Stabilirea unui program de vizitare săptămânal. Admiterea cererii

Judecătoria Târgu M____ – Secția civilă

Dosar nr. _____________

SENTINȚA CIVILĂ NR. 92

Ședința publică din data de 11.01.2021

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin sentința civilă nr.1124 din data de 22.03.2019, pronunțată în dosarul nr._____/320/2018 al Judecătoriei Târgu-M____, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între reclamantul A___ A____ și pârâta B_______ B___ B______, exercitarea autorității părintești privind pe minorul G___ T____ în comun, de către ambii părinți, s-a stabilit locuința minorului la mamă, reclamantul din prezenta cauză fiind obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 500 lei lunar.

Instanța constată că prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorului, cu ridicarea acestuia de la locuința mamei, după cum urmează: în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 17:00 până duminică ora 20:00, cu preluarea minorului; în fiecare zi de miercuri de la ora 17:00 până la ora 20:00, cu preluarea minorului; o lună în vacanța de vară și o săptămână în vacanța de iarnă, cu preluarea minorului; a doua zi de C______, de la ora 10:00 la ora 20:00, cu preluarea minorului; a doua zi de P____, de la ora 10:00 la ora 20:00, cu preluarea minorului.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la fila 16, pârâta a solicitat stabilirea unui program de vizitare, după cum urmează: săptămânal, în ziua de sâmbătă, între orele 13-20, fără preluarea minorului, în prezența mamei, într-un loc public ales de aceasta.

Raportat la capătul de cerere privind stabilirea unor legături cu minorul, instanța reține că stabilirea locuinței copilului la unul dintre părinți nu împiedică existența unor legături între părintele separat de copil și acesta din urmă. În acest sens, potrivit art. 401 alin. (1) din C.civ., „în cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta”, aspect reluat și de art. 496 alin. (5) din C.civ.

Legea nr. 272/2004 prevede dispoziții similare în ceea ce privește legăturile dintre copil și părintele la care nu a fost stabilită locuința. Astfel, cu titlu general art. 17 alin. (1) prevede că minorul „are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament”. În același timp, art. 18 alin. (1) prevede modalitățile în care menținerea legăturii dintre părintele separate de copil și acesta din urmă se poate realiza. Astfel, relațiile personale se pot realiza printre altele prin: „întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul; găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit; corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul”.

Mai reține instanța că, în condițiile art. 14 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

În plus, potrivit art. 16 din același act normativ, copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Instanța judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului. Dispoziții similare sunt se regăsesc și în art. 262 alin. 2 din Codul civil, potrivit cu care copilul care nu locuiește cu părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei, are dreptul de a avea legături personale cu aceștia. Exercițiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.

În ceea ce privește programul de vizită, instanța subliniază că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru un părinte și copilul său, a fi împreună reprezintă un element esențial al vieții de familie, chiar dacă relația dintre părinți a încetat, iar măsurile interne care îi împiedică să fie împreună constituie o ingerință în dreptul protejat de art. 8 din Convenție (a se vedea, printre altele, Johansen împotriva Norvegiei, 7 august 1996 și Bronda împotriva Italiei, 9 iunie 1998). Așadar, instanța trebuie să se asigure că drepturile părinților prevăzute de lege, precum și de morală și echitate, sunt respectate și, totodată, să asigure o armonizare a relației cu minorul, depinzând de părinți cum înțeleg să gestioneze această situație, astfel încât drepturile ambelor părți sa fie respectate, iar minorul să nu fie supus unor schimbări bruște de situații.

Dreptul tatălui reclamant de a menține legături personale cu minorul se suprapune peste dreptul acestuia de a avea legături personale cu tatăl său. În acest sens, instanța are în vedere că, în aplicarea art. 8 din Convenție Europeană a Drepturilor Omului, statele membre au o ________ obligații pozitive, inerente asigurării respectului efectiv al vieții de familie, care impun luarea unor măsuri de protecție a titularilor dreptului conferit de Convenție. În cadrul relației dintre părinți și copii, exercițiul drepturilor părintești reprezintă un element fundamental al vieții de familie, iar respectul pentru viața familială implică, în materia separației copiilor de părinți, obligația pozitivă a statului de a lua toate măsurile necesare, atât pentru a menține legăturile personale, cât și pentru a reuni copilul cu părintele său, ținând cont de interesul superior al minorului.

Păstrarea legăturile personale dintre tată și copil, în mod regulat, contribuie substanțial la satisfacerea nevoilor de ordin emoțional și afectiv al minorului, care presupune asigurarea unui mediu familial și social stabil, din care trebuie să facă parte ambii părinți, precum și dezvoltarea unei relații paterne firești.

În cauză, se observă că cei doi părinți nu au căzut de acord asupra modalității în care să se exercite programului de vizită a minorului G___ T____. Așa fiind, pentru stabilirea programului de vizitare instanța va avea în vedere criteriile stabilite de art.17 alin. 4 din Legea nr. 272/2004, potrivit căruia în caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.

Astfel, în primul rând, având în vedere vârsta copilului (8 ani), precum și disponibilitatea tatălui de a se implica în creșterea și educarea minorului, instanța apreciază că este în interesul superior al acesteia să petreacă timp și cu tatăl său pentru a se crea o legătură afectivă între tată și copil. Față de vârsta fragedă a minorului, instanța apreciază că acesta are nevoie să petreacă cât mai mult timp cu ambii părinți. Păstrarea legăturilor personale dintre tată și copil, în mod regulat, contribuie substanțial la satisfacerea nevoilor de ordin emoțional și afectiv al minorului, care presupune asigurarea unui mediu familial și social stabil, din care trebuie să facă parte ambii părinți, precum și dezvoltarea unei relații paterne firești și a unei comunicări fără niciun fel de restrângere.

În al doilea rând, instanța va ține seama și de necesitatea menținerii unei legături afective dintre copil și părintele la care acesta nu locuiește, având în vedere că de la momentul separării în fapt a părinților, reclamantul nu a mai petrecut timp cu minorul decât în prezenta mamei, ocazie cu care cei doi părinți, în ultima vreme au discuții contradictorii și certuri, astfel că nu este în interesul minorului ca programul de vizitarea să se realizeze doar în prezența mamei. Dimpotrivă, modalitate de exercitarea a programului de vizită propusă de pârâtă (în senul de a se realiza în prezenta sa) ar constitui doar sursa unor alte conflicte și situații tensionate între cei doi părinți.

În al treilea rând, din probele administrate în cauză a rezultat că reclamantul este în măsură să îl găzduiască pe minor, deprinderile părintești dobândindu-se prin exercițiu.

În plus, în prezența cauză nu există indicii că, în prezent, tatăl constituie un risc actual pentru minor, motiv pentru care apreciază că modalitatea de exercitarea a programului de vizită propusă de pârâtă, în sensul de a se realiza în prezenta sa, nu este în interesul minorului. În acest context, instanța arată că în prezența cauză nu s-a probat că, în prezent, tatăl ar constitui un risc pentru minor, respectiv de a exercita acte de violență fizică, psihologică sau verbală sau că l-ar putea neglija dacă ar exercita programul de vizită în lipsa mamei.

În acest context, instanța arată că prin sentința civilă nr.5435/2019 din data de 31.07.2019, pronunțată în dosarul nr._____________ al Judecătoriei Târgu-M____, pentru protejarea integrității reclamantei și a minorului, a fost emis, începând cu data de 31.07.2019, un ordin de protecție pe seama reclamantului și în favoarea pârâtei și a minorului, pe o durată de 6 luni, reclamantul fiind obligat să păstreze o distanță minimă de 100 metri față de reclamantă și față de minor, față de locul de muncă al reclamantei și față de grădinița unde este înscris minorul, reclamantului fiindu-i interzis, totodată, orice contact direct, telefonic, prin poștă electronică sau de alt fel cu pârâta și minorul. La emiterea ordinului de protecție, instanța a avut in vedere faptul că reclamantul a avut un comportament agresiv față de pârâtă, existând o predispoziție spre violență fizică și verbală a acestuia, reținându-se, totodată, că, potrivit concluziilor anchetei sociale realizate de organele abilitate la data de 02.10.2018, minorul se află într-o situație de risc și are un comportament nefiresc pentru un copil de vârsta sa, având manifestări specifice unei persoane abuzate emoțional de tată.

Conform adeverinței eliberată de Cabinet Individual de Psihologie Tatai C_____ (f.40), minorul a beneficiat de consiliere psihologică, la recomandarea medicului psihiatru în psihiatrie pediatrică. Minorul a participat, în mod constant, la orele de consiliere ținute de psihologul școlii, săptămânal, o ședință, pe parcursul anului școlar 2018-2019, conform adeverinței de la fila 69. Potrivit scrisorii medicale depuse la fila 34, minorul prezenta, la momentul consultului, hipermnezie axată pe problemele personale, hiperprosexie axată pe probleme cu tatăl, frică să se despartă de mamă, deprinderi nevrotice, labilitate afectivă, abuz emoțional din partea tatălui.

Or, se reține că de la data emiterii ordinului de protecție (31.07.2019) a trecut mai mult de un an. Totodată, înscrisurile medicale depuse la dosar au fost emise în anul 2018-2019. În plus, din probele administrate în cauză nu reiese că reclamantul ar fi exercitat acte de violență fizică asupra minorului.

În opinia instanței, interesul minorului impune păstrarea relațiilor personale cu ambii părinți, iar împiedicarea de a stabili legături personale poate avea consecințe negative asupra dezvoltării fizice și, mai ales, psihice, a copilului. Reclamantul este îndrituit să dezvolte o relație cu minorul, tatăl nu poate fi exclus din viața minorului, astfel că este necesară stabilirea unui program de vizitare echilibrat și raportat la nevoile minorului.

Totuși, referitor la programul de vizitare propus de reclamant, instanța apreciază că acesta nu este în interesul superior al minorului, având în vedere vârsta acestuia și faptul că până în prezent nu a stat o perioadă atât de îndelungată fără mama sa, astfel de măsuri putându-se avea în vedere doar după ce minorul va petrece mai mult timp și cu tatăl său. Varianta propusă de reclamant în sensul de a sta peste noapte la domiciliul său, chiar dacă este un lucru firesc care trebuie să aibă loc în relația tatălui cu minorul, supune minorul unor schimbări majore, mai ales că acesta nu a mai rămas recent la domiciliul tatălui și nu a mai avut legături personale cu aceste de aproximativ un an, or, raportat la vârsta copilului, la intensitatea legăturii afective dintre acesta și mamă, precum și la nevoia de stabilitate a mediului în care crește, varianta propusă de reclamant presupune supunerea minorului unor schimbări majore, mai ales că acesta locuiește cu mama.

În ce privește programul de vizitare propus de către pârâtă (săptămânal, în ziua de sâmbătă, între orele 13-20, fără preluarea minorului, în prezența mamei, într-un loc public ales de aceasta), instanța reține că, sub acest aspect, nu este de neglijat nici faptul că, dată fiind vârsta minorului, stabilirea unei perioade scurte de timp pe durata unei săptămâni în care să interacționeze cu tatăl său, în prezența mamei, va putea avea drept consecință înstrăinarea copilului de propriul părinte.

Programul de vizitare astfel stabilit este în măsură să satisfacă atât nevoia tatălui de a contribui la creșterea și educarea copilului său, cât și nevoia minorului de a dezvolta și păstra o legătură firească și stabilă cu tatăl său.

În opinia instanței este indicat ca derularea legăturilor personale reclamant-minor să permită acestuia să se adapteze noii situații și este important ca părinții să colaboreze pentru ca programul de vizitare să devină o situație normală pe care aceștia o acceptă fără eforturi.

Pentru toate considerentele mai sus reținute, instanța va admite în parte cererea reclamantului și va stabili un program de legături personale având în vedere atât o parte din solicitările ambelor părți cât și interesul minorului și al tatălui în valorificarea intensității legăturilor dintre aceștia, cât și acordarea unui timp de acomodare a minorului cu tatăl acestuia până la momentul la care minorul va rămâne și peste noapte la domiciliul tatălui.

Așa fiind, ținând seama de disponibilitatea tatălui de a se implica în creșterea și educarea minorului, instanța consideră că este în interesul superior al acestuia să petreacă timp cu tatăl său săptămânal, în ziua de sâmbătă și duminică, între orele 13-18, ridicarea minorului de la domiciliul mamei și readucerea minorului la domiciliul mamei, pentru a se crea și menține o legătură afectivă între tată și copil.

In baza art. 453 C.pr.civ., în raport de soluția de admitere în parte a cererii de chemare în judecată, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamantul A___ A____, CNP _____________, cu domiciliul în Sâncraiu de M____, ______________________, jud. M____, în contradictoriu cu pârâta B_______ B___ B______, CNP _____________, cu domiciliul în Sântana de M____, _____________________, _________________ și cu domiciliul procesual ales în Târgu M____, ____________________, nr. 1, jud. M____.

Stabilește programul de păstrare a legăturilor personale ale minorului G___ T____, născut la data de 10.05.2012, cu tatăl reclamant, cu preluarea minorului de la domiciliul mamei și obligația înapoierii la domiciliul acesteia, astfel: săptămânal, în ziua de sâmbătă și duminică, între orele 13-18.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Executorie provizorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu-M____.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 11.01.2021.

PREȘEDINTE,	GREFIER,
G____ R_____ M____	P______ L____