere medico-legal, persoana vătămată necesită pentru vindecare 45-50 zile de îngrijiri medicale, medicul legist concluzionând totodată că „prin leziunile suferite viața victimei a fost pusă în primejdie”.
Ulterior, la data de 19 iunie 2018, ora 14:10, persoana vătămată a decedat.
Din raportul de autopsie medico-legală emis de IML Târgu M____ rezultă că moartea numitului M_____ Ș_____ a fost violentă. Decesul s-a datorat traumatismului cranio-cerebral cu fractură craniană liniară parietală mediană, fractură craniană liniară temporală dreaptă iradiată la baza craniului, contuzie cerebrală frontală bilaterală, hematom intracerebral drept, hemoragie subarahnoidiană, hematom subdural frontal, edem cerebral, hemoragie de trunchi cerebral secundară. Leziunile traumatice s-au putut produce prin mecanismul de cădere și lovire de o suprafață dură. Între leziunile traumatice cranio-cerebrale și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată.
În cursul judecății, inculpatul a recunoscut fără rezerve comiterea faptei de care este acuzat și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, adică potrivit procedurii instituite de prevederile art. 374 alin. 4, art. 375, art. 377 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.
În drept, tribunalul a reținut că fapta inculpatului B________ T____, care, la data de 6 iunie 2018, în jurul orei 14:30, în timp ce se afla în incinta localului „La Măr” situat în Târgu M____, _________________. 189, a aplicat victimei M_____ Ș_____ o lovitură cu pumnul în zona feței în urma căreia victima s-a dezechilibrat și s-a lovit cu capul de un perete, căzând pe podea, după care la scurt timp, în timp ce se afla pe terasa aceluiași local, inculpatul a aplicat aceleiași victime o lovitură cu cotul în zona capului, în urma căreia aceasta a căzut la pământ, cauzând victimei leziuni traumatice (traumatism cranio-cerebral cu fractură craniană liniară parietală mediană, fractură craniană liniară temporală dreaptă iradiată la baza craniului, contuzie cerebrală frontală bilaterală, hematom intracerebral drept, hemoragie subarahnoidiană, hematom subdural frontal, edem cerebral, hemoragie de traunchi cerebral secundară) care au condus în mod direct și necondiționat la decesul victimei M_____ Ș_____, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte – prevăzută și pedepsită de art. 195 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 43 alin. 1 și 5 din Codul penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art. 74 din Codul penal, respectiv:
– împrejurările și modul se comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite;
– starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
– natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
– motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
Împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunilor, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit reies din descrierea stării de fapt și din analiza probelor administrate.
– natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
Potrivit fișei de cazier judiciar a inculpatului, fapta a fost comisă de inculpat în stare de recidivă post condamnatorie raportat la pedeapsa de 5 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 1877/30.06.2014 a Tribunalului București, definitivă prin decizia nr. 908/31.05.2016 a Curții de A___ București, din a cărei executare a fost eliberat condiționat la data de 21.06.2017, cu termen de definitivare a efectelor liberării condiționate la data de 06.03.2019.
Fapta a fost comisă, de asemenea, în stare de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de viol prin sentința penală nr. 161/27.01.1999 a judecătoriei Târgu M____, definitivă prin neapelare la data de 11.02.1999 și raportat la condamnarea la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 383/09.03.2005 a judecătoriei Târgu M____, definitivă prin decizia penală nr. 374 din 24.06.2005 a Curții de A___ Târgu M____.
– conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
La acest criteriu tribunalul a analizat în ce măsură inculpatul a avut o atitudine pozitivă față de persoana vătămată (a regretat față de aceasta sau față de alte persoane fapta săvârșită, a reparat paguba pricinuită prin comiterea faptei ori a recunoscut producerea pagubei și a dat asigurări credibile că o va repara, sau, în ipoteza cauzării unei vătămări corporale, a acordat asistență victimei, încercând să înlăture starea de pericol creată pentru viața sau sănătatea acesteia etc. sau, dimpotrivă, o atitudine negativă.
Comportarea aces tuia în cursul procesului penal se reflectă în recunoașterea sau, dimpotrivă, negarea săvârșirii faptei, prezentarea de bună voie la organele judiciare ori sustragerea acestuia, atitudinea inculpatului față de eventuali participanți la săvârșirea infracțiunii etc.
În cazul inculpatului B________ T____, din toate elementele conținute de acest criteriu îi este favorabilă doar recunoașterea faptei.
– nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Inculpatul B________ T____ este în vârstă de 41 de ani, nu este căsătorit, are 8 clase, nu are ocupație sau loc de muncă. Aspectele de mai sus reies din actele dosarului și, deși educația, situația familială și socială sunt oarecum precare, nu-i pot fi imputate neapărat inculpatului.
De asemenea, deși nu mai sunt prevăzute expres drept criterii de individualizare a pedepsei, prima instanță a ținut seama și de limitele pedepsei fixate de lege pentru infracțiunea reținut ă în sarcina inculpatului precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din perspectiva limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege de notat că, potrivit art. 79 alin. 1 din Codul penal „Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine”.
Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol „Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiunea continuată, concurs sau recidivă” .
Potrivit alineatului 3 al aceluiași articol „Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alineatului 1, după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alineatului 2” .
În caza de față este incident un caz de reducere a pedepsei, constituit de dispozițiile art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală tentativă, și două cazuri de agravare a pedepsei prevăzute de art. 43 alin. 1 și 5 din Codul penal (recidiva postexecutorie și recidiva postcondamnatorie).
Ca atare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 79 alin. 3 din Codul penal.
Aplicând regulile de mai sus, tribunalul a constatat că în cazul acuzei de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, având în vedere că limitele pedepsei prevăzute în art. 195 din Codul penal sunt închisoarea de la 6 la 12 de ani, în cazul inculpatului, în urma reduceri cu o treime (potrivit art. 369 alin. 10 din Codul de procedură penală), ar rezulta, în cazul închisorii, pedeapsa de la 4 ani la 8 ani.
Apoi, inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postexecutorie. Ca atare, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, fixate mai sus, se vor majora cu jumătate (potrivit dispozițiilor art. 43 alin. 5 din Codul penal, rezultând închisoarea de la 6 ani la 12 ani.
În fine, în cauză fiind aplicabile și dispozițiile legale referitoare la recidiva postcondamnatorie, pedeapsa stabilită se va adăuga la restul neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 1877/30.06.2014 a Tribunalului București, definitivă prin decizia nr. 908/31.05.2016 a Curții de A___ București, din a cărei executare a fost eliberat condiționat la data de 21.06.2017, cu termen de definitivare a efectelor liberării condiționate la data de 06.03.2019 (în baza art. 43 alin. 1 din Codul penal).
3. Considerentele instanței de a___.
3.1. Cu privire la apelul pendinte , constată, pentru început, că este la adăpost de critici hotărârea apelată în ceea ce privește expunerea stării de fapt; analiza detaliată a probelor; constatarea existenței faptei deduse judecății, a săvârșirii acesteia de către inculpatul B________ T____ și a împrejurării că acestea constituie infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte; încadrarea juridică dată faptei; natura și durata pedepsei principale stabilite și aplicate pentru comiterea acestei infracțiuni; natura și durata pedepsei complementare, precum și natura pedepsei accesorii stabilite și aplicate inculpatului; deducerea din pedeapsa principală aplicată a perioadei reținerii și arestării preventive; menținerea măsurii arestării preventive; modalitatea de soluționare a acțiunilor penale alăturate acțiunii civile; aplicarea dispozițiilor art. 5 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008; aplicarea prevederilor art. 274 alin. 1 teza finală C. pr. pen.; obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli .
Cu toate acestea, apelul promovat de inculpatul B________ T____ împotriva sentinței penale nr. 149/26 noiembrie 2018 a Tribunalului M____ este fondat, iar argumentele expuse în continuare determină, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admiterea căii de atac, cu consecințele desființării în parte a sentinței penale atacate și rejudecării în a___ a pricinii, în următoarele limite:
La momentul faptei, inculpatul era liberat condiționat din executarea pedepsei de 5 ani închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1877/30 iunie 2014 a Tribunalului București, cu un rest de 623 zile închisoare, rămas de executat la data de 21 iunie 2017, a liberării condiționate.
Potrivit art. 55 1 alin. 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, introdus prin Legea nr. 169/2017, „la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată”.
Având în vedere cele statuate prin decizia nr. 7/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 548/2 iulie 2018), „ pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. 2 coroborat cu art. 43 alin. 1 C. pen., trebuie recalculată, începând cu data de 24 iulie 2012 – perioada executată efectiv din pedeapsa din a cărei executare a fost dispusă liberarea condiționată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate în considerarea condițiilor de detenție necorespunzătoare ”.
În speță, din relațiile furnizate de Penitenciarul Tg.-M____ (filele 18, 27-28, dosar a___), Penitenciarul București Rahova (filele 19-22, dosar a___), Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 6 București (fila 39, dosar a___), Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Tg.-M____ (fila 41, dosar a___), Serviciul Independent de Reținere și Arestare Preventivă București (fila 44, dosar a___) rezultă că din pedeapsa de 5 ani închisoare, inculpatul a executat în condiții necorespunzătoare, în sensul art. 55 1 alin. 2 și 3 din Legea nr. 254/2013, un număr total de 740 zile, defalcat după cum urmează:
-între 24 iulie 2012-27 septembrie 2012, un număr de 66 zile;
-între 17 septembrie 2014-18 septembrie 2014, un număr de 2 zile;
-între 18 septembrie 2014-8 octombrie 2014, un număr de 21 zile;
-între 8 octombrie 2014-11 noiembrie 2014, un număr de 35 zile;
-între 11 noiembrie 2014-30 iunie 2015, un număr de 232 zile;
-între 2 iunie 2016-21 iunie 2017, un număr de 384 zile.
Calculând restul rămas de executat din pedeapsa de 5 ani închisoare , în conformitate cu art. 55 1 alin. 1 din Legea nr. 254/2013, astfel cum a fost interpretat prin decizia nr. 7/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, indicată mai sus, precum și după algoritmul 623-[(740:30)x6], instanța de a___ constată că restul rămas de executat este de 475 zile închisoare . La data de 6 iunie 2018, când a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, inculpatul era încă înăuntrul acestui rest. Astfel, în mod corect prima instanță, în temeiul art. 104 alin. 1 C. pen., liberarea condiționată trebuie revocată, iar în rejudecare, în baza art. 104 alin. 2 cu referire la art. 43 alin. 1 C. pen., va adăuga la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în prim grad pentru infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte restul de 475zile închisoare, aplicând astfel inculpatului pedeapsa rezultantă de 6 ani și 475 zile închisoare.
Cât privește celelalte motive de a___ ale inculpatului, nu le va primi și subliniază, în primul rând , că prima instanță, ale cărei considerente nu au putut să fie combătute în mod convingător și pe care instanța de a___ și le însușește integral, a surprins în mod corect criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen., dându-le eficiența cuvenită. Astfel, în raport cu gravitatea infracțiunii care se judecă, ilustrată în circumstanțele comiterii acesteia și amploarea urmărilor cauzate, și cu persoana inculpatului, care nu se află la prima confluență cu legea penală suferind în trecut multiple condamnări, care atrag în cazul lui atât starea de recidivă postexecutorie (raportat la condamnările de 7 ani închisoare –aplicată prin sentința penală nr .161/1999 a Judecătoriei Tg.-M____ și de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 383/2005 a Judecătoriei Tg.-M____), cât și starea de recidivă postcondamnatorie (raportat la condamnarea de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1877/2014 a Tribunalului București), dar care a recunoscut fapta, pedeapsa de 6 ani închisoare la care se adaugă restul de 475 zile închisoare, ca urmare a comiterii infracțiunii pe durata liberării condiționate, reprezintă un tratament sancționator proporțional și este aptă să răspundă în concret și în mod eficient nevoilor reinserției sociale și prevenției generale, această instanță neidentificând niciun motiv pentru stabilirea unei pedepse cu o durată mai scăzută.
Notează, în al doilea rând , că potrivit art. 100 alin. 3 C. pen. (cu corespondent în art. 59 alin. 2 C. pen. din 1968), perioada considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate se ia în considerare exclusiv la calculul fracțiilor de pedeapsă necesare pentru a avea vocație la liberaea condiționată și sub nicio formă nu se compută din durata pedepsei aplicate.
3.2. Măsurile preventive. Prin ordonanța din 9 iunie 2018, poliția judiciară a dispus reținerea preventivă a inculpatului, pe atunci în calitate de suspect pe o durată de 24 de ore.
Prin încheierea penală nr. 37/DL/9 iunie 2018, judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Tg.-M____ a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 zile. Ulterior, după schimbarea încadrării juridice a faptei, măsura preventivă a fost prelungită de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul M____ și menținută succesiv, inițial de judecătorul de cameră preliminară, apoi de către instanță, în prezent inculpatul fiind judecat în stare de arest preventiv.
La data de astăzi, a rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în baza art. 241 alin. 1 lit. c C. pr.pen., arestarea preventivă încetează de drept, inculpatul intrând în executarea pedepsei de 6 ani și 475 zile închisoare aplicate. Din durata acestei pedepse, pe lângă perioada reținerii și a arestării preventive scăzute, în temeiul art. 72 C. pen., prin hotărârea apelată, conform art. 424 alin. 3 C. pr. P__., va deduce și perioada arestării preventive, începând cu data de 26 noiembrie 2018 –de pronunțare a hotărârii atacate, la zi.
4. Cheltuielile judiciare . Dată fiind soluția principală adusă apelului, potrivit art. 275 alin. 3 C. pr. P__., vor rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de stat în al doilea grad.
Conform art. 275 alin. 6 C. pr. pen., onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 260 lei, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII ,
DECIDE :
1. În conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admite apelul declarat de inculpatul B________ T____ (fiul lui M____ și E_______, născut la data de 25 iulie 1976, domiciliat în Târgu M____, _____________________, jud. M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în Penitenciarul Târgu M____) împotriva sentinței penale nr. 149/26 noiembrie 2018 pronunțate de Tribunalul M____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX și, în consecință:
2. Desființează în parte sentința penală atacată și, în rejudecare:
2.1. Stabilește că restul rămas de executat la data de 21 iunie 2017, a liberării condiționate, de către inculpatul B________ T____ din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1877/30 iunie 2014 a Tribunalului București este de 475 zile închisoare și, în temeiul art. 104 alin. 1 C. pen., dispune executarea acestui rest.
În baza art. 104 alin. 2 C. pen. cu referire la art. 43 alin. 1 C. pen., ca urmare a revocării liberării condiționate, adaugă pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin hotărârea apelată la restul de 475 zile închisoare și aplică inculpatului B________ T____ pedeapsa rezultantă de 6 ani și 475 zile închisoare .
Conform art. 424 alin. 3 C. pr. P__., deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului și perioada arestării preventive, începând cu data de 26 noiembrie 2018 –de pronunțare a hotărârii atacate, la zi.
2.2. Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate, vizând:
-condamnarea inculpatului B________ T____ la pedeapsa principală de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzute de art. 195 C. pen., cu reținerea art. 41 alin. 1 C. pen., a art. 43 alin. 1 și 3 C. pen. și art. 79 alin. 3 C. pen.;
-natura și durata pedepsei complementare, precum și natura pedepsei accesorii stabilite și aplicate inculpatului;
-deducerea din pedeapsa principală aplicată a perioadei reținerii și arestării preventive;
-menținerea măsurii arestării preventive;
-modalitatea de soluționare a acțiunilor penale alăturate acțiunii civile;
-aplicarea dispozițiilor art. 5 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008;
-obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli ;
-aplicarea prevederilor art. 274 alin. 1 teza finală C. pr. pen.
3. Potrivit art. 275 alin. 3 C. pr. P__., rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de stat în a___.
Conform art. 275 alin. 6 C. pr. pen., onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 260 lei, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
4. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 martie 2019.
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.