Nerespectarea conditiilor de detenții. Daune morale in cuantum de 100 de lei.
JUDECĂTORIA TÂRGU-MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. ####/320/2024
SENTINȚA CIVILĂ NR. ####/2024
Ședința publică din data de 16 octombrie 2024
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: #######-######## ########
GREFIER: ##### #####
Pe rol se află judecarea cererii formulată de reclamantul ###### ######, în contradictoriu cu pârâții PENITENCIARUL TÂRGU MUREȘ și STATUL ##### PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE MUREȘ, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal în ședință publică se prezintă reclamantul ###### ###### (CNP #############), și doamna consilier ###### ##### ######## din partea PENITENCIARULUI TÂRGU MUREȘ, restul părților fiind lipsă.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, pârâtul Statul ##### Prin Ministerul Finanțelor Publice Mureș nu a formulat întâmpinare.
Reclamantul solicită instanței să depună un memoriu și o solicitare.
La interpelarea instanței care sun solicitările acestuia, reclamantul precizează că a introdus mai multe cereri de chemare în judecată.
Aducând lămuriri, instanța îi aduce la cunoștință faptul că toate cererile formulate de către acesta se vor judecat la acest termen de judecată, ca efect al litispendenței.
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanție formulată de către pârât.
Reprezentanta convențională a Penitenciarului Târgu Mureș solicită admiterea cererii de chemare în garanție așa cum aceasta a fost formulată.
Reclamantă solicită respingerea cererii de chemare în garanție, considerând că este și de competența Penitenciarului să asigure condiții decente, nu doar a statului, apreciind că nu sunt necesare alocarea unor fonduri de către Statul ##### pentru amenajarea unor celule. Totuși, acesta apreciază că și statul ##### ar putea avea o anumită culpă, prin aceea că nu a asigurat fonduri suficiente. Reclamantul va preciza că va lăsa la aprecierea instanței pronunțarea cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanție.
Instanța va constatat că cererea de chemare în garanție că aceasta este admisibilă ori de câte ori partea care ar cădea în pretenții ar avea posibilitatea să solicite de la o altă persoană despăgubiri pentru dreptul pe care l-a pierdut, respectiv pentru obligația stabilită prin hotărârea judecătorească. Pe cale de consecință, reținând că nu există un motiv de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție, instanța o va admite în principiu.
##### cuvântul în probațiune, reclamantul afirmă că, în afara înscrisurilor depuse deja la dosar și a încheierii judecătorului responsabil cu supravegherea cu ocazia efectuării unui control inopinat, nu solicită administrarea altor probe.
Reclamantul precizează că dorește să își modifice cererea de chemare în judecată, în sensul că dorește ca instanța să țină cont și de alte perioade în care a fost încarcerat în Penitenciarul Târgu Mureș, învederând instanței că aceasta poate face demersuri pentru a obține direct de la Penitenciar datele în care acesta a fost încarcerat în acea unitate. De asemenea, precizează că solicită daune morale în cuantum de 20.000 lei.
Instanța îi pune în vedere acestuia că prin cererile anterioare a solicitat inițial suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, iar apoi 40.000 lei.
Reclamantul precizează că, cu privire la daunele morale, acesta solicită un cuantum de 10.000 lei.
Instanța pune în discuție cererea de modificare a cererii de chemare în judecată prin solicitarea de a se ține cont și de celelalte perioade în care reclamantul a fost încarcerat în Penitenciarul Târgu Mureș.
#### de cererea de modificare a reclamantului, doamna consilier solicită respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată, având în vedere că în cererea introductivă de instanță reclamantul a făcut referire la data de 07.03.2024, când a fost cazat mai puțin de 24 ore într-o cameră destinată regimului dânsului, de maximă siguranță, acesta neputând fi cazat cu alți deținuți cu alte regimuri de detenție.
##### cuvântul cu privire la cele expuse de către reprezentanta Penitenciarului Târgu Mureș, reclamantul solicită respingerea acestora.
#### de excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată invocată de către reprezentanta Penitenciarului Târgu Mureș, instanța o va admite, având în vedere că potrivit art. 204 Cod procedură civilă, „Modificarea cererii de chemare în judecată poate să opereze doar până la primul termen la care acesta este legal citat.” ## ######## ##### ## #### #### ## ## ###### ###### ## ########.
La interpelarea instanței care erau condițiile din penitenciar în data de 7/8 martie 2024, reclamantul precizează că la acea dată a fost citat pentru a se prezenta la Curtea de Apel pentru o contestație în anulare, fiind încarcerat într-o cameră de maximă siguranță, care nu avea nici 4 m2, fără un grup sanitar funcțional, cu masă și scaune din beton, fiind o cameră destinată pentru izolare. Acesta mai precizează că a solicitat acordarea unei camere decente, dar a fost refuzat, spunându-i-se că are dreptul de a face plângere. Referitor la starea camerei, acesta precizează că pereții erau murdari, plini cu insecte, era sânge pe pereți de la insecte, saltelele erau șubrede, lenjeria de pat era murdară și ruptă, placajele erau infestate cu ploșnițe, nu s-a făcut deratizare, era un miros de nedescris. Acesta relatează că s-a aflat în imposibilitate de a utiliza grupul sanitar până a doua zi la ora 10:00. Acesta mai precizează că geamurile erau fisurate, era o singură țeavă care emitea căldură, având în vedere faptul că afară era iarnă, iar temperaturile erau scăzute.
Reclamantul este de părere că acesta se află în penitenciar pentru că a săvârșit o infracțiune, dar sancțiunea primită pentru aceasta nu constă în a fi obligat să stea în mizerie, în camere dezordonate, distruse, pline cu mucegai, considerând că în acest fel i-a fost lezată demnitatea.
Reclamantul este de părere că i-au fost îngrădite și lezate drepturile.
La interpelarea instanței, reclamantul declară că a doua zi a fost mutat în altă cameră în care condițiile erau mai decente.
Reclamantul declară că acesta a suferit timp de 16 ore, deoarece nu a putut dormi, a stat în frig și a stat în stres.
În probațiune, doamna consilier solicită că nu are alte solicitări decât încuviințarea probei cu înscrisuri.
Nemaifiind cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, în temeiul art. 244 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și, în temeiul art. 392 din Codul de procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
##### cuvântul asupra fondului cauzei, reclamantul solicită admiterea cererii și obligarea pârâtului la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 lei, reprezentând daune morale pentru suferințele fizice și psihice, considerând că i-au fost încălcate drepturile fundamentale.
Reprezentanta Penitenciarului Târgu Mureș solicită admiterea excepției privind lipsa calității procesuale pasive a Penitenciarului Târgu Mureș, solicitând instanței să aibă în vedere faptul că unitățile penitenciare sunt în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, instituție care este controlată direct de Ministerul Justiției. Aceasta face referire la memorandumul cu tema „Intenția #### de aplicare a procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condițiile de detenție”, document în cadrul căruia Guvernul României și-a asumat obligația de a comunica în termen de două luni de la aprobare, calendarul măsurilor care urmează a fi adoptate în acest domeniu, inclusiv proiecția bugetară pentru 4 ani, memorandum care a fost avizat de Ministerul finanțelor Publice.
Cu privire la fondul cauzei, doamna consilier solicită instanței să aibă în vedere faptul că reclamantul a stat mai puțin de 24 de ore în camera E1.6, care are o suprafață de 6,2 m2, fiind cazat singur datorită regimului de maximă siguranță. De asemenea mai solicită instanței să aibă în vedere faptul că în data de 08.03.2024, ca urmare a solicitărilor persoanei private de libertate, acesta a fost mutat în camera E1.2. Cu privire la saltelele din cameră, acestea sunt ignifuge și aflate în perioada de funcționare, în fiecare an se efectuează lucrări de reparații curente, igienizări și zugrăveli. Cu privire la geamul din camera E1.6, aceasta precizează că geamul era fisurat, nu spart, neprovocând inconveniente petentului. Cu privire la încălzirea, aceasta precizează că se acordă conform unui ordin, trebuind să fie 3 zile de temperaturi sub 10˚C.
Cu privire la precizările reclamantului cu privire la supunerea la rele tratamente, aceasta consideră că nu pot constitui temei legal pentru tragerea la răspundere civilă delictuală, inconvenientele pe care acesta le-a suporta sunt specifice calității sale de persoană condamnată la executarea unei pedepse privative de libertate, neputând fii considerate abuzuri din partea Penitenciarului Târgu Mureș.
Instanța, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.05.2024, sub nr. ####/320/2024 reclamantul ###### ######, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Târgu Mures și chematul în garanție Statul ##### prin Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale/despăgubiri.
Reclamantul a arătat că în data de 05.03.2024 a fost adus la Penitenciarul Târgu Mureș pentru a fi prezentat la instanță.
A arătat că, conducerea l-a plasat pe secția A-1-A camera 6 într-o celulă degradată, a fost obligat să stea o noapte în condiții mizerabile, insalubre, constând în mirosul foarte urât, pereți plini de sânge de la insecte, grupuri sanitare defecte murdare, saltele de pat erau rupte, mucegăite, murdare, geamul era fisurat pe timp de iarnă (luna februarie).
Reclamantul a învederat că, timp de o noapte a fost forțat să stea în camera 6 deși a solicitat șefului de tură (ofițerului) să îl mute într-o altă celula deoarece aceasta nu corespunde normelor igienico – sanitare.
Reclamantul a arătat că a formulat plângere împotriva Penitenciarului Târgu Mureș prin judecătorul de supraveghere a privării de libertate din Penitenciarul Târgu Mureș, cu privire la condițiile de detenție din cadrul Penitenciarului Târgu Mureș.
Pentru motivele invocate se considera parte civila (vătămată) pentru cele ce a pătimit în aceea noapte, solicită daune morale în suma de 10.000 lei pentru calvarul trăit în aceea noapte.
La data de 26.06.2024 pârâtul Penitenciarul Târgu Mureș, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, având în vedere următoarele :
În principal a invocat excepția nulității acțiunii, întrucât în conformitate cu prevederile art. 194 lit. e) C.proc.civ. cererea de chemare în judecată va cuprinde „arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere”.
În consecință, a solicitat admiterea excepției nulității acțiunii, având în vedere lipsa dovezilor pe care se sprijină acțiunea, necesare atât formulării elocvente a întâmpinării, cât și propunerii de către instituția lor a altor probe în apărare, raportat la cele care ar fi considerate necesare în administrare de către reclamant.
De asemenea, a invocat și excepția netimbrării cereri de chemare în judecată, menționând că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 29 alin. (1) lit. j) din OUG 80/2013 pentru ca reclamantul să fie scutit de plata taxei judiciare de timbru întrucât nu s-a stabilit că au fost încălcate dispozițiile art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel solicitând instanței anularea cererii de chemare în judecată.
Totodată, a invocat și excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Penitenciarului Tg. Mureș, arătând că este evident faptul că unitățile penitenciare se află în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, instituție care este coordonată direct de către ministrul justiției.
A mai menționat că, la data de 19.01.2016 Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema Intenția #### de aplicare a procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condițiile de detenție, document în conținutul căruia Guvernul României și-a asumat obligația de a comunica în termen de 2 luni de la aprobare, calendarul măsurilor care urmează a fi adoptate în acest domeniu, inclusiv proiecția bugetară pentru perioada #### # ####. Acest Memorandum a fost avizat de Ministerul Finanțelor Publice.
A precizat că, memorandumul mai sus amintit, inițiat de Ministerul Justiției, cu avizul Ministerului de Finanțe, practic reprezintă recunoașterea din partea Guvernului României a problemei supra-aglomerării din penitenciare, măsurile la care s-a angajat Statul român prin Guvernul României fiind acelea de a asigura finanțarea în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție.
De altfel, a mai precizat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat în data de 25 aprilie 2017, hotărârea-pilot în cauza ######## și alții împotriva României (nr. 61467/12, 39516/13, 48231/13 și 68191/13) în ceea ce privește condițiile de detenție din închisorile și centrele de reținere și arest preventiv din #######.
Curtea a solicitat statului român ca, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, să prezinte, în cooperare cu Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei, un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor care să soluționeze problema supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție.
Prin respectiva decizie s-a reținut că în ce privește condițiile de detenție din penitenciarele din ####### acestea contravin Convenției Europene pentru Drepturile Omului și arată o disfuncționalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat
A precizat că, procedura pilot, așa cum este descrisă în regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauză este ###### ## #### ## ### # ################## ########### ### ######### ## ###### #####. Prin această formă de cooperare cu statul, examinează pentru a stabili dacă există disfuncționalități în plan național, iar dacă acestea există, #### fixează un cadru temporal, în care guvernul trebuie să identifice și să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remedia neregulile constatate.
Ca urmare, a arătat că se poate constata cu ușurință faptul că supra-aglomerarea spațiilor de deținere și a condițiilor aferente detenției nu pot fi imputate vreunei unități penitenciare, în particular Penitenciarului Tg. Mureș, din moment ce aceste aspecte privesc, per ansamblu, întreg sistemul penitenciar.
Raportat la cele învederate de reclamant, în ceea ce privește producerea faptei ilicite în mediul penitenciar, a înțeles să invoce că starea materială, spațio-fizică a unității lor nu le poate fi imputată, nici lor și nici Administrației Naționale a Penitenciarelor.
A mai precizat că, în ceea ce privește condițiile de detenție din penitenciare, acestea nu reprezintă o situație izolată, ci o disfuncție structurala, de sistem, asumată și recunoscută de către Statul #####, generată de lipsa sau slaba finanțare a sistemului penitenciar, starea de supra-aglomerare din penitenciare neputând fi imputată neglijentei administrației Penitenciarului Tg. Mureș.
De asemenea, a solicitat instanței ca în judecarea cauzei să aibă în considerare practica și jurisprudența recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului, constând în Hotărârea în cauza ###### împotriva României (cererea nr. 39412/19), pronunțată la data de 20 iulie 2021.
Prin hotărârea invocată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, printr-o hotărâre pronunțată de înalta ##### de Casație și Justiție (ICCJ) la 19 februarie 2020, într-o acțiune în răspundere civilă delictuală (decizia nr. ###/2020, în dosarul nr. ###/95/2018), a fost stabilită răspunderea pecuniară a Statului, și nu a autorităților subordonate, pentru condițiile inadecvate de detenție, ÎCCJ întemeindu-și soluția pe faptul că problema condițiilor de detenție are un caracter structural, așa cum s-a reținut și în hotărârea-pilot ######## și alții împotriva României, motiv pentru care cauzele acestor disfuncționalități sistemice nu pot fi imputate locurilor de detenție, ci Statului, care este răspunzător de politica penală.
ÎCCJ a considerat astfel că Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) se află în imposibilitatea obiectivă de a se conforma standardelor naționale în materia condițiilor de detenție. #### apreciază că această hotărâre a ÎCCJ consolidează o jurisprudență preexistentă și stabilește criteriile pentru aplicarea răspunderii civile delictuale ca remediu pentru condițiile de detenție inadecvate (paragraful 95 al hotărârii).
Cu alte cuvinte, titularul obligației substanțiale pozitive de a lua măsuri preventive pentru asigurarea integrității corporale și morale a persoanelor private de libertate, precum acordarea condițiilor minime de detenție este Statul #####, astfel încât nu poate fi admisă acțiunea în despăgubire a reclamantului față de Penitenciarul Tg. Mureș, verigă ultimă a politicii execuțional-penale, cu rol unic de implementare a acesteia, cu mijloacele și resursele puse la dispoziție de stat și în mod constant și necontestat subdimensionate față de necesitățile reale ale sistemului penitenciar, raportat la numărul de persoane custodiate, întrucât în privința subscrisei, pârâtă în proces, nu este îndeplinită condiția esențială a vinovăției. Statul ##### este cel răspunzător pentru disfuncționalitățile sistemului penitenciar, întrucât acestea nu sunt decât o consecință a politicii statale în materie penală, dar și a eșecului în atribuirea resurselor materiale necesare în vederea adecvării condițiilor de deținere la cadrul normativ aplicabil. Adoptarea măsurilor adecvate în gestionarea condițiilor de detenție este o obligație plasată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în primul rând, în sarcina statului. Contextul pe fondul căruia s-a demarat prezentul litigiu, respectiv deținerea reclamantului în condiții de cazare necorespunzătoare, nu poate fi disociat de problema generală care este cauzată de o disfuncționalitate structurală caracteristică sistemului penitenciar din #######, după cum au constatat în repetate rânduri organisme de control interne și internaționale (Avocatul Poporului, APADOR-CH, Comitetul pentru Prevenirea Torturii și altele), cu atribuții pe linia asigurării respectării drepturilor persoanelor private de libertate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că tratamentul degradant reclamat de o persoană aflată în detenție, generat de supraaglomerare, de lipsa de condiții igienice corespunzătoare, este rezultatul unor probleme ce excedează culpei propriu-zise a administrației penitenciarului, fiind o deficiență structurală și sistemică.
Cu alte cuvinte, statul este obligat, în pofida problemelor logistice și financiare să organizeze sistemul penitenciar astfel încât să asigure deținuților respectarea demnității umane a acestora.
Din aspectele anterior expuse a arătat că, rezultă cu puterea evidenței faptul că nu se poate angaja răspunderea unității lor față de reclamant întrucât nu se poate stabili în sarcina pârâtei nici măcar cea mai ușoară culpă în producerea prejudiciului, astfel încât reclamantul ar fi trebuit să se îndrepte, prin cererea sa de chemare în judecată, exclusiv împotriva Statului #####.
Astfel, având în vedere raporturile juridice dintre instituțiile mai sus menționate, precum și faptul că acestea sunt în subordinea Statului, care, atunci când este chemat în judecată, răspunde prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat să se admită prezenta excepție privind lipsa calității procesuale pasive a Penitenciarului Tg. Mureș.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii, întrucât ###### ###### a sosit prin transfer în data de 07.03.2024, aproximativ orele 17:30 fiind cazat pe secția I, camera 6 care are o suprafață de 6,2 mp fiind singura cameră disponibilă la acel moment. Acesta fiind repartizat la regim maximă siguranță, având în vedere că la acea dată nu mai erau alți deținuți clasificați în regim de maximă siguranță, a fost necesară cazarea individuală a acestuia, fiind interzisă cazarea la comun cu alte categorii de regimuri. În data de 08.03.2024, aproximativ ora 10:30, în urma solicitării deținutului de a fi cazat la o altă cameră, precum și a situației operative de pe secția E1, acesta a fost relocat la camera E1.12.
A menționat că administrația locului de deținere acordă o importanță deosebită menținerii modului de asigurare a stării administrativ gospodărești în cadrul unității.
Referitor la asigurarea normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor condamnate precizează faptul că întreg sistemul penitenciar se confruntă cu fenomenul de supraaglomerare în rândul populației carcerele, iar Penitenciarul Târgu Mureș nu face excepție de la acest fenomen răspândit în majoritatea unităților de detenție.
A mai precizat că, anterior datei de 28.05.2026 (data petiției numitului ###### ######) nu au fost semnalate nereguli cu privire la starea camerei E1C6 referitoare la igrasie, grup sanitar nefuncțional. Saltelele din camera de deținere sunt saltele ignifuge aflate în perioada de folosință.
În funcție de posibilitățile de eliberare a camerelor de deține, pentru menținerea în stare corespunzătoare a spațiilor de deținere, în cadrul penitenciarului Târgu Mureș se efectuează anual lucrări de reparații curente/igienizări în toate camerele de deținere. Astfel în camera E1C6 au fost efectuate lucrări de reparații curente în luna aprilie 2024 (conform dispoziției de lucru nr. 29769/09.04.2024 și a procesului verbal de recepție nr. 30584/16.04.2024 pe care le atașează la prezenta #### internă).
Referitor la geamurile din camerele de deținere, a arătat că sunt cazuri în care acestea sunt vandalizate de către persoanele private de libertate (caz în care contravaloarea acestora se impută persoanelor private de libertate în urma cercetării administrative) sau sunt sparte din cauze neimputabile acestora. Aceste geamuri sunt înlocuite prin grija administrației locului de deținere (de exemplu în cursul anului 2024 pe secție de deținere au fost înlocuite geamuri în camerele E1C3, E1C4, E1C9 etc). ###### de la geamul din camera E1C6 era fisurată în perioada în care a fost cazată persoana privată de libertate (nu era spartă), neprovocând inconveniente petentului.
Totodată, a precizat că, camerele de deținere sunt încălzite prin centrala termică din cadrul penitenciarului pe baza unui program aprobat, prin corpuri de încălzire tip radiator dispuse în fiecare cameră (instalația de încălzire fiind funcțională), temperatura asigurată pe timpul sezonului rece este între 19 și 22 C. De asemenea, în conformitate cu prevederile HG nr. 425 din 20 iulie 1994 privind aprobarea „Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei termice”, art. 117, începerea și oprirea furnizării agentului termic pentru încălzire „va avea loc după înregistrarea, timp de 3 zile consecutiv, între orele 20:00 – 06:00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de + 10°C sau mai mici, iar oprirea încălzirii se face după 3 zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depășește + 10°C, între orele 20:00 – 06:00”. Centrala termică a funcționat în perioada în care a fost cazat petentul conform programului aprobat. Anexează alăturat câteva poze din camera în care a fost cazat petentul.
Pârâta a mai arătat că administrația locului de deținere acordă o importanță deosebită modului combaterea riscurilor de apariție a insectelor/ ploșnițelor, prin:
– Program zilnic de curățenie pentru întreținere și program săptămânal de curățenie generală, atât la nivelul camerelor de deținere cât și pe holuri și în spațiile utilizate pentru desfășurarea activităților cu persoanele private de libertate, fiind asigurate în acest sens materialele necesare pentru efectuarea curățeniei;
– Asigurarea de frigidere pe toate secțiile de deținere, pentru păstrarea în condiții de siguranță a alimentelor și pentru prevenirea apariției de insecte în spațiile de cazare;
– Asigurarea de mașini de spălat și uscătoare în cadrul spălătoriei din cadrul unității, pentru spălarea obiectelor de îmbrăcăminte și a celor de cazarmament, pentru asigurarea unei igiene corespunzătoare și prevenirea apariției de insecte;
– Desfășurarea de programe și activități educative, de conștientizare a persoanelor private de libertate cu privire la importanța respectării obligațiilor referitoare la camera, igiena individuală și igiena colectivă, pentru prevenirea riscurilor asupra stării de sănătate, inclusiv cele care pot fi generate de apariția insectelor;
– înlocuirea etapizată a obiectelor de mobilier din lemn din spațiile de cazare cu obiecte de mobilier metalic, pentru a preveni situațiile de infestare a lemnului cu insecte;
– Efectuarea trimestrială a acțiunilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare și ori de câte ori este necesar, conform normativelor în vigoare, atât prin intermediul unor firme de specialitate (pe bază de contract de prestări servicii) cât și prin personalul propriu din unitate (2 dintre polițiștii de penitenciare încadrați în unitate fiind autorizați și calificați pentru desfășurarea acestor activități în regie proprie), astfel încât să poată acționa imediat și ori de câte ori este necesar pentru combaterea insectelor și a dăunătorilor;
– Din anul 2021 Penitenciarul Târgu Mureș a achiziționat un aparat cu abur de înaltă presiune, pentru dezinfectarea obiectelor de cazarmament (ex: bagajele deținuților primiți prin transfer, saltele, mobilier din lemn etc) și a spațiilor greu accesibile, astfel încât să fie prevenită apariția de insecte și germeni în spațiile de cazare. În cursul anului 2023 au mai fost achiziționate alte două aparate identice în vederea eficientizării acestor activități.
În cursul anului 2023 a fost încheiat contract de prestări servicii pentru dezinfecție, dezinsecție și deratizare cu S.C. ##### S.R.L.. Operatorul economic are obligația desfășurării activităților de dezinsecție conform Planului de dezinsecție, dezinfecție și deratizare al administrației locului de deținere și contractului asumat (trimestrial câte o operațiune urmată de câte un rapel conform contract 26717/27.03.2023).
A menționat că în cadrul Penitenciarului Târgu Mureș a fost încheiat contract de dezinfecție, dezinsecție și deratizare și în cursul anului 2024, iar în cursul trimestrului IV al anului 2023, respectiv în primele luni ale anului 2024 în camera în care a fost cazat petentul au fost desfășurate operațiunile de dezinsecție și deratizare în datele de: 22.09.2023, 6.10.2023, 22.11.2023, 06.12.2023, 15.02.2024, 03.04.2024.
Penitenciarul Târgu Mureș a arătat că depune eforturi permanente pentru asigurarea tuturor drepturilor persoanelor private de libertate, manifestă deschidere pentru îmbunătățirea oricăror activități desfășurate în cadrul unității, îmbunătățirea serviciilor pe care unitatea lor trebuie să le asigure persoanelor private de libertate și în mod deosebit administrația unității lor acordă o atenție deosebită în respectarea prevederilor legale.
Totodată, a precizat că acordarea daunelor morale are ca bază legală răspunderea civilă delictuală, reglementată de Codul civil, iar pentru angajarea acestei răspunderi trebuie îndeplinite cumulativ condițiile privitoare la existența prejudiciului, fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită și vinovăția celui care a săvârșit fapta ilicită.
În privința faptei ilicite, a menționat că reclamantul nu a produs probe care să ateste că ar fi săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită, ce a fost de natură să îi producă prejudiciul moral invocat. Înscrisurile administrate de reclamant ca probe nu sunt de natură să ateste îndeplinirea atragerii răspunderii civile delictuale și nici faptul că în perioada de timp supusă analizei acestuia i-ar fi fost încălcate drepturile fundamentale.
A mai precizat că, referirile reclamantului în legătură cu privire la supunerea la rele tratamente, nu pot constitui temei al atragerii răspunderii civile delictuale, iar inconvenientele pe care acesta le-a suportat sunt specifice calității sale de persoană condamnată la executarea unei pedepse privative de libertate, neputând fi considerate ca reprezentând abuzuri ale Penitenciarului Tg Mureș sau a celorlalți pârâți.
În drept, a invocat prevederile art. 205 și următoarele C.p.c.; O.M.J. nr. 2772/C/2017, Lg. 254/2013,
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâtul a solicitat judecarea prezentei cauze și în eventuala lor lipsă de la dezbateri.
La data de 26.06.2024 pârâtul Penitenciarul Târgu Mureș a formulat cerere de chemare în garanție a Statului ##### prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, pentru ca, în cazul în care cererea de chemare în judecată va fi admisă, chemata în garanție să fie obligată la plata despăgubirilor solicitate prin cererea de chemare în judecată și a cheltuielilor de judecată, amintind argumentele invocate, Memorandumul cu tema Intenția #### de aplicare a procedurii Hotărârii pilot și hotărârile Curții Europene ale Drepturilor Omului, dezvoltate și în cadrul întâmpinării.
Astfel, având în vedere raporturile juridice dintre instituțiile menționate, precum și faptul că acestea sunt în subordinea Statului, care, atunci când este chemat în judecată, răspunde prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat să se admită prezenta cerere de chemare în garanție a Statului ##### prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice ###### ca temeinic și legal formulată.
A mai solicitat să se aibă în vedere și practica judiciară la nivelul instanțelor de pe raza Curții de Apel ###### și din țară ( ex. dosarele nr. #####/197/2022. #####/197/2022, #####/197/2022, #####/197/2022, #####/197/2021, ###/95/2018 etc).
În drept, a invocat art. 72 și urm. C.proc.civ.
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 31.07.2024 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul ANP Târgu Mureș, prin care a solicitat respingerea întâmpinării și a arătat că a solicitat chemarea în judecată a pârâtului ANP Târgu Mureș deoarece se încerca tergiversarea procesului prin expunerea altor probe care deja au fost invocate.
A menționat că consideră că pârâtul ANP Târgu Mureș nu își asuma faptul că l-au ținut în condiții necorespunzătoare degradate și arunca vina pe Statul ##### ANP București și Ministerul Finanțelor și el ar trebui să beneficieze de acordarea daunelor morale care au ca si baza legala răspunderea civila delictuală.
Reclamantul a mi precizat că la controlul efectuat de judecătorul de supraveghere a privării de libertate s-a constatat încălcarea drepturilor condițiilor de detenție, iar pârâtul ANP Târgu Mureș nu acceptă faptul că s-a admis plângerea pe probe, dând vina pe instituțiile publice.
Reclamantul a precizat că în accepțiunea sa, consideră că a fost supus la rele tratamente care atrag răspunderea civila delictuală și faptul că i-au fost încălcate drepturile fundamentale.
Totodată, a menționat este inutilă justificarea că nu a timbrat cererea de chemare în judecata în condițiile în care Judecătoria Târgu Mureș nu a trimis cererea de acordare ajutor public judiciar și a mai menționat că în cauza sunt incidente dispozițiile art. 29 alin.1 lit.j din OUG nr. 80/2013 potrivit căruia este scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și faptul că i-au fost încălcate dispozițiile art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului libertate fundamentala.
La data de 19.08.2024 pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Penitenciarul Târgu Mureș, prin care:
A invocat excepția lipsei calității Agenției Naționale de Administrare Fiscala de reprezentant al Statului ##### în prezenta cauză, invocând dispozițiile art. 3 alin. (1) din H.G. Nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, art. 1, art. 4 și art. 7 din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
##### în vedere acestea, a solicitat să se observe că, pe de o parte, A.N.A.F. reprezintă Statul ##### doar în litigiile derivate din raporturile juridice fiscale, iar pe de alta parte că, nu există un mandat acordat de către Ministerul Finanțelor Publice Agenției Naționale de Administrare Fiscala.
Mai mult decât atât, a subliniat că pârâtul a înțeles să cheme în judecată Statul ##### prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, cu sediul în București, sector 5, #### ######### ### ## iar nu prezenta instituție.
În plus, a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, arătând că nu există îndreptățirea legală în formularea cererii deduse judecății, întrucât nu există nici un raport juridic direct sau indirect între părți, respectiv între pârâtul Penitenciarul Târgu Mureș și pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, instituția lor neavând nicio legătură cu încălcarea vreunui drept al pârâtului și drept urmare nu pot sta ca parte în cadrul acestui proces, invocând în acest sens art. 36 din Codul de procedură civilă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 C.proc.civ, H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscal, cu modificările și completările ulterioare și H.G. Nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice.
La data de 31.07.2024 reclamantul și-a precizat cererea reclamantul ###### ######, în sensul majorării pretențiilor la suma de 40.000 lei, reprezentând despăgubiri, daune punitive, morale, psihice.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.06.2024, sub nr. ####/320/2024 reclamantul ###### ######, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Targu Mures și chematul în garanție Statul ##### Prin Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Județeană A Finanțelor Publice Mureș În Numele Și Pentru Statul ##### Reprezentat De Ministerul Finanțelor ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata de daune morale, punitive în suma de 10.000 lei pentru încălcarea drepturilor prev. de art.80 și art.56 alin.3 din Legea nr.254/2013 și pentru neîndeplinirea dispozițiilor Ordinului Ministrului Justiției nr. 2772/C/2017.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în data de 07.03.2024 a fost transferat la Penitenciarul Târgu Mureș în vederea prezenței sale la Curtea de Apel Târgu Mureș și a fost introdus pe secția E1 camera 6. Într-un tranzit a semnalat șefului de tură, faptul că în cameră unde era cazat nu se respectă condițiile minime de igiena, geamurile sunt sparte, grupurile sanitare distruse, saltele erau rupte, mucegăite, pereți erau murdari plini de sânge de la insecte, condițiile erau insalubre pentru a sta în cameră.
A menționat ca d-na judecător de supraveghere din cadrul Penitenciarului Târgu Mureș la sesizarea sa, a efectuat un control inopinat pentru a constata cele sesizate și totodată i-a admis plângerea formulată pentru încălcarea drepturilor.
În drept, a invocat art. 80, art. 56 alin.3 din Legea nr. 254/2013.
La data de 26.06.2024 pârâtul Penitenciarul Târgu-Mureș, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și pe cale de excepție, a invocat excepția litispendenței, întrucât în data de 30.05.2024 persoana privată de libertate a înregistrat pe rolul Judecătoriei Tg Mureș două cereri de chemare în judecată, având același obiect și aceleași părți. ##### cerere de chemare în judecată a format dosarul ####/320/2024 și cea de-a doua cerere a format dosarul ####/320/2024. ##### în vedere cele prezentate solicită să se admită excepția litispendenței.
În plus, a fost reiterată întâmpinarea din cadrul prezentului dosar.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 și următoarele C.proc.civ.; O.M.J. nr. 2772/C/2017, Lg. 254/2013,
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâtul a solicitat judecarea prezentei cauze și în lipsa lor de la dezbateri.
La data de 26.06.2024 pârâtul Penitenciarul Târgu Mureș a formulat cerere de chemare în garanție a Statului ##### prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, pentru ca, în cazul în care cererea de chemare în judecată va fi admisă, chemata în garanție să fie obligată la plata despăgubirilor solicitate prin cererea de chemare în judecată și a cheltuielilor de judecată, conținutul acesteia fiind identic cu cel al cererii de chemare în garanție formulate în prezentul dosar.
În drept, a invocat prevederile art. 72 și urm. C.proc.civ.
La data de 28.08.2024 pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, a formulat întâmpinare la cererea de chemare garanție a Statului ##### prin Ministerul Finanțelor, a solicitat instanței, pe cale de excepție, respingerea cererii de chemare în garanție a Statului ##### prin Ministerul Finanțelor, ca fiind inadmisibilă, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și respingerea petitului privind plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul ###### ######, a chemat în judecată pârâtul Penitenciarul Tg.- Mureș, prin care a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând ”despăgubirea suferinței morale și psihice privind condițiile de detenție la care a fost supus”.
În susținerea cererii sale reclamantul invoca prevederile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, potrivit cărora „######## condamnata este ascultata, în mod obligatoriu, la locul de deținere, de Judecătorul de supraveghere a privării de libertate”, coroborate cu prevederile art. 80 din același act normativ, potrivit cărora ”Persoanelor condamnate li se asigură dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare, conform art. 48 – 50”, precum și dispozițiile OMJ #########.
Pârâtul Penitenciarul Târgu Mureș a formulat cerere de chemare în garanție a Statului ##### prin Ministerului Finanțelor solicitând introducerea în cauză a acestuia, pentru opozabilitate, în situația în care s-ar admite acțiunea reclamantului, sa fie obligat la plata despăgubirilor solicitate prin cererea de chemare în judecată și a cheltuielilor de judecată.
A învederat instanței faptul că o cerere de chemare în garanție formulată împotriva Statului ##### prin Ministerului Finanțelor, este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu, reclamant și celălalt pârât, pe de o parte, și Ministerul Finanțelor, pe de altă parte, nu există raporturi juridice.
Astfel, a apreciat că nu este îndeplinită una din condițiile speciale de admisibilitate ale cererii și anume legătură dintre cererea principală și cererea incidentala, legătură care presupune existenta unui raport juridic între părți, astfel ca temeiul acțiunii principale sa constituie suportul de drept sau de fapt al chemării în judecată a Statului ##### prin Ministerul Finanțelor, situație care nu se regăsește în prezenta cauză, și pornind de la acest concept și prin raportare la acțiunea dedusă judecății, este evident că în speță nu se realizează identitatea cerută de lege între cel care stă în judecată în calitate de pârât și cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății.
A arătat că, în prezenta cauză, în mod temeinic, reclamantul a chemat în judecată Penitenciarul Târgu Mureș, apreciind că este îndreptățit la acordarea de către acesta a daunelor morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a condițiilor necorespunzătoare de la locul detenției, și astfel Statul ##### prin Ministerul Finanțelor nu poate fi chemat în judecată, atunci când se invocă faptul că alte persoane – fizice sau juridice, s-ar face vinovate de producerea unui eventual prejudiciu, în cadrul raportului juridic litigios, urmând a se antrena în mod direct răspunderea civilă delictuală a persoanelor respective, în măsura în care, într-adevăr, s-ar fi produs un prejudiciu.
În acest context, a menționat că trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 223 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil potrivit cărora, în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens”, iar potrivit art. 224 alin. 1 din același act normativ “dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor publice care sunt persoane juridice și niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligațiile statului.”
Prin urmare, din coroborarea textelor legale, a precizat că rezultă faptul că chemarea în judecată a Statului ##### prin Ministerul Finanțelor, în litigii, atunci când nu participă nemijlocit la un raport juridic sau când nu este prevăzut expres de lege ca fiind cel obligat să răspundă, este inadmisibilă.
A menționat că din punct de vedere al laturii subiective, răspunderea administrativ patrimonială a statului este obiectivă (răspunderea patrimonială exclusivă a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare – art. 52 alin. 3 din Constituție și răspunderea patrimonială exclusivă a autorităților administrației publice pentru limitele serviciului public- ce se deduce din coroborarea prevederilor art. 16 alin. 1 și alin. 2 și ale art. 22 din Constituție) și subiectivă (răspunderea patrimonială reglementată de art. 52 alin. 1 din Constituție și de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ).
Raportat la aspectele anterior menționate a învederat instanței și faptul că potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 lit. a) din HG nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor
Totodată, a menționat că potrivit art. 2 din Normele de aplicare Ordinului ######### invocat de reclamant (Ordinului nr. 2772/C/2017 în vigoare în prezent), Administrația Națională a Penitenciarelor ia toate măsurile necesare pentru creșterea spațiilor de cazare individuală și reamenajarea spațiilor existente, iar potrivit art. 6 lit. c) din Hotărârea ######## privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, această instituție funcționează în subordinea MINISTERULUI JUSTIȚIEI și are ca atribuții elaborarea strategiei de aplicare a regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate, urmărește transpunerea ei în practică, potrivit principiilor privind respectarea demnității umane, exercitarea drepturilor de către deținuți, persoane internate și arestate preventiv, interzicerea supunerii la tortură, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum și interzicerea discriminării. În subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează penitenciarele, unități cu personalitate juridică, așa cum prevede art. 11 din Hotărârea nr. 756/2016.
##### în vedere aceste aspecte a apreciat că, în raport și de dispozițiile legale anterior menționate, obligațiile fiind stabilite în sarcina Administrației Naționale a Penitenciarelor, chemarea în garanție este inadmisibilă.
A reiterat faptul că potrivit art. 224 alin. 1 din Codul civil „(1) dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor publice care sunt persoane juridice și niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligațiile statului.” Or, Statul #####, nu răspunde potrivit legii, direct, patrimonial decât pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale, potrivit art. 538 NCPP (art. 504 din vechiul Cod de procedura penală), excluzându-se implicit orice altă posibilitate de antrenare a răspunderii civile delictuale directe a statului bazata pe dispozițiile de drept comun și anume dispozițiile art. 1349 Cod civil.
Pe fondul cauzei, în ipoteza în care excepția invocată nu va fi admisă de instanță, relativ la pretențiile reclamantului, a arătat că apreciază că acestea sunt neîntemeiate, întrucât cererea privind repararea prejudiciului își are izvorul în răspunderea civilă delictuală, reglementată de prevederile art. 1349 și art. 1391 din Codul Civil, aceasta nu poate conduce la antrenarea răspunderii în condițiile prevederilor art. 1357 Cod Civil.
În sensul celor arătate mai sus, a menționat că trebuie avute în vedere dispozițiile art. 52 din Constituție.
Așadar, a precizat că întrucât niciuna din ipotezele legale mai sus amintite nu se regăsesc împlinite în cauza pendinte, Ministerul Finanțelor nu poate răspunde în calitate de reprezentant al Statului #####, în cazul în care alte autorități ale statului nu și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile stabilite prin lege.
Pe de altă parte, a arătat că apreciază faptul că prin funcția sa reparatorie, răspunderea civilă are drept scop repunerea patrimoniului persoanei prejudiciate în situația anterioară, prin înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale faptei ilicite. Regulile pe care le pune la baza atât practica judiciară, cât și literatura de specialitate, dar mai cu seama legea civilă, ca fiind principii de bază ale răspunderii civile, se referă la obligația de reparare.
În aceeași ordine de idei, a precizat faptul că dispozițiile din Codul civil reglementează răspunderea civilă delictuală directă sau pentru fapta proprie și consacră regula de principiu potrivit căreia obligația de reparare a prejudiciului cauzat altuia revine direct și nemijlocit autorului faptei ilicite și prejudiciabile. Fiecare persoană răspunde numai pentru faptele sale proprii. Astfel, art. 998 din vechiul Cod civil dispunea: “Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.” Din analiza acestui text de lege se poate concluziona că răspunderea pentru fapta proprie presupune, existența/întru li rea cumulativă a următoarelor condiții: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa, greșeala sau vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile. Nu există nici o excepție de la aceste prevederi care să prevadă posibilitatea de a stabili răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a statului, printr-un organ care nu are nici o culpă în cauză.
Pentru a fi admisibilă o cerere fundamentată pe dispozițiile art. 1357 Cod civil și a se putea antrena răspunderea civilă delictuală, de asemenea se cer întrunite cumulativ anumite condiții, și anume: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
A menționat că aceste patru condiții sunt nu doar condiții generale ale răspunderii civile delictuale, ci și condiții necesare pentru a atrage răspunderea delictuală pentru fapta proprie.
Drept urmare, a solicitat instanței să constate faptul că reclamantul nu a făcut în niciun fel dovada cu privire la existența vreunui prejudiciu adus acestuia și, prin urmare, nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 249 Cod procedură civilă, iar susținerea cu privire la existența faptei ilicite, a prejudiciului cauzat reclamantului și a legăturii de cauzalitate între cele două condiții enumerate nu este probată.
Pe de altă parte, relativ la cuantumul despăgubirilor pentru daune morale a arătat că pentru ca instanța de judecata să acorde sumele solicitate înseamnă ca dispozițiile legale potrivit cărora orice pretenție trebuie dovedită, nu își mai găsesc aplicare, în condițiile în care este evident că acțiunea nu este dovedită/probată suficient, câtă vreme daunele solicitate sunt determinate prin apreciere, în temeiul unor motivații și a unor argumente ce nu sunt clar exprimate.
A precizat că, deși este real că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o serie de criterii cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectata viața familială, profesională și socială. Pentru ca instanța să poată aplica aceste criterii, apare însă necesar ca cel ce pretinde daune morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsura drepturile personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituție, i-au fost afectate și pe cale de consecință să se poată proceda la o evaluare a despăgubirilor ce urmează să compenseze prejudiciul, instituția răspunderii delictuale neputându-se transforma într-un izvor de îmbogățire fără just temei a celor ce se pretind prejudiciați. #### a stabilit în repetate rânduri că relele tratamente sau tratamentele degradante trebuie să atingă un nivel minim de gravitate pentru a intra sub incidența art. 3 din Convenție. Aprecierea acestui nivel este relativă depinzând de toate circumstanțele cauzei cum ar fi urmările fizice și psihice, starea de sănătate a victimei, etc., aspecte care nu au fost redate, în concret, în cuprinsul acțiunii.
Astfel, a învederat instanței că niciuna dintre condițiile prevăzute de art. 1357 Cod civil nu se regăsește întrunită în cauza pendinte pentru a se putea antrena răspunderea civilă delictuală a Statului ##### prin Ministerul Finanțelor, motiv pentru care a solicitat să se respingă acțiunea ca neîntemeiată.
În ceea ce privește petitul privind plata cheltuielilor de judecată, a solicitat instanței respingerea acestuia ca neîntemeiat, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de 453 Cod procedură civilă.
În drept, a invocat dispozițiile legale la care a făcut referire în text.
Chematul în garanție a solicitat judecarea cauzei și lipsa lor.
La data de 05.09.2024 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea întâmpinărilor formulate de pârâții ANP București și Ministerul Finanțelor Publice .
Reclamantul a menționat că doar un magistrat poate să decidă corect dacă este vinovat și Penitenciarul Târgu Mureș pentru că a fost cazat în condiții improprii, necorespunzătoare, degradante, insalubre și a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată .
Prin Încheierea civilă din data de 10.09.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. ####/320/2024 instanța a admis excepția litispendenței invocată de pârâtul Penitenciarul Târgu Mureș și a dispus trimiterea cauzei completului mai întâi sesizat completul C23 – civil, investit cu soluționarea dosarului nr. ####/320/2024, cu prim termen de judecată pentru 18.09.2024.
Pe parcursul cercetării procesului, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin Încheierea civilă din data de 18.09.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. ####/320/2024 a respins excepția nulității cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, a respins excepția netimbrării și a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale pasive a Penitenciarului Târgu Mureș cu fondul cauzei.
La termenul din data de 16.10.2024, instanța a admis în principiu cererea de chemare în garanție.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Instanța constată că, în prezenta cauză a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a Penitenciarului Târgu Mureș, pe care, în temeiul art. 248 Cod Procedură Civilă, o va analiza cu prioritate.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
În speță, instanța reține că reclamantul a învestit instanța cu o acțiune prin care solicită acordarea unor despăgubiri ca urmare a prejudiciului moral suferit în urma detenției într-un spațiu în care nu a beneficiat de condiții igienice corespunzătoare, în perioada 07.03.2024-08.03.2024.
În raport de limitele obiective ale învestirii instanței, instanța reține că alegațiile reclamantului privind supraaglomerarea penitenciarelor și celelalte condițiile de detenție trebuie analizate atât din unghiul dispozițiilor art. #### # #### din Cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală, dar și din perspectiva dispozițiilor art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzic tortura, pedepsele sau tratamentele inumane ori degradante și care impun obligații pozitive în sarcina statelor membre.
În acest sens, instanța subliniază faptul că instanța de contencios european a drepturilor omului a statuat, în mod constant, faptul că în ipoteza persoanelor private de libertate, care este ipoteza speței deduse judecății, condițiile de detenție se impun a fi analizate pe terenul art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Totodată, instanța are în vedere, în mod special, cauza pilot ######## și alții contra României, hotărârea din 25 aprilie 2017, prin care s-a constatat încălcarea sistemică a art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru condițiile materiale de detenție din penitenciare, statul român fiind obligat să ia măsuri de ordin general, în baza art. 46 din Convenție.
De asemenea, în ceea ce privește calitatea procesual pasivă în cauzele având ca obiect răspunderea pentru condițiile de detenție din penitenciarele din #######, Curtea Europeană în cauza pilot ######## și alții contra României a apreciat că situația particulară a reclamanților nu poate fi disociată de problema generală, cauzată de o disfuncționalitate structurală, caracteristică sistemului penitenciar din #######, care a afectat și poate afecta și în viitor numeroase persoane (parag. 110). Curtea a reamintit, în acest sens, că relele condiții de detenție nu sunt neapărat rezultatul unor deficiențe imputabile administrației penitenciarului, ci provin, de regulă, din factori mai complecși, cum ar fi problemele de politică penală (cauza ##### ####### contra României, hotărârea din 24 iulie 2012, parag. 199). Chiar și în cazul în care este prevăzută posibilitatea de a obține despăgubiri, este posibil ca o cale de atac să nu ofere perspective rezonabile de succes, în special atunci când acordarea unei despăgubiri este condiționată de stabilirea unei culpe din partea autorităților (parag. 124).
În acest context, în analiza calității procesuale pasive a pârâților chemați în judecată, instanța reține că raportat la faptele ilicite invocate de către reclamant (supraaglomerarea și lipsa condițiilor de igienă) și ținând cont de faptul că acestea constituie o deficiență structurală și sistematică a sistemului penitenciar din ####### ce excedează culpei propriu zise a administrației penitenciarului, apreciază că Administrația Națională a Penitenciarelor nu are calitatea procesual pasivă în prezenta cauză.
Fără a nega faptul că Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația de a asigura condițiile legale de detenție, aceasta se află într-o imposibilitate obiectivă de a se conforma standardului prevăzut în legislația ce reglementează modalitatea de efectuare a stării de detenție, prejudiciul suferit de reclamant, raportat la condițiile inadecvate de executare a măsurii privative de libertate, fiind cauzat de împrejurări independente de posibilitățile sale de decizie și control.
De altfel, instanța reține că în practica sa (cu titlu de exemplu menționăm Decizia nr. ### din 15 mai 2019 pronunțată de ÎCCJ Secția I Civilă), Înalta ##### de Casație și Justiție a statuat faptul că, în acțiunea având ca obiect acordarea de despăgubiri morale pentru încălcarea normelor legale interne și a celor prevăzute de art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, calitatea procesuală pasivă aparține Statului ##### prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta fiind răspunzător pentru producerea prejudiciului, prin omisiunea de a acționa pentru eradicarea deficiențelor sistemice de natură a afecta demnitatea umană. Răspunderea statului nu poate fi exclusă pe considerentul că acesta răspunde patrimonial, obiectiv sau subiectiv, exclusiv după reguli derogatorii de la regimul ce guvernează răspunderea particularilor, prin raportare la prevederile art. dispozițiile art.221-224 Cod civil, având în vedere că, așa cum s-a arătat, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, obligația pozitivă de asigurare a condițiilor necesare pentru executarea pedepselor privative de libertate revine statului, acesta fiind cel care conduce, îndrumă și verifică activitatea privind executarea pedepselor privative de libertate aplicate condamnaților.
Nefondate sunt și susținerile pârâtului Statul #####, întemeiate pe faptul că presupusa faptă este comisă de instituții cu personalitate juridică, cu atribuții specifice în domeniul aplicării pedepselor, în contextul în care, în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, existența unor condiții inadecvate de executare a măsurilor privative de libertate este cauzată de o problemă structurală și sistemică, ce nu poate fi rezolvată decât de Statul #####.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesual pasive a Penitenciarului Tg. Mureș. ##### în vedere aceste aspecte, instanța urmează să respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ###### ###### în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Tg. Mureș ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Ca o consecință a respingerii cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Tg. Mureș, urmează a fi respinsă și cererea de chemare în garanție formulată de Penitenciarul Tg. Mureș în contradictoriu cu chemata în garanție STATUL ##### PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Revenind la fondul cauzei deduse judecății, în fapt, instanța reține că reclamantul ###### ###### a fost încarcerat în intervalul 07.03.2024-08.03.2024 în Penitenciarul Târgu Mureș.
La data de 08.03.2024 a fost înregistrată pe rolul Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu Mureș, sub dosar nr. ###/42/2024, plângerea formulată de petentul ###### ###### prin care acesta a invocat că i s-a încălcat dreptul la condiții minime de cazare prev. de art. 80 din Legea nr. 254/2013, prin neasigurarea unui spațiu de locuit de minimum 4 mp/persoană și prin nerespectarea standardelor minime sanitare și de igienă sub aspectul amenajării deficitare a camerei de detenție, lipsa mobilierului, geamurile sparte, toaleta murdară și stricată, saltele umede și mirosind a mucegai și a existenței ploșnițelor.
Prin Încheierea nr. ##, pronunțată în data de 17.05.2024, în dosarul nr. ###/42/2024, judecătorul de supraveghere a privării de libertate delegat la Penitenciarul Târgu Mureș a admis plângerea formulată de petent și, pe cale de consecință, a constatat că petentului i-a fost încălcat dreptul la condiții minime de cazare prev. de art. 80 din Legea nr. 254/2013 în cadrul Penitenciarului Târgu Mureș.
În pronunțarea acestei soluții, judecătorul de supraveghere a privării de libertate a reținut că, în conformitate cu dispozițiile Ordinului Ministerului Justiției nr. 2772/C/2017, spațiile destinate cazării persoanelor private de libertate trebuie să respecte respecte demnitatea umană și să întrunească standardele minime sanitare și de igienă, ținându-se cont de condițiile climatice și, în special, de suprafața de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire și ventilație, prin raportare la condițiile climatice. Camerele de cazare și celelalte încăperi destinate persoanelor private de libertate trebuie să dispună de iluminat natural, de instalațiile necesare asigurării iluminatului artificial și să fie dotate cu utilități igienico-sanitare și instalații de încălzire. Amenajarea camerelor de cazare aflate în clădirile existente în locurile de deținere se va realiza cu maximizarea spațiilor de deținere, în funcție de configurarea structurală a clădirilor, în scopul alocării unui spațiu mai mare de 4 metri pătrați (mp) pentru fiecare persoană privată de libertate.
Potrivit Procesului verbal de constatare la fata locului, la controlul efectuat in camera E1.6, s-a constat faptul că spațiul de cazare era dotat cu saltele vechi, uzate. Grupul sanitar se afla într-o stare insalubra, cu un vas wc vechi, uzat. Sursa de încălzire o reprezenta 2 țevi care traversau camera de la nivelul inferior către nivelul superior, fără a-i fi atașate calorifere. La momentul controlului nu au fost identificate insecte sau ploșnițe, însă pereții aveau urme de sânge care cel mai probabil proveneau din strivirea insectelor pe perete.
Împotriva acestei încheiere a formulat contestație Penitenciarul Târgu Mureș.
Prin Sentința penală nr. ###/19.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. ####/320/2024, a fost respinsă contestația formulată de Penitenciarul Târgu Mureș împotriva încheierii nr. ##/17.05.2024.
În motivarea sentinței, Judecătoria Târgu Mureș a reținut că în perioada 07.03.2024-08.03.2024, persoana condamnată ###### ###### la executarea unei pedepse privative de libertate de 14 ani și 228 zile închisoare, s-a aflat în tranzit cu afaceri judiciare în Penitenciarul Târgu Mureș, fiind cazat în camera de detenție E1.6.
În continuare, s-au mai reținut următoarele aspecte:
În ceea ce privește condițiile minime de cazare constând în obligația asigurării unui spațiu de locuit de minimum 4 mp/persoană, aspecte ce fac obiectul constestației formulate de PENITENCIARUL TÂRGU MUREȘ, instanța va porni de la dispozitiile art. 1 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2772/C/2017: „(1) Spațiile destinate cazării persoanelor private de libertate trebuie să respecte demnitatea umană și să întrunească standardele minime sanitare și de igienă, ținându-se cont de suprafața de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire și ventilație, prin raportare la condițiile climatice. (2) Camerele de cazare și celelalte încăperi destinate persoanelor private de libertate trebuie să dispună de iluminat natural, de instalațiile necesare asigurării iluminatului artificial și să fie dotate cu utilități igienico-sanitare și instalații de încălzire. (3) Amenajarea camerelor de cazare aflate în clădirile existente în locurile de deținere se va realiza cu maximizarea spațiilor de deținere, în funcție de configurarea structurală a clădirilor, în scopul alocării unui spațiu mai mare de 4 metri pătrați (mp) pentru fiecare persoană privată de libertate. (4) În cazul cazării colective, asigurarea unei suprafețe mai mari de 4 mp se va realiza cu prioritate pentru regimul de maximă siguranță și regimul închis. ”
Totodată, instanța va lua în calcul și Concluziile Comitetului ######## pentru prevenirea torturii (CPT), rezultate în urma vizitelor efectuate în penitenciarele din #######, precum și practica constantă #### expusă în cauze împotriva României (cauza ############ contra României, cauza ##### ####### contra României, cauza #### contra României), precum și în cauze împotriva altor state (Sulejmanovic împotriva Italiei, #### împotriva Rusiei, Kantyrev împotriva Rusiei, ###### Frolov împotriva Rusiei, Labzov împotriva Rusiei).
Astfel, Comitetul ######## pentru prevenirea torturii a avut o atitudine constantă cu privire la lipsa spațiului vital pentru deținuți, arătând că aceasta reprezintă o problemă recurentă și foarte serioasă, întâlnită nu numai în penitenciarele vizitate, ci și la nivel național. Comitetul a solicitat mereu luarea unor măsuri de anvergură în scopul rezolvării acestei situații inacceptabile, recomandând autorităților române să ia măsurile necesare în vederea respectării normei de 4 mp de suprafață pentru fiecare deținut.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că, la evaluarea condițiilor de detenție, se ține seama de efectele cumulate ale condițiilor respective, precum și de afirmațiile specifice făcute de reclamant (Dougoz împotriva Greciei). Se ia în considerare, de asemenea, durata perioadei în care o persoană este deținută în acele condiții speciale (##### împotriva Estoniei), iar lipsa acută a spațiului în celulele penitenciarului are o pondere sporită ca aspect ce trebuie luat în considerare la soluționarea întrebării dacă condițiile de detenție care fac obiectul plângerii au fost „degradante” din perspectiva art. 3 (Karalevičius împotriva Lituaniei).
În cauza ##### ####### împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, în cazurile anterioare, în care reclamanții au avut la dispoziție mai puțin de 3 m² de spațiu vital, Curtea a constatat că supraaglomerarea era suficient de gravă încât să justifice, de la sine, constatarea încălcării art. 3 din Convenție (Sulejmanovic împotriva Italiei, #### împotriva Rusiei, Kantyrev împotriva Rusiei, ###### Frolov împotriva Rusiei, Labzov împotriva Rusiei).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reținut că, și în cazurile în care o celulă mai mare era în litigiu – cu dimensiuni de 3 până la 4 mp per deținut – Curtea a constatat încălcarea art. 3 deoarece problema spațiului era cumulată cu lipsa ventilației și iluminatului constatate (Babushkin împotriva Rusiei, Ostrovar împotriva Moldovei) sau lipsa intimității indispensabile în viața cotidiană a deținutului (Belevitskiy împotriva Rusiei, Valašinas împotriva Lituaniei, Khudoyorov împotriva Rusiei, Novoselov împotriva Rusiei).
În consecință, se constată că, în jurisprudența ####, analiza condițiilor de detenție în raport de suprafața aferentă fiecărui deținut comportă o nuanțare, în sensul că, în cazul în care deținutul beneficiază de un spațiu vital de mai puțin de 3 mp/deținut, această împrejurare este suficient de gravă încât să justifice constatarea tratamentului degradant, iar în cazul în care spațiul vital este de 3 până la 4 mp/deținut, pentru constatarea condițiilor degradante este necesară analiza holistică a celorlalte condiții de detenție, precum prezența ventilației, a iluminatului și a intimității, etc.
Totuși, având în vedere dispozițiile art. 1 din OMJ nr. 2772/C/2017 cu aplicabilitate la nivel național, instanța constată că normele legale interne (standardul legal) sunt mai favorabile persoanelor condamnate decât standardul convențional, impunând alocarea unui spațiu mai mare de 4 mp/deținut.
În cauza pendinte, instanța constată că în mod judicios judecătorul de supraveghere a reținut că deținutului ###### ###### i s-a încălcat dreptul la condiții minime de cazare prev. de art. 80 din Legea nr. 254/2013, prin neasigurarea unui spațiu de locuit de minimum 4 mp/persoană, ca urmare a cazării sale în camera de detenție E1.6 din cadrul Penitenciarului Târgu Mureș în perioada 07.03.2024-08.03.2024, spațiul vital aferent deținutului fiind mai mic de 4 mp/deținut.
Instanța reține faptul că Penitenciarul Tg. Mureș nu a formulat contestație în ceea ce privește celelalte aspecte reținute de judecătorul delegat cu supravegherea privării de libertate.
În drept, instanța constată că sunt incidente dispozițiile art. 1349 alin. 1 C.civ., conform cărora orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar, potrivit art. 1357 alin. 1 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Prin urmare, pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: să existe o faptă ilicită, aceasta să fie săvârșită cu vinovăție, să se producă un prejudiciu, iar între fapta ilicită și producerea prejudiciului să existe o legătură de cauzalitate.
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 2 din Constituția României, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, iar alin. 1 al aceluiași articol instituie în sarcina statului român obligația de a îndeplini întocmai și cu bună credință îndatoririle ce-i revin din tratatele la care este parte. De asemenea, art. 20 alin. 1 din Constituție prevede că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care ####### este parte, iar alin. 2 al aceluiași articol prevede că în caz de neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care ####### este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În acest sens, instanța constată că art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consacră una dintre valorile fundamentale ale societăților democratice, interzicând în termeni categorici tortura sau tratamentele și pedepsele inumane sau degradante. Pentru a fi incident art. 3 C.E.D.O., tratamentele aplicate trebuie să îndeplinească un prag minim de gravitate. În acest context, statului și instituțiilor sale le revin două tipuri de obligații: una negativă, generală, de a nu supune o persoană aflată sub jurisdicția lor la tratamente contrare art. 3 și o obligație substanțială pozitivă, de a lua măsuri preventive pentru asigurarea integrității corporale și morale a persoanelor private de libertate, precum acordarea condițiilor minime de detenție și a unui tratament medical adecvat.
Cu privire la existenta unei fapte ilicite, instanța constată că reclamantul a invocat, în esență, faptul că, pe durata privării de libertate, a fost încarcerat într-un spațiu ce nu corespundea normelor minime privind condițiile de cazare din penitenciar, respectiv cameră insalubră cu urme de sânge pe pereți de la insecte, grupul sanitar era defect, murdar, inutilizabil, saltelele erau rupte, geamul fisurat pe timp de iarnă.
Instanța reține că faptele ilicite invocate de către reclamant au fost confirmare prin Încheierea nr. ##/17.05.2024 pronunțată de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu Mureș în dosarul nr. ###/42/2024 rămasă definitivă prin Sentința penală nr. ###/19.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. ####/320/2024.
În ceea ce privește valoarea probatorie a acestor două hotărâri judecătorești, prin raportare la faptul că pârâtul Statul ##### nu a fost parte în cauza finalizată cu Încheierea nr. ##/17.05.2024 pronunțată de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu Mureș în dosarul nr. ###/42/2024 rămasă definitivă prin Sentința penală nr. ###/19.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. ####/320/2024, instanța apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 435 al. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora, hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară. Altfel spus, constatările instanței în cadrul dosarului mai sus amintit, înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, se impune părților ca o prezumție irefragabilă de adevăr, însă pârâtul Statul ##### nu este ținut de veridicitatea soluției, astfel încât a avut posibilitatea să conteste valoarea lucrului judecat și să respingă constatările anterioare ce îi sunt opuse, întrucât, sub raport probatoriu, pentru el hotărârile menționate au valoarea unei prezumții relative, conform art. 328 alin. 2 Cod procedură civilă. Prin urmare, față de pârâtul Statul #####, Încheierea mai sus evocată, rămasă definitivă ca urmare a respingerii contestației Penitenciarului Tg. Mureș nu este decât un mijloc de probă și, ca atare, i se opune cu valoarea unui fapt juridic, susceptibil de proba contrară.
Cu toate acestea, pârâtul Statul ##### prin Ministerul Finanțelor nu a făcut proba contrară a aspectelor reținute.
De altfel, instanța subliniază faptul că prin Legea ######## a fost abrogat articolul 55 indice 1 din Legea ######## prin care era reglementată compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare. Potrivit alin. 3 al art. 55 indice 1 anterior menționat, în sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare: a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.
În acest sens, pentru aplicarea unitară a acestei reglementări a fost emis Ordinul Ministrului Justiției nr. 2773/C/2017, modificat și completat prin Ordinele Ministrului Justiției nr. 2002/2018, ######### și Ordinul ######### în ale căror anexe a fost expusă Situația centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție.
Din analiza Ordinului 2773/C/2017, astfel cum a fost modificat, instanța reține că probleme majore ale Penitenciarului Târgu Mureș în anul 2019 erau referitoare la neasigurarea celor 4 mp.
De asemenea, instanța reține că în hotărârea pilot ######## și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat că cerința de 3 m² de suprafață la sol pentru fiecare persoană privată de libertate (inclusiv spațiul ocupat de mobilier, dar nu cel ocupat de instalațiile sanitare) într-o cameră trebuie să rămână norma minimă relevantă pentru evaluarea condițiilor de detenție din perspectiva art. 3 din Convenție. Totodată, Curtea a statuat că un spațiu personal mai mic de 3 m² într-o cameră ###### ######### # ###### ######### ## ######### # ###. 3 din Convenție.
În concluzie, instanța reține că neasigurarea unei suprafețe de 3 mp suprafață la sol pentru reclamantul privat de libertare coroborat cu faptul că spațiul de cazare era dotat cu saltele vechi, uzate, grupul sanitar se afla într-o stare insalubra, cu un vas wc vechi, uzat, sursa de încălzire o reprezenta 2 țevi care traversau camera de la nivelul inferior către nivelul superior, fără a-i fi atașate calorifere, pereții aveau urme de sânge care cel mai probabil proveneau din strivirea insectelor pe perete, constituie o încălcare a drepturilor reclamantului și implicit o faptă ilicită.
Cât privește prejudiciul suferit de către reclamant, instanța reține că spațiul de cazare al Penitenciarului Târgu Mureș a fost considerat impropriu de Statul ##### prin ordinul antemenționat. Fiind în discuție efectul negativ neevaluabil în bani pe care reclamantul l-a resimțit din pricina condițiilor detenției, condiții ce nu pot fi considerate inerente unui regim privativ de libertate, atât timp cât sunt prezumate a fi incompatibile cu respectarea demnității umane, prejudiciul este unul de natură morală și, totodată, este cert.
În Hotărârea-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza ######## și alții împotriva României din 25 aprilie 2017, instanța europeană a amintit că, deși măsurile privative de libertate implică de obicei pentru persoana deținută unele inconveniente, suferința și umilința survenite în cursul executării pedepsei închisorii nu trebuie totuși să le depășească în niciun caz pe cele pe care le presupune în mod inevitabil o anumită formă de tratament sau de pedeapsă legitimă.
Referitor la condiția legăturii de cauzalitate, de vreme ce prejudiciul constă în vătămarea drepturilor personale nepatrimoniale ale reclamantului, instanța apreciază că îndeplinirea ei rezultă în mod direct din materialitatea faptei ilicite.
Nu în cele din urmă, instanța reține că este îndeplinită și condiția vinovăției având în vedere că deținutul se află în întregime în grija statului astfel că acesta din urmă este răspunzător a se asigura că orice persoană privată de libertate este deținută în condiții care sunt compatibile cu respectarea demnității umane și că modalitățile de executare a pedepsei nu supun persoana în cauză unei suferințe sau unei încercări de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției.
Neexistând criterii exacte pentru stabilirea cuantumului daunelor morale ce pot fi acordate, trebuie găsit echilibrul între aprecierea urmărilor negative ale faptei ilicite asupra celui vătămat și excluderea îmbogățirii acestuia fără justă cauză.
Așadar, instanța va avea în vedere criteriul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în aplicarea art. 41 din Convenție, conform căruia stabilirea oricărei despăgubiri trebuie să fie subordonată unei aprecieri rezonabile și pe o bază echitabilă, precum și principiul conform căruia, în materia daunelor morale, regula reparării integrale a prejudiciului și a repunerii părții în situația anterioară producerii acțiunii ilicite, nu poate avea decât un caracter aproximativ.
La stabilirea cuantumului daunelor solicitate, instanța va avea în vedere consecințele negative, suferite pe plan fizic și psihic, dar și durata și amploarea restricției, gradul de libertate de circulație și activitățile în afara camerei, precum și caracterul în general decent sau nu al condițiilor de detenție în locul respectiv
Respectarea acestor criterii se impune, pentru motivul că suma acordată cu scopul acoperirii prejudiciului moral, trebuie să fie justă, echitabilă și nu exagerată, ținându-se cont de criteriul gravitații prejudiciului moral.
În speță, instanța reține că prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în sumă de 10.000 lei pentru condițiile de detenție la care a fost supus în perioada 07.03.2024-08.03.2024. Așadar, raportându-se la perioada scurtă în care reclamantul a fost cazat în penitenciarul Tg. Mureș, aflându-se doar în tranzit, instanța apreciază că acordarea unei sume în cuantum de 100 lei este aptă să repare prejudiciul moral suferit de către reclamant ca urmare a nerespectării condițiilor de detenție de către pârâtul Statul #####, în perioada 07.03.2024-08.03.2024.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ###### ###### în contradictoriu cu pârâtul Statul ##### prin Ministerul Finanțelor și va obliga pe pârâtul Statul ##### prin Ministerul Finanțelor la plata către reclamant a unei sume de 100 lei cu titlu de daune morale, respingând în rest cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a PENITENCIARULUI TG. MUREȘ, cu sediul în Tg. Mureș, #### ############ ### #, #### #####, ### 4323144.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Penitenciarul Tg. Mureș, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă și pe cale de consecință,
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de Penitenciarul Tg. Mureș în contradictoriu cu chemata în garanție STATUL ##### PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ###### ######,, cu domiciliul în Sovata, cart. Sărățeni, nr. 25, ####### #####, încarcerat în Penitenciarul ######, în contradictoriu cu pârâtul Statul ##### prin Ministerul Finanțelor, cu sediul în București, Bd. Libertății, nr. 16, sector 5
Obligă pe pârâul Statul ##### prin Ministerul Finanțelor la plata către reclamantul ###### ###### a sumei de 100 lei cu titlu de daune morale.
Respinge în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu Mureș.
Pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă, azi data de 16.10.2024.
PREȘEDINTE
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.