Plângere contravențională la legea silvică. Admitere apel și trimitere cauza spre rejudecare

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx/07.04.2017 petenta a fost sancționată contravențional de către intimata G____ F_________ C___, pentru o pluralitate de contravenții: cu amendă în sumă de xxxxx lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.19 alin.1 lit.a din Legea nr.171/2010 și sancționată de art.19 alin.1 lit.a și art.23 Legea nr.171/2010 și cu avertisment, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.19 alin.2 lit.a din Legea nr.171/2010 și sancționată de art.19 alin.2 lit.a Legea nr.171/2010 raportat la art.7 alin.2 din OG nr.2/2001.

În cuprinsul procesului verbal s-a reținut că în perioada 28.02.xxxxxxxxxxxxx17, prin împuterniciții abilitați la inventarierea masei lemnoase achiziționate de la agenții economici a primit, depozitat și deține cantitatea de 148,8 mc. lemn rotund rășinoase proveniți din diferența între cubajul efectuat de agenții economici și sistemul de măsurare electronic microtec dishape deținut de SC H____________ ________________, materialul lemnos fiind depozitat pe platforma SC H____________ ________________.

Instanța a analiza t cu prioritate chestiunea legalității procesului verbal de contravenție, ce precede analiza temeiniciei actului de sancționare contestat.

Potrivit art. 16 din OG 2/2001, procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: numele, prenumele contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

În conformitate cu art.19 alin.1 lit.a din Legea nr.171/2010, „Constituie contravenții silvice și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei până la 15.000 lei și confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: expedierea, transportul, primirea, depozitarea și/sau prelucrarea de către deținătorii depozitelor, ai altor spații destinate depozitării temporare și/sau ai instalațiilor de prelucrare a materialelor lemnoase fără proveniență legală, așa cum este stabilită de normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, cuantumul amenzii fiind de 1.000-5.000 lei, pentru un volum de până la 10,00 m.c. inclusiv; 5.000-10.000 lei, pentru un volum cuprins între 10,01-30,00 m.c. inclusiv, și de 10.000-15.000 lei , pentru un volum de peste 30,01 m.c.”

De asemenea, în conformitate cu art.19 alin.2 lit.a din Legea nr.171/2010, „constituie contravenții silvice și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei până la 6.000 lei și reținerea în vederea stabilirii provenienței și/sau confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: deținerea de materiale lemnoase fără documente care să ateste îndeplinirea condițiilor cu privire la legalitatea provenienței acestora, fără avize de însoțire a materialelor lemnoase valabile sau cu avize de însoțire din care nu rezultă proveniența legală sau fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de lege”.

Așa cum rezultă din textele legale reținute de intimată la întocmirea procesului-verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx/07.04.2017, primirea și depozitarea, pe de o parte, respectiv deținerea de material lemnos, presupune o condiție de bază, premisă în analiza celorlalte elemente constitutive al contravențiilor, și anume lipsa provenienței legale a materialului lemnos, fără avize de însoțire a materialelor lemnoase valabile sau cu avize de însoțire din care nu rezultă proveniența legală sau fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de lege.

Prin art.38 din Anexa nr.1 la Legea nr.46/2008 se stabilește că proveniența legală a materialelor lemnoase reprezintă sursa localizată de unde acestea au fost obținute în mod legal, respectiv:

a) parchetele autorizate și predate spre exploatare, constituite în fondul forestier național sau în vegetația f_________ de pe terenuri din afara acestuia;

b) depozite, centre de sortare și prelucrare a materialelor lemnoase;

c) piețele, târgurile, oboarele și altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase;

d) statele membre ale Uniunii Europene;

e) statele din afara Uniunii Europene.

La art.7 alin.1 și 2 din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin HG nr.1004/2016 sunt enumerate documentele ce fac dovada provenienței materialelor lemnoase, după caz:

a) pentru parchetele autorizate și predate spre exploatare, constituite în fondul forestier național sau în vegetația f_________ de pe terenuri din afara acestuia: „APV”;

b) pentru depozite/depozite temporare, centre de sortare și prelucrare a materialelor lemnoase: Sumal Agent – Registrul electronic identificat prin indicativul depozitului generat de SUMAL;

c) pentru piețe, târguri, oboare, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase: Sumal Agent – Registrul electronic identificat prin indicativul depozitului generat de SUMAL;

d) pentru statele membre UE: documente intracomunitare, respectiv documentele specifice țării de unde au fost obținute materialele lemnoase;

e) pentru state non-UE: avizul de însoțire emis de către deținătorul materialelor lemnoase, în baza declarației vamale de import, denumită în continuare DVI, și, după caz, a licenței FLEGT, cu condiția ca emiterea și tipărirea să se facă de la locul acordării liberului de vamă;

f) pentru materiale lemnoase care se transbordează și pentru cele care se achiziționează: avizul de însoțire;

g) pentru materialele lemnoase confiscate: procesul-verbal de confiscare/hotărârea judecătorească definitivă, înregistrate în SUMAL.

În cauză, prin starea de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat nu se indică în mod explicit lipsa unor documente de proveniență a masei lemnoase în sensul art.7 din Normele aprobate prin HG nr.1004/2016, agentul constatator limitându-se a preciza că petenta a primit, depozitat și deține cantitatea de 148,8 mc. lemn rotund rășinoase proveniți din diferența între cubajul efectuat de agenții economici și sistemul de măsurare electronic microtec dishape deținut de SC H____________ ________________.

Ori, actul sancționator în baza căreia petentei i-au fost aplicate atât amenda contravențională, cât și avertismentul, nu vizează primirea, depozitarea și deținerea unei cantități masă lemnoasă provenită din diferența între cubajul efectuat de agenții economici și sistemul de măsurare electronic.

Pe cale de consecință, la încadrarea în drept a faptei, au fost indicate temeiuri ce nu corespund situației de fapt descrise.

Instanța a constat at că prin modul de descriere a faptei, descriere insuficientă, agentul procedural nu a prezentat în concret care este fapta contravențională săvârșită de petentă raportat la textul legal incriminator.

Instanța a aprecia t că o descriere succintă a stării de fapt este suficientă cu condiția să cuprindă toate elementele necesare și esențiale ale acesteia, în concret, astfel încât să poată verifica temeinicia întocmirii procesului verbal, procesul-verbal de contravenție neputând fi completat sub acest aspect – al unui element esențial cum este starea de fapt, cu elemente extrinseci.

Aceasta, și în condițiile în care agentul constatator, în cuprinsul procesului-verbal contestat, constată că este vorba de masă lemnoasă achiziționată de la agenți economici, ceea ce înseamnă că premergător încheierii procesului-verbal de contravenție a constatat aceste achiziții în baza unor documente justificative, însă mai departe nu s-a arătat în mod expres dacă există masă lemnoasă fără documente de proveniență și care sunt acele documente de proveniență care lipsesc. Este evident că astfel tipicitatea faptei imputată petentei lipsește.

Față de cele anterior expuse, instanta a aprecia t ca neregularitatea întocmirii procesului-verbal pentru încălcarea principiului legalității sancționării contravenționale, în condițiile în care lipsește corespondența între fapta reținută în sarcina petentei și comportamentul săvârșit în concret, este una de natură a conduce la anularea procesului-verbal de contravenție prin raportare la prev. art. 17 din OG nr.2/2001, întrucât, față de elementele constitutive ale oricărei contravenții, astfel cum sunt reglementate prin art.1 din OG nr.2/2001, lipsește chiar fapta săvârșită, iar vătămarea cauzată petentei este prezumată de lege, neputând fi înlăturată decât prin desființarea actului.

În opinia instanței, vătămarea cauzată petentei prin maniera de întocmire a procesului-verbal de contravenție contestat este una majoră, din moment ce actul de sancționare nu dovedește tipicitatea faptei, starea de fapt descrisă de agentul constatator nu este de natura a justifica întrunirea elementelor constitutive ale contravenției imputate petentei, astfel că nu se poate aprecia cu privire la legalitatea și temeinicia aplicării sancțiunilor contravenționale, prin raportare la gravitatea comportamentului contravențional, după cum impun dispozițiile art.34 din OG nr.2/2001.

Prin urmare, instanța a admi s plângerea contravențională formulată de către petentă, și în consecință a dispu s anularea procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 07.04.2017 de intimata G____ F_________ C___, va exonera petenta de plata amenzii în cuantum de 25.000 lei și a înlătura t sancțiunea avertismentului, aplicate prin procesul-verbal de contravenție, a dispu s restituirea sumei de 12.500 lei achitată cu titlu de jumătate din cuantumul amenzii, prin ordinul de plată nr.xxxxx/07.04.2017 și a anula t sancțiunea complementară a confiscării cantității de 1276 piese lemn rotund rășinoase în volum de 148,80 mc.

A lua t act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata G____ FORESTIERA C___ (cu denumirea anterioara CRSC C___ N_____ si ITRSV C___ N_____), solicitând admiterea apelului si schimbarea sentinței atacate in sensul respingerii plângerii contravenționale formulată de petent ca neîntemeiată si menținerea procesului verbal de constatare a contravenției atacat.

În motivare se arată următoarele:

Prin Sentința civila nr. 276/2019 Judecătoria S____ a admis plângerea contravențională formulată de petent și a anulat procesul verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx încheiat in data de 07.04.2017, a exonerat petentul de la plata amenzii in cuantum de xxxxx lei si a înlăturat sancțiunea avertismentului si a dispus restituirea sumei de xxxxx lei achitata cu titlu de jumătate din minimul amenzii, a anulat sancțiunea complementară a confiscării cantității de 1276 piese lemn rotund rășinoase in volum de 148,80 mc.

Susține că, p entru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, „în cauză, prin starea de fapt reținută in cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat nu se indică in mod explicit lipsa unor documente de proveniență a masei lemnoase in sensul art. 7 din Normele aprobate prin HG nr. 1004/2016, agentul constatator limitându-se a preciza că petenta a primit, a depozitat si deține cantitate de 148,8 mc lemn rotund rășinoase provenit din diferența _________________________ agenții economici si sistemul de măsurare electronic microtec dishape deținut de ______________________________ SRL. Or, actul sancționator … nu vizează primirea, depozitarea și deținerea unei cantități masă lemnoasă provenită din diferența _________________________ agenții economici si sistemul de măsurare electronic. ” Prima instanță, retine că la încadrarea in drept a faptei au fost indicate temeiuri ce nu corespund situației de fapt descrise, că agentul procedural nu a prezentat in concret care este fapta contravențională săvârșită de petentă raportat la textul legal incriminator, fiind astfel evident că tipicitatea faptei imputate petentei lipsește.

Consideră că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală.

In primul rând critică hotărârea atacată pentru că prima instanță își întemeiază soluția un act normativ care nu era in vigoare nici data constatării faptei și nici la data pronunțării soluției. Este vorba de HG nr. 1004/2016 care, deși a fost emis in anul 2016, nu a intrat in vigoare până in acest moment. Intrarea in vigoarea a acestui act normativ a fost amânată in mai multe rânduri până la data de 30 iunie 2020, astfel:

-Potivit prevederilor art.3 al in (1) din HG nr. 1004/xxxxx, intrarea in vigoare a acestui act normativ se facea in termen de 120 de la data publicării.

-Potrivit art. unic din HOTĂRÂREA nr. 219 din 12 aprilie 2017, termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) din HG nr. 1004/2016 s-a prorogat până la data de 21 octombrie 2017.

-Potrivit art. unic din HOTĂRÂREA nr. 741 din 11 octombrie 2017, termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) din HG nr. 1.004/2016 s-a prorogat până la data de 31 decembrie 2018.

-Potrivit art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.001 din 20 decembrie 2018, termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) din HG nr. 1.004/2016 s-a prorogat până la data de 31 decembrie 2019.

-Potrivit art. unic din HOTĂRÂRE nr. 984 din 27 decembrie 2019, termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) din HG nr. 1.004/2016 s-a prorogat până la data de 30 iunie 2020 .

Se mai susține că p rin Procesul verbal de constatare a contravenției silvice _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 07.04.2017, agenții constatatori au constat că petenta H____________ SCHWE1GHOFER SRL „in perioada 28.02.xxxxxxxxxxxxx17, prin împuterniciți abilitați la inventarierea masei lemnoase achiziționate de la agenți economici, a primit, depozitat și deține cantitatea de 148,80 mc lemn rotund rășinoase, provenit din diferențe între cubajul efectuat de agenții economici și sistemul de măsurare electronic microtec dishape deținut de _________________________________________ lemnos este depozitat pe platforma ___________________________________ fost încălcate în acest fel prevederile art. 19 alin.l lit.a) și alin 2 lit.a) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Pentru aceste fapte petenta a fost sancționată astfel: cu amendă contravențională in cuantum de xxxxx lei pentru fapta contravenția prevăzută la art. 19 alin.l lit.a) și art. 23 din Legea nr. 171/2010, cu avertisment pentru fapta contravenția prevăzută la art. 19 alin.2 lit.a) din Legea nr. 171/2010 si cu confiscarea cantității de 148,80 mc lemn rotund rășinoase, conform 19 alin.l lit.a) și conform art. 22 alin. 2 și 5 din Legea nr. 171//2010.

Consideră că procesul verbal este corect întocmit, cu respectarea dispozițiilor privind legalitatea si temeinicia prevăzute de art. 16, art. 17 si art.21 al in.3 din OG nr.2/2001 privind

regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, chiar dacă descrierea faptei putea să fie mai clară. Cantitatea de 148,80 mc lemn rotund rășinoase, care reprezintă diferența _________________________ agenții economici si sistemul de măsurare electronic găsită pe platforma S.C. H____________ __________________ este deținută de petent fără documente legale de proveniență.

A rată că a ctul sancționator nu vizează expressis verbis primirea, depozitarea și deținerea unei cantități de masă lemnoasă provenită din diferența _________________________ agenții economici si sistemul de măsurare electronic. Se mai arată că a ctul sancționator face referire la primirea si depozitarea materialelor lemnoase fără proveniență legală /art. 19 alin.l lit.a Legea nr. 171/2010) si la deținerea de material lemnos fără documente legale de proveniență (art. 19 alin.2 lit.a Legea nr. 171/2010). Or, cantitățile de material lemnos deținute de petent (in speță 148,80 mc lemn rotund rășinoase) ce depășesc valorile precizate in avizele însoțire si nu au fost înscrise in Registrul de evidență a intrărilor-ieșirilor de materiale lemnoase al depozitului petentului, nu au documente legale de proveniență. Documentul legal de proveniență justifică exclusiv cantitățile de material lemnos menționate in avizele de însoțire respective și înscrise in Registrul de evidență a intrărilor- ieșirilor de materiale lemnoase. Tot ce depășește cantitatea menționată in avize si nu a fost înscrisa in Registrul de evidență a intrărilor-ieșirilor de materiale lemnoase este fără document legal de proveniență si deci fără proveniență legală. Potrivit prevederilor art. 6 alin 4 din HG nr. 470/2014: (4) In cazul circulației, primirii, depozitării, prelucrării și/sau comercializării, legalitatea provenienței materialelor lemnoase rezultate se asigură potrivit legislației în vigoare și se atestă prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) în cazul circulației, materialele lemnoase au proveniență legală dacă în avizul de însoțire primar/secundar care le însoțește, pe lângă celelalte date obligatorii prevăzute în norme, sunt înscrise corect codul unic generat de SUMAL, conform art. 3 alin. (2), precum și data, ora, minutul și secunda generării acestuia, precum și codul offline prevăzut la art. 3 alin. (4), după caz;

b) în cazul primirii/depozitarii/deținerii/prelucrării, transbordării și/sau comercializării, materialele lemnoase sunt considerate că au proveniența legală dacă în avizul de însoțire primar/secundar care le însoțește, pe lângă celelalte date obligatorii prevăzute în norme (inclusiv volumul și numărul pieselor), sunt înscrise corect codul unic, precum și data, ora, minutul și secunda generării acestuia de SUMAL, așa cum sunt prevăzute la art. 3 alin. (2), a căror veridicitate este confirmată la destinatar (inclusiv cu privire la volumul materialului lemnos)prin interogarea de către acesta a aplicației SUMAL, conform obligației prevăzute la art. 3 alin. (8).

Consideră că instanța de apel trebuie să aibă în vedere faptul că însuși petentul recunoaște existența neconcordanțelor _____________________________ avizele de însoțire si cele măsurate cu sistemul de măsurare eloctronic microtec dishape deținut de petent. Este de necontestat faptul că petentul a acceptat pe o durată îndelungată de timp acest mod de lucru, fără nicio minimă dovadă a vreunei încercări de a reglementa situația, prin discuții sau clarificări cu furnizorii de material lemnos, deși, prin adresele nr.7251/07.06.2016 (anexa 1) si nr. xxxxx/13.10.2016 (anexa 2) și i-am recomandat petentului, printre altele, ca la stabilirea preliminară a legalității unui transport, ce urmează a fi introdus in incinta societății, să fie verificată corespondența ______________________ transportate si numărul de piese consemnat pe documentul de însoțire al materialului lemnos deoarece simpla neconcordanță ______________________ neconcordantă între volume. De asemenea, susține că i-a fost recomandat petentului să analizeze posibilitatea modificării contractelor cadru de achizi ți e a lemnului rotund, astfel încât furnizorii să aplice metode si proceduri îmbunătățite de măsurare a volumelor, asigurându-se de faptul că instrumentele folosite la măsurarea lemnului sunt in starea de funcționare garantată de producător. Din datele de care dispune, susține că nu rezultă că petentul ar fi ținut cont de recomandările făcute. O astfel de conduită a petentului dobândește valențele unei veritabile rezoluții contravenționale care se manifestă prin acceptarea unei cantități mari de material lemnos, având reprezentarea faptului că pentru această cantitate de material lemnos nu există documente justificative, materialul fiind astfel sustras în afara controlului autorităților competente sub aspectul provenienței legale.

Preciz eaz ă că exigențele legale ce vizează existența și valabilitatea avizelor de însoțire în domeniul special aplicabil materialului lemnos presupune, printre altele, și condiția inerentă ca în concret, cantitatea de material lemnos înscrisă în aviz să corespundă cu cantitatea de material transportată, cu luarea în considerare a toleranțele admise.

Consideră că aceste diferențe în plus nu pot fi calificate a reprezenta simple erori materiale ci reprezintă o realitate faptică care e cauzată de o modalitate specifică de comportament a societății petent care, deși cunoștea că are obligația de a nu primi material lemnos fără documente legale de proveniență, a primit astfel de material, avizul de însoțire a mărfii, pentru fiecare achiziție, neputând fi valabil decât pentru cantitatea înscrisa în aviz, iar nu și pentru cantitățile excedente.

Arătă că potrivit prevederilor art.60 alin 1 si 2 din Codul silvic, produsele lemnoase ale pădurii și ale vegetației forestiere din afara fondului forestier se recoltează pe bază de autorizație de exploatare eliberată de ocolul silvic, iar estimarea cantitativă și calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice. Actul de punere în valoare (APV) este documentul tehnico-economic care conține rezultatele evaluării cantitative și calitative a volumului de lemn destinat exploatării și care, potrivit art. 3 alin 2 din HG 470/2014 constituie document ce face dovada provenienței materialului lemnos. In toate Actele de punere in valoare (APV) este menționat volumul de material lemnos aprobat care urmează a fi exploatat și care nu poate fi depășit sub nicio formă. Or, din constatările făcute de reprezentanții Gărzii Forestiere C___, cu privire la diferențele de cubaj __________________________ lemnos înscrise in avizele de însoțire si volumele măsurate cu ocazia recepționării materialului lemnos de către petent, rezultă o depășire a cantităților aprobate prin APV-uri cu o cantitate ce poate ajunge până la câteva mii de mc masa lemnoasă in cazul petentului. Precizam că petentul a fost sancționat în mai multe rânduri pentru fapte similare, prin procesele verbale de contravenție PV _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 01.09.2016 pentru primirea 1636,855 mc material lemnos (dosar XXXXXXXXXXXXX – Judecătoria S____), PV _________ nr. xxxxxxx/25.10.2016 pentru primirea de 538,23 mc material lemnos (dosar XXXXXXXXXXXXX), PV _________ nr. xxxxxxx/ 27.02.2017 – 548,535 mc material lemnos, (dosar XXXXXXXXXXXX), PV _________ nr. xxxxxxx/07.04.2017 – 148,80 mc material lemnos (dosar XXXXXXXXXXXX), PV _________ nr. xxxxxxx/14.07.2017 – 297,46 mc (dosar XXXXXXXXXXXXX), PV _________ nr. xxxxxxx/19.10.2017 – 302,486 mc (dosar XXXXXXXXXXXXX), PV _________ nr. xxxxxxx / 21.02.2018.- 401,74 mc (dosar XXXXXXXXXXXX), PV _________ nr. xxxxxxx /12.07.2018 -368,18 mc dosar XXXXXXXXXXXXX, PV _________ nr. xxxxxxx /11.01.2019 – 753,118 mc dosar XXXXXXXXXXXX, PV CCS nr. xxxxxxx /09.07.2019 – 1414,33 mc, dosar XXXXXXXXXXXXX, PV _________ nr. xxxxxxxxx.09.2019 – 294,68 mc, dosar XXXXXXXXXXXXX . Totalizând se ajunge la un volum de peste șase mii metri cubi material lemnos primit si deținut de petent a cărui proveniență este neclară.

Solicită a se ave a in vedere că în alte spețe similare, prin deciziile pronunțate in dosarele nr.XXXXXXXXXXXXX si nr. XXXXXXXXXXXXX, Tribunalul A___ a respins apelurile declarate de petent împotriva sentințelor civile prin care Judecătoria S____ a respins plângerile contravenționale ale petentului, și a menținut procesele verbale contravenție atacate, iar in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, Tribunalul A___ a admis apelul subscrisei si a respins plângerea petentului, menținând as t fel procesul verbal de contravenție contestat.

Având în vedere toate aceste motive, solicită a se constata caracterul fondat al criticilor formulate prin motivele de apel, să se admit ă apelul si să schimbați sentința civilă atacată î n sensul respingerii plângerii contravenționale formulată de petentul-intimat ca nefondată și neîntemeiată și menținerea procesului verbal contestat.

In probațiune, înscrisurile depuse la dosar si adresele nr.7251/07.06.2016 (anexa 1) si nr. xxxxx/13.10.2016 (anexa 2).

In drept. art. 466 si urm. C.pr.civ., OG 2/2001 și celelalte acte normative invocate în cuprinsul cererii.

Solicită a se ave a în vedere ca subscrisa este scutită de plata taxelor de timbru, in considerarea calității de instituție publica, potrivit art. art.30 alin(l) si (2) din OUG 80/2013 coroborat cu art.l alin (1) din OUG 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere, art. 1 din HG nr.743/09.09.2015, privind organizarea si funcționarea Gărzilor forestiere si art. 39 alin(2) din Ordonanța nr.2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Solicit ă judecarea apelului si in lipsa, in conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2, coroborat cu art. 223 alin. (3) C.pr.civ.

Intimata HS TIMBER PRODUCTIONS SRL (fosta H____________ ________________) a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului si păstrarea ca legală si temeinică a sentinței civile nr. 276/2019 a Judecătoriei S____, pentru următoarele motive:

Aspect important:

În cursul procesului, fapta contravențională a fost de dezîncriminată.

Prin Legea nr. 146/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stab i lirea și sancționarea contravențiilor silvice (Monitorul Oficial Partea I nr. 619 din 25.07.2019), s-a introdus un nou aliniat 19 1 prin care fapta contravențională a fost dezincriminată.

Potrivit art- 19*a! Legii nr. 171/2010:

(1) Nu se sancționează contravențional primirea și/sou depozitarea de către deținătorii depozitelor, ji altor spații destinate depozitării temporare și/sau ai instalațiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cl căror volum depășește volumul înscris în avizul de însoțire a! materialelor lemnoase, care însoțește transportul, cu luarea în considerare a toleranțelor admise de reglementările în vigoare la transportul materialelor lemnoase, dacă aceștia notifică g____ f_________ teritorială în termen de maximum 24 de ore de la primirea bunurilor în cauza.

(2) Notificarea se realizează prin adresă scrisa, înregistrată la registratura gărzii forestiere competente teritorial, în termenul prevăzut la alin. (î).

(3) Materialele lemnoase al căror volum depășește volumul determinat în condițiile alin. (1} se depo z itează separat de către primitor și se predau, lunar, pe bază de proces-verbal de predare-primire, ocolului silvic de stat cu sediul social cel mai apropiat de depozitul în cauză.

(4) Ocolul silvic de stat are obligația valorificării potrivit legii a materialelor lemnoase primite în condițiile alin. (3); sumele încasate din valorificarea materialelor lemnoase constituie venituri la bugetul de stat

(5) Prevederile alin. (l)-(3) nu se aplică situațiilor în care materialele lemnoase fără proveniență legală sunt depistate de către autoritățile publice competente, în cursul exercitării atribuțiilor de control prevăzute de lege.

Potrivit art. 12 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor – dispoziții; legală incidență în prezenta cauza, potrivit art. 41 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (norma de trimitere privind completarea legii speciale):

„art. 12 (1): Dacă printr-un act normativ, fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ*.

Se aplica principiul efectelor legii contravenționale „mai favorabile”.

Consideră că s coaterea (excluderea) unei fapte din sfera ilicitului contravențional, prin modificarea/completarea normei de incriminare, nu poate rămâne fără efecte.

Apreciază că s e impune aplicarea prevederilor art. 12 afin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a art. 19 1 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu consecința admiterii plângerii șl anulării proceselor-verbale atacate.

Menționează că în continuare v a analiza motivele de apel invocate de G____ F_________ C___, în ordinea în care se regăsesc menționate în cererea de Apel.

1. Prima critică a sentinței civile nr. 276/2019 a Judecătoriei S____ se referă la faptul că instanța de fond și-a întemeiat soluția pe HG nr. 1004/2016, act normativ care nu era în vigoare nici la data constatării faptei și nici la data pronunțării soluției.

Arată că î ntr-adevăr, HG nr. 1004/2016 e un act normativ care nu a intrat în vigoare nici până în prezent, însă consideră faptul c ă referirea instanței de fond la respectivul act normativ nu este o eroare care să influențeze concluziile instanței, atâta vreme cât prevederile din HG nr. 1004/2016 invocate în motivarea hotărârii se regăsesc în actul normativ HG nr, 470/2014 (ex.:„A/t. 3{l)Proveniența legală a materialelor lemnoase reprezintă sursa localizată de unde acestea au fost obținute în mo d legal, respectiv: apartițiile ale căror APV-uri au fost înregistrate în SUMAL, autorizate și predate spre exploatare, constituite în fondul forestier național sau în vegetația f_________ de pe terenuri dm afara acestuia; b)depozite, centre de sortare și prelucrare a materialelor lemnoase care dețin cu titlu legal materiale lemnoase; c)piețele, târgurile, oboarele și altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase; dj n statele membre ale Uniunii Europene; e)statele din afara Uniunii Europene. (2)Documentele ce fac dovada provenienței materialelor lemnoase sunt: actul de punere în valoare, denumit în continuare APV – documentul de proveniență a materialelor lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată, autorizată și predată spre exp l oatare, în situația transportului de la locui de recoltare, identificat pe avizul de însoțire prin numă r ul unic#07 3 P.003/008generat de SUMAL. APV-ul nu constituie document de proveniență, iar materialele lemnoase nu au proveniență legală daca partida nu a fost autorizată și predată spre exploatare cu număr de aut irizație unic generat de SUMAL;”.).

Așadar, consideră că această eroare a instanței de fond nu a cântărit decisiv în privința conturării deciziei, judecătorul fondului motivând concret și detaliat faptele care au condus la emiterea sentinței atacate: „în opinia instanței vătămarea cauzată petentei prin maniera de întocmire a procesului- verbal de contravenție contestat este una majoră, din moment ce actul de sancționare nu dovedește t i picitatea faptei, starea de fapt descrisă de agentul constatator nu este de natura a justifica întrunirea elementelor constitutive ale contravenției imputate petentei, astfel ca nu se poate preda cu privire la legalitatea și temeinicia aplicării sancțiunilor contravenționale, prin raportare la gravitatea comportamentului contravențional, după cum impun dispozițiile ort. 34 din OG nr. 2/2001 n , motiv pentru care critica apelantei ar trebui înlăturată de către instanța de apel.

2. Se mai susține că, în continuare, apelanta arată faptul că Procesul Verbal de contravenție a fost corect întocmit, deși admite că descrierea faptei putea să fie mai clară. Totodată, arată că legislația nu prevede în mod expres faptul că primirea și depozitarea unei cantități de masă lemnoasă provenită din d i ferența între cubajul efectuat de agenții economici și sistemul de măsurare electronic constituie o faptă de natură contravențională, însă faptul că materialele lemnoase au fost primite și depoz i tate de către societatea noastră se încadrează în prevederile sancționatori i ale Legii 171/2010. G____ F_________ C___ mai susține că acele cantități de material lemnos ce depășesc valorile pre ci zate în avizele de însoțire și care nu au fost înscrise în Registrul de evidență a intrărilor-ieșirilor de materiale lemnoase al depozitului petentului nu au documente legale de proveniență. De asemenea, susține apelanta adaugă l a lege și forțează interpretarea normelor legale pe care își întemeiază decizia de a sancționa societatea noastră (ex.: art. 6 alin. 4 lit. b) din HG 470/2014: „ Î n cazu l primirii/depozitarii/deținerii/prelucrării’, transbordării și/sau comercializării, materialele lemnoase sunt considerate că au proveniența legala dacă în avizul de însoțire primar/secundar care le însoțește, pe lângă celelalte date obligatorii prevăzute în norme (inclusiv volumul si t umărul pieselor), sunt înscrise corect codul unic, precum și data, ora, minutul și secunda generării acestuia de SUMAL, așa cum sunt prevăzute la art. 3 alin. (2), a căror veridicitate este confirmată la destinatar (inclusiv cu privire ia volumul materialului lemnos) prin interogarea de către acesta a aplicației SUMAL, conform obligației prevăzute la art 3 alin. (8)”.

Conduita Subscrisei este conformă cu legea.

Potrivit art, 3 din H.G. nr. 470/4.06.2014, incident în cauză:

„… (8) Operatorul economic destinatar al materialelor lemnoase are obligația de a verifica veridicitatea codului unic, precum și data, ora, minutul și secunda, prin interogarea aplicației SUMAL, la destinație.

(9) Este obligatorie înscrierea de către profesioniști în avizele de însoțire a codului unic, precum și a datei, orei, minutului și secundei, prevăzute la alin. (2)-.”.

Sunt aplicabile prevederile art. 6 afin. (4) lit. b) și alin. (5) din H.G. nr. 470/4.06.2014, potrivit cărora:

„(4) … b) în cazul primirii/depozitării/deținerii/prelucrării, transbordării și/sau comercializării, materialele lemnoase sunt considerate că au proveniența legală daca în avizul de însoțire primar/secundar care le însoțește, pe lângă celelalte date obligatorii prevăzute în norme, sunt înscrise corect codul unic, precum și data, ora, minutul și secunda generării acestuia de SUMAI, așa cum sunt prevăzute la art. 3 alin. 12), a căror veridicitate este confirmată la destinatar prin Interogarea de către acesta a aplicației SUMAL, conform obligației prevăzute la art. 3 alin. (8).

(5) Materialele lemnoase la care veridicitatea codului unic, a datei, orei, minutului și secundei înscrise în avizul de însoțire conform art. 3 alin. (2) nu este confirmată la destinatar, conform obligației prevăzute In sarcina acestuia la art. 3 alin, 18). sunt considerate fără proveniență legala.”

Art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 470/4.06.2014, la care fac trimitere prevederile sus-menționate are următorul cuprins: „(2) După recepționarea informațiilor standardizate prevăzute la alin. (1), transmise în format corect și complet, SUMAL generează un cod unic, precum și data, ora, minutul și secunda, pentru care există obligația înscrierii în avizul de însoțire.”

Este vorba despre „codul unic generat electronic”, a cărui „veridicitate” [in accepțiunea ari. 3 alin. (8) din H.G. nr, 470/2014] semnifică „realitatea” generării lui de SUMAL „după recepționarea… informațiilor standardizate”, cuprinse în Avizul de însoțire primară a materialului lemnos și concordanța sa cu mențiunile din Aviz.

Registrul de evidență a intrărilor – ieșirilor de materiale lemnoase la depozitul… (anexa nr. 1 la Normele de aplicare a H.G. nr. 470/2014) constituie un formular standardizat, în care se înscrie obligatoriu „codul unic” menționat în Aviz „după verificarea veridicității” sale. De asemenea, în Registrul unic de control se înscrie atât volumul de masă lemnoasă inserat în avizul de însoțire al materialelor lemnoase, cât și volumul de masă lemnoasă recepționat de către societatea noastră.

Se mai susține că, în cuprinsul cererii de apel, pagina 3, apelanta susține că obligația ce derivă din acest text de lege nu se rezumă doar la stricta corectitudine a codului unic ca format alfametric.

Cu toate acestea, susține că în cuprinsul adresei nr. 7251/07.06.2016 emisă ca urmare a repetatelor solicitări ale intimatei, se menționează expres „pentru o mai bună înțelegerea obligațiilor ce decurg din prevederile legale invocate de dvs,, trebuie menționat faptul că la articolul 3 alin.8 din HG 470/2014 se menționează faptul că operatorul economic destinatar al materialelor lemnoase are obligația de a verifica doar veridicitatea codului unic, precum și data, ora, minutul și secunda emiterii acestuia.”

Față de prevederile art. 6 alin. (4) Ut. b) si alin. (5) din Norme, dacă destinatarului îi este confirmată veridicitatea codului unic, a datei, orei, minutului și secundei înscrise în avizul de însoțire, atunci materialele lemnoase sunt considerate că au proveniența legală.

Prezumția legata are regimul prevăzut de art. 328 alin. (1) C.pr.civ..

„Verificarea veridicității codului unic ca format alfanumeric” (pretinsa prin cererea de ______________) nu se confundă cu „interogarea aplicației SUMAL”, care, potrivit reglementărilor, este impuși pentru realizarea efectivă a verificării.

Prezumția legală exonerează destinatarul să facă verificări suplimentare, privind proveniența din surse licite a lemnului, cu certitudinea că operațiunile de întocmire a Avizului de însoțire a mărfii atrag responsabilitatea emitentului expeditor al materialului lemnos, iar integritatea masei lemnoase transportate revine cărăușului.

Situația de fapt și de drept confirmă apărarea sa : numai „recepția cantitativă” re f lectată de „primitor” în Registrul de evidență a intrărilor – ieșirilor de materiale lemnoase la depozitul… {ar exa nr. 1 ta Normele de aplicare a H.G. nr. 470/2014), la rubrica corespunzătoare, constituie baza factuală prevăzută de lege pentru corectitudinea operațiunilor de livrare – recepție a materialului lemnos.

S e mai susține că a refuzat să „primească în gestiune” lemn în plus conform înscrierilor făcute în Avizul de însoțire a lemnului pe timpul transportului.

Intimata susține că a procedat corect si a respectat legea.

Legea nu permite sancționarea contravențională a celui care refuză să primească în gestiune „lemn în plus”, dacă beneficiarul informează furnizorii, informează autoritățile competente si solicită acestora din urmă aplicarea corectă a legii.

Aceasta este situația dedusă judecății.

Pentru o astfel de conduită nu se aplică sancțiuni contravenționale!

Atât procedura constatării faptelor, cât și cea a calificării lor în raport de lege, vizează un domeniu cu reglementări ce cuprinde noțiuni tehnico-juridice cu conținut specific, care a fost incorect interpretat și aplicat de agenții constatatori.

Au un astfel de conținut și caracter de „concept specific” al contravențiilor în discuție, operațiunile privind:

– „primirea” materialului lemnos subsecventă descărcării lemnului transportat; lemnul descărcat din mijlocul de transport este evidențiat distinct, pe furnizori, și amplasat în spații distincte de „spațiile de depozit ale societății”, în care se depozitează numai lemn înregistrat în gestiunea depozitului de cherestea, după efectuarea formalităților de recepție și întocmirea documentației specifice privind „justificarea” înregistrărilor în contabilitatea de gestiune a societății (patrimoniul acesteia);

– „depozitarea” – operațiune cu valențe juridice care nu exprimă, în speță, o simplă „stare c e fapt”, ci „înregistrarea în evidențele gestionare ce reflectă patrimoniul depozitului”, înțeles în accepțiunea sa de „entitate economică” cu gestiune economică proprie, supusă, în ce privește evidențele gestiona t e, normelor prevăzute in Legea contabilității!

D e asemenea arată că d ispozițiile normative avute în vedere de agenții constatatori aparțin domeniului în care se subordonează săvârșirea faptelor contravenționale de condiția sine qua non a existenței unor materiale lemnoase fără proveniență legală.

Se mai susține că i nterpretarea sistematică a legii impune concluzia că, totdeauna, faptele ilicite ce constituie „primirea, depozitarea…” de către deținătorii depozitelor de materialele lemnoase fără respectata legii vizează „primirea, depozitarea…” materialelor lemnoase fără avize de însoțire a materialelor lemnoase sau cu avize de însoțire din care nu rezulta proveniența legala.

Arată că e xaminarea „provenienței legale” a materialului lemnos se face totdeauna în concept prin raportare la existența documentelor de însoțire a materialelor lemnoase sau completarea corespunzătoare a acestora, astfel cum aceste documente „sunt prevăzute de normele referit ?are la proveniența, circulația si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalațiilor de prelucrat iemn rotund, cu excepția situațiilor prevăzute de aceste norme”.

Menționează că l ivrarea materialului lemnos s-a efectuat cu documente care atesta proveniența legată a lemnului, respectiv Avizele de însoțire a materialelor lemnoase (în care este menționat documentul ce atestă proveniența lemnului livrat), în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a H.G. nr. 470/2014, care definesc proveniența legală ca fiind: “sursa localizată de unde acestea au fost obținute în mod legai, respectiv: *partizile ale căror APV-uri („Acte de punere in valoare” – n.ns.) au fost înregistrate în SUMAL… care dețin cu titlu legal materiale lemnoase”.

Arată că t oate aceste documente au fost puse la dispoziția Gărzii Forestiere C___, atât prin intermediul adreselor transmise, cat si cu ocazia verificărilor efectuate.

3. Susține că, în continuare, apelanta încearcă să ascundă propria incapacitate, prin afirmații defăimătoare la adresa societății noastre și prin afirmații neverificate sau mincinoase.

Astfel, menționează că G____ F_________ C___ acuză societatea noastră de faptul ca a acceptat o durată lungă de timp acest „mod de lucru”, fără nicio minimă dovadă a vreunei încercări de a reglementa situația, prin discuții sau clarificări cu furnizorii de material lemnos, deși, această instituție ne-a transmis recomandări car? aveau menirea de a stopa aceste practici. în mod greșit susține apelanta că s-ar fi comunicat Intimatei soluții cu privire la sesizările formulate. Se indică în acest sens două adrese, pe care le si anexează cererii de apel.

Cu toate acestea, susține că, din cuprinsul acestor adrese nu rezultă vreo soluție concretă cu privire la situația faptică în care se regăsea intimata.

Astfel, a solicitat sa i se comunice o procedură legală de urmat pentru situația în care se r egăsea, respectiv constatând u -se aceste diferențe la măsurători a solicitat sa i se comunice care sunt pa ș ii legali de urmat în vederea reglementării situației.

Învederează că pr in cuprinsul adresei nr. 7251/07.06.2016 emisă de către G____ F_________ Clui rezulta o singură Indicație pentru viitor, respectiv se propune intimatei să instituie o obligație în sarcina unui ter ț fără a se indica însă si un temei de drept în acest sens.

Redă expres care este răspunsul efectiv acordat de către instituția abilitata în acest sen s :

„SC H____________ ________________ poate dispune proceduri eficiente, ori poate lua masuri apreciate ca fiind necesare; legale și oportune prin care să elimine sau să reducă spre zero posibilitatea apariției unei astfel de situații în viitor. (.„)furnizorii să aplice metode și proceduri îmbunătățite de m ăsurare în vederea reducerii diferențelor dintre volumele avizate și cele recepționate .” Consideră că i nteresant este faptul că nici măcar G____ F_________ nu a prezentat, în timpul măsurătorilor materialului lemnos, vreo dovadă a faptului că aparatele de măsurare utilizate la determinarea volumului de masă lemnoasă sunt calibrate sau dețin vreun certificat care să ateste buna funcționare a acestora.

Prin urmare, apreci ază că nu l e-a fost oferit un răspuns efectiv la toate solicitările foi mutate, aprecierile din cuprinsul acestei adrese fiind unele cu caracter general.

Mai mult, susține că a purtat cu discuții cu toți furnizorii de masă lemnoasă în v ederea gestionării cu mult mai mare atenție a activității de determinare a volumului de masă lemnoasă și au fost introduse clauze contractuale care să asigure respectarea tuturor normelor legale în domeniu.

4. Susține că G____ F_________ C___ a păstrat cele mai nepotrivite susțineri pentru finalul cererii de apel. Astfel, afirmă apelanta faptul că nerespectând îndrumările sale, conduita societății noastre „dobândește valențele unei veritabile rezoluții contravenționale care se manifesta prin acceptarea unei c antități mari de material lemnos, având reprezentarea faptului că pentru această cantitate de material lemnos nu există documente justificative, materialul fiind astfel sustras în afara controlului autorităților competente sub aspectul provenienței sale…. Considerăm că aceste diferențe în plus nu pot fi calificate a reprezenta simple erori materiale ci reprezintă o realitate faptice care e cauzată de o modalitate specifică de comportament a societății petente care, deși cunoștea că are obligația de a nu primi material lemnos fără documente legale de proveniență, a primit astei de material, avizul de însoțire a mărfii, pentru fiecare achiziție, neputând fi valabil decât pentru cantitatea înscrisă în aviz, iar nu și pentru cantitățile excedente.”

Solicită instanț ei să cenzureze aceste susțineri ale apelantei care sunt defăimătoare și neadevărate cu privire activitatea societății lor. .

Din păcate, susține că G____ F_________ C___ abordează cu foarte mult cinism încercarea dea răsturna decizia i nstanței de fond. Astfel, arată că materialul lemnos care _____________________________ noastre este mereu însoțit de documente care atestă legalitatea acestuia. Materialul lemnos este măsurat abia după ce _____________________________ noastre, iar surplusul identificat este depozitat separat și nu este însușit de către HS Timber Productions. Susținerea conform căreia materialul lemnos este sustras în afara controlului autorităților competente este pur și simplu lipsită de logică, atâta vreme cât chiar HS Timber Productions SRL informează G____ F_________ asupra faptului că au fost descoperite diferențe de volum între măsurătorile efectuate la încărcarea materialului lemnos în camion și măsurătorile efectuate la recepția acestuia. în informările transmise către G____ F_________ sunt identificate avizele de însoțire ale materialului lemnos, precum și numele furnizorilor care au livrat respectivul material lemnos. A rată că a ceste documente se r egăsesc atașate cererii introductive.

Mai mult, susține că, dacă aceste diferențe de material lemnos constatate la recepționarea acestora constituie contravenții și „reprezintă o realitate faptică” urmare a „comportamentului societății petente, să ne spună G____ F_________ de ce HS Timber Productions SRL este singura societate din industrie care a duce la cunoștința autorităților acest tip de neregularități și de ce G____ F_________ C___ nu își îndeplinește obligațiile legale de a stopa aceste practici. Practic, prin Legea nr. 146/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, care a dezincriminat în totalitate acest tip de practică, autoritățile au recunoscut faptul că sancționarea d n trecut a societății noastre a fost total eronată.

5.M enționează faptul că, ma i arata G____ F_________ C___ faptul că Actul de punere în valoare este documentul t ehnico- economic care conține rezultatele evaluării cantitative și calitative a volumului de lemn destinat exploatării și care, potrivit art. 3 alin. 2 din HG 470/2014 constituie document ce face dovada provenienței materialului lemnos. în toate actele de punere în valoare (APV) este menționat volumul de material lemnos aprobat care urmează a fi exploatat și care nu poate fi dep ă șit sub nicio formă. Or, din constatările făcute de reprezentanții Gărzii Forestiere C___, cu privire la diferențele de cubaj între volumele de material lemnos înscrise în avizele de însoțire și volumele măsurate cu ocazia recepționării materialului lemnos de către petent, rezultă o depășire a cantităților aprobate prin APV-uri cu o cantitate ce poate ajunge până la câteva mii de nrc masă lemnoasă în cazul petentului.

Având în vedere faptul că acești mii de metri cubi de masă lemnoasă despre care doar vorbește apelanta, au fost identificați de către HS Timber Productions SRL, și nu de către G____ F_________ C___, solicită instanței ca această instituție publică să pună la dispoziția instanței rezultatele tuturor APV-urilor din care societatea lor a recepționat material lemnos și au fost identificate diferențe de măsurători pentru perioada supusă controlului. A rată că a ceasta este singura posibilitate pentru ca G____ F_________ C___ s ă mai și dovedească din afirmațiile disprețuitoare pe care le face înaintea unei instanțe de judecată.

Solicită instanței de control să aibă în vedere și reținerile instanței de fond, din t re care exemplifică următorul paragraf: „Față de cele anterior expuse, instanța apreciază că nereg ulari tatea întocmirii procesului-verbal pentru încălcarea principiului legalității sancționării contravenționale, în condițiile în care lipsește corespondența între fapta reținută în sarcina petentei și comportamentul săvârșit în concret, este una de natură a conduce la anularea procesului-verbal de contravenție prin raportare la prev. Art. 17 din OG nr. 2/2001, întrucât, față de elementele constitutive ale oricărei contravenții, astfel cum sunt reglementate prin art. 1 din OG nr. 2/2001, lipsește chiar fapta săvârșită, iar vătămarea cauzată petentei este prezumată de lege, neputând fi înlăturată decât prin desființarea actului” De asemenea, vă solicităm să aveți în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, precum și depoziția martorului propus de societatea noastră.

Pentru motivele arătate mai sus, precum și pentru cele înscrise în documentele depu s e în fața instanței de fond, solicită a se dispune respingerea apelului ș i păstrarea sentinței nr. 27 6/ 2019 a Judecătoriei S____ ca temeinică și legală.

În drept: dispozițiile Codului de procedură civilă, OG nr. 2/2001, Legea nr. 171/2010, HG 470/2014.

Procedând la analizarea apelului, Tribunalul reține următoarele:

Apelanta solicită schimbarea hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale, însă instanța de apel a pus în discuție, din oficiu, ca motiv de ordine publică, în baza disp. art. 479 alin.1 Cod pr. civ., cadrul procesual incomplet în care a fost soluționată cauza de către prima instanță, raportat la art. 33 alin. 1 din OG nr. 2/2001, întrucât în cauză nu a fost introdus și IPJ A___, instituție publică din care fac parte agenții constatatori din cadrul IPJ A___ , care au încheiat procesul verbal și au aplicat sancțiunea alături de celălalt agent constatator din cadrul GF C___.

Din această perspectivă, instanța de apel constată că, p otrivit alin. 1 al art. 78 Cod pr. Civ. judecătorul, în virtutea rolului activ, dispune introducerea in cauză a altor persoane în cazurile expres prevăzute de lege (când poate să dispună măsura din oficiu). Instituția reglementată de dispozițiile legale menționate, respectiv introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane, constituie o derogare de la principiul disponibilității părților în procesul civil.
Printre situațiile expres prevăzute de lege, la care face referire art. 78 alin. 1 Cod pr. Civ. se încadrează și cea menționată de art. 33 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, potrivit acestor prevederi legale „ Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.”

Prima instanță , constatând lipsa din cadrul procesual a uneia dintre părțile ce obligatoriu trebuia chemată în judecată prin plângerea contravențională, nu și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa prin art. 22 alin. 1 și 3 Cod pr.civ., de a stărui prin orice mijloace pentru prevenirea oricărei greșeli și pentru soluționarea corectă a litigiului, î ntrucât nu a pus în discuția părților și nu a dispus lămurirea și stabilirea legală a cadrului procesual . Aceasta avea obligația, în temeiul textelor legale menționate mai sus, să soluționeze plângerea contravențională în contradictoriu și cu IPJ A___, având în vedere că controlul a fost efectuat și procesul verbal a fost încheiat de o echipă mixtă, constituită, conform disp. art. 24 din Legea nr. 171/2010, de agenți constatatori din cadrul Poliției Române și un agent constatator din cadrul personalului silvic al autorității publice teritoriale cu specific silvic, împuternicit în acest scop. Întrucât nu a procedat în acest sens , cauza a fost soluționată într-un cadru procesual din care lipsesc persoane ce trebuiau, în mod obligatoriu, chemate în judecată, fiind încălcate astfel prevederile art. 78 alin.1 Cod pr. Civ.

Introducerea terților in proces trebuie dispusă numai înaintea primei instanțe, altminteri fiind nesocotite prevederile art. 478 alin. 1 Cod pr. Civ., implicit, si regula neîncălcării gradelor de jurisdicție prevăzute de lege .

Față de aceste considerente, reținând că prima instanță a soluționat cauza fără citarea tuturor persoanelor care aveau calitate procesuală izvorâtă din lege, în temeiul art. 480 alin.3 Cod pr. Civ., Tribunalul va admite apelul declarat de intimata G____ F_________ C___ și, în consecință, va anula sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei S____.

Această instanță va proceda la soluționarea plângerii cu care a fost învestită, după legala citare și a IPJ A___.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de intimata G____ F_________ C___ împotriva sentinței civile nr. 276 /2019 pronunțată de Judecătoria S____ în dosar nr. 935 /298/201 7 , în contradictoriu cu petenta H____________ ________________ și, în consecință:

Anulează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru stabilirea legală a cadrului procesual.

Definitivă.

Pronunțată azi, 25 .09.2020, prin punerea soluției la dispoziția prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței .

Leave a Reply