CURTEA DE APEL TÂRGU M____

SECȚIA I CIVILĂ

Cod ECLI ECLI:RO:CATGM:2020:001.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

Nr. de înregistrare ca operator de date cu caracter personal – 3132

DECIZIA Nr. 261/ A

Ședința publică din 14 Iulie 20 20

Completul constituit din:

PREȘEDINTE I____ O___

Judecător S_____ M______

Grefier F_________ C____

Pe rol judecarea apelului declarat de C___ Județeană de P_____ H_______, cu sediul în Miercurea C___, ______________________. 94, județul H_______, împotriva sentinței civile nr.363 din 19 martie 2020 pronunțată de Tribunalul H_______ în dosar nr.XXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, care arată că prezenta cale de atac este declarată în termenul prevăzut de lege și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, iar în cadrul procedurii prealabile s-a formulat întâmpinare și răspuns la întâmp inare.

Se constată depuse la dosar din partea intimatului reclamant la data de 13.07.2020, concluzii scrise și practică judiciară.

Având în vedere că prin cererea de apel s-a solicitat judecarea în lipsă, instanța în baza actelor și lucrărilor dosarului reține cauza în pronunțare, soluția urmând a fi pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

După deliberare s-a depus din partea apelantei note scrise.

CURTEA DE APEL

Prin sentința civilă nr. 363 din 19.03.2020, pronunțată de Tribunalul H_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta C___ Județeană de P_____ H_______.

Prin aceeași sentință s-a admis acțiunea reclamantului S________ M_____ formulată în contradictoriu cu pârâta C___ Județeană de P_____ H_______ și în consecință:

-s-a constatat că veniturile salariale brute obținute de reclamant în forma de retribuire în acord global, în perioada 28.11.xxxxxxxxxxxxxxx01 au constituit baza de calcul a contribuției datorată bugetului asigurărilor sociale de stat;

-a fost obligată pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, cu luarea în considerare a câștigurilor salariale brute obținute în perioada 28.11.xxxxxxxxxxxxxxx01, evidențiate în Adeverința nr. 44/08.02.2019, emisă de S.C. P____ Banks S.R.L. și să plătească reclamantului, începând cu luna martie 2019 diferențele rezultate în urma recalculării pensiei, sume actualizate cu indicele de inflație;

-a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea expertizei efectuată în cauză.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor invocate în cauză și a respins excepția inadmisibilității formulării cererii, invocată de către C___ Județeană de P_____ H_______, reținând că aspectele invocate țin de fondul cauzei.

Referitor la fondul cauzei, instanța de fond a reținut că reclamantul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, iar prin Decizia nr. xxxxxx din 08.03.2019, s-a respins cererea acestuia de recalculare a pensiei, cu luarea în considerare a veniturilor brute evidențiate în Adeverința nr. 44/08.02.2019 emisă de Prince Banks SRL . Prin această adeverință au fost evidențiate veniturile brute lunare realizate de reclamant în perioada 28.11.xxxxxxxxxxxxxxx01 , emitentul arătând faptul că societatea angajatoare a achitat contribuțiile sociale către bugetul de asigurări sociale de stat, în conformitatea cu prevederile legale.

Instanța de fond a făcut trimitere la prevederile art. 165 pct. 1 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de p_____ publice, care a preluat prevederile art. 164 din Legea 19/2000 și la prevederile din Anexa 15, pct. VI din HG nr. 257/2011, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, care se referă la modul de determinare a punctajelor lunare și a punctajului mediu anual în cazul stabilirii pensiilor, precum și la cuprinsul adeverințelor prin care se dovedesc sporurile ce se iau în considerare la determinare acestor punctaje.

De asemenea, în considerentele sentinței atacate s-a făcut trimitere la Decizia nr. 19/2012 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în judecarea unor recursuri în interesul legii ce vizau inexistența unui punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de p_____ și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu referire la sporurile și veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie.

S-a reținut că în dispozitivul acestei decizii se arată că în interpretarea prevederilor menționate anterior, „sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale”.

Totodată s-a reținut că în urma solicitărilor făcute de instanță, emitentul adeverinței nr. 1340/23.07.2018 , respectiv __________________, a comunicat faptul că angajatorul a plătit contribuțiile de asigurări sociale la valoarea salariului tarifar de încadrare.

Având în vedere aceste aspecte, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, care să releve modul în care s-a plătit de către angajator contribuția CAS, respectiv la salariul tarifar de încadrare sau la veniturile brute realizate, evidențiate în adeverința anterior menționată.

Prin expertiza efectuată în acest sens s-a stabilit atât faptul că veniturile salariale brute obținute de reclamant în forma de retribuire în acord global, în perioada 28.11.1984 – 31.03.2001 au constituit baza de calcul a contribuției datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, cât și faptul că, contribuțiile CAS au fost achitate de fostul angajator asupra veniturilor brute realizate.

În raport de prevederile art.1 paragraful 1 din Decretul nr. 389/1972, Tribunalul a apreciat că fostul angajator al reclamantului era obligat să achite contribuțiile CAS raportat la veniturile brute, inclusiv asupra celor obținute de reclamant în urma prestării muncii în acord global.

În acest sens, instanța a considerat că Adeverința nr. 44/08.02.2019 emisă de Prince Banks SRL, se circumscrie prevederilor Deciziei nr. 19/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, context în care a obligat pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, cu luarea în considerare a veniturilor brute evidențiate în această adeverință.

De asemenea, în repararea prejudiciului suferit, instanța a apreciat admisibilă cererea reclamantului de actualizare a diferențelor solicitate conform indicelui de inflație, ținând cont și de prevederile art.1082, art. 1084 și art. 1350 pct. 1 și 2 din Codul civil.

Ținând cont de cele arătate anterior, instanța a admis acțiunea promovată de reclamant și totodată a făcut aplicarea prevederilor art. 453 Cod procedură civilă,obligând pârâta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta C___ Județeană de P_____ H_______ și a solicitat schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii contestației formulate împotriva deciziei nr. xxxxxx/8.03.2019 privind respingerea cererii de reca lculare a pensiei.

În motivarea apelului pârâta a invocat faptul că sentința civilă pronunțată de instanța de fond este nelegală, întrucât instanța de fond nu a ținut cont de prevederile legale în vigoare invocate de C.J.P. H_______ și s-a raportat exclusiv la Decizia nr.19/2012 a Î.C.C.J.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, pârâta a susținut că instanța de fond trebuia să analizeze inadmisibilitatea acțiunii având în vedere obiectul cererii raportat la prevederile legale invocate de c___ de p_____, prevederi care practic interzic luarea în considerare la calcularea punctajului salarizarea în acord și prin urmare nu era nevoie de cercetarea în fond.

Pentru aceste motive, apelanta pârâtă a solicitat reanalizarea excepției inadmisibilității acțiunii și în consecință schimbarea hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii contestației ca inadmisibilă.

Cu privire la fondul cauzei, pârâta a invocat faptul că instanța de fond nu a ținut cont de cadrul legal invocat de ea, potrivit căruia pentru a soluționa o cerere de recalculare, în respectarea legalității, în primul rând se impune raportarea la prevederile legale în vigoare la data introducerii cererii. Întrucât la data depunerii cererii de recalculare, actul normativ în vigoare din domeniul pensiilor din sistemul public a fost/este Legea nr. 263/2010, precum și H.G. nr.257/2011, soluționarea cererii reclamantului de recalculare s-a efectuat potrivit reglementărilor legale din aceste acte normative.

Pârâta a relevat că în condițiile în care perioada pentru care s-a solicitat recalcularea pensiei se situează anterior datei 01.04.2001, și-au găsit aplicabilitate pe lângă prevederile art.107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 și prevederile cuprinse în capitolul intitulat „Dispoziții tranzitorii” din același act normativ. Prin art.107 alin. 3 din actul normativ indicat, legiuitorul a acordat posibilitatea recalculării pensiei „prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia”.

Pentru a vedea care sunt veniturile prevăzute de lege, s-a ajuns la dispozițiile legale cuprinse în capitolul intitulat „Dispoziții tranzitorii”, care la art.165 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, dispune că la determinarea punctajelor anuale, pentru perioade anterioare datei de 01 aprilie 2001 se utilizează salariile brute sau nete, după modul de înscriere a acestora în carnete de muncă.

Pârâta a susținut că deși instanța de fond a menționat prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010, a trecut peste aceste reglementări și nu a dus la capăt raționamentul care trebuia să se bazeze pe textul de lege menționat, raportat la obiectul cererii. Mai mult de atât, a menționat și dispozițiile Anexei nr. 15 pct. V din H.G. nr. 257/2011, potrivit căruia nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual între altele și retribuirea în acord global.

În opinia pârâtei, în baza acestor reglementări legale, care interzic luarea în considerare a retribuirii în acord global și care enumera expres ce sume ________________ calcul a pensiei, instanța de fond trebuia să ajungă la concluzia că cererea formulată este nelegală și neîntemeiată și abia după aceea să treacă la analizarea îndeplinirii condițiilor trasate de Î.C.C.J. prin Decizia nr.19/2012.

S-a mai arătat că în speță recalcularea pensiei s-a solicitat prin luarea în considerare a adeverinței nr. 44/8.02.2019, care la ultima coloana conține „salariul realizat”, care nicidecum nu se încadrează în „veniturile prevăzute de lege” și, ca atare, pârâta a susținut că rezultă fără echivoc că cererea de recalculare formulată de reclamant este nelegală și neîntemeiată, „salariul realizat” nefiind cel „prevăzut de lege”.

Pârâta a invocat și faptul că H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, la Anexa nr. 15 enumeră sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual. Totodată după pct. V, la mențiuni sunt enumerate sumele, formele de retribuire care nu sunt luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, între acestea fiind și salarizarea în acord.

Pârâta a susținut că obligarea sa la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a câștigurilor salariale brute obținute în perioada 28.11.xxxxxxxxxxxxx01 în baza adeverinței nr. 44/8.02.2019 ar însemna valorificarea de două ori a sporurilor cu caracter permanent, precum și a primelor, care de asemenea nu se valorifică la stabilirea punctajului mediu anual potrivit Anexei nr.15 din H.G. nr.257/2011, situație care ar conduce la îmbogățirea fără justă cauză.

În aceste condiții, în opinia pârâtei, constatarea făcută de instanță în baza raportului de expertiză este eronată și neîntemeiată.

Pârâta a invocat și faptul că din adeverința de care s-a prevalat reclamantul nu rezultă elementele din care este compus „salariul realizat”. Instanța de fond nu a luat în considerare acest aspect, ci s-a bazat pe concluziile expertului, concluzii care au fost formulate în baza fișelor de evidență a retribuțiilor, or din aceste fișe nu rezultă modul de calcul al contribuțiilor. De asemenea, nu a rezultat nici plata efectivă a contribuțiilor de asigurări sociale de stat datorate și înscrise în declarațiile lunare, astfel nu există dovada îndeplinirii condițiilor impuse de Î.C.C.J. prin Decizia nr.19/2012.

Cu privire la această decizie, pârâta a arătat că Î.C.C.J. a avut de soluționat recursul în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e și art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de p_____ și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public și nicidecum în baza Legii nr.263/2010.

În condițiile în care la data solicitării recalculării, nici Legea nr.19/2000, dar nici O.U.G. nr.4/2004 nu mai erau în vigoare, pârâta a susținut că cererea de recalculare solicitată în baza actelor normative abrogate după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și H.G. nr. 257/2011 nu este legală.

De asemenea, s-a relevat că spre deosebire de Normele de aplicare a Legii nr.19/2000 (Ordinul nr. 340/2001), prevederile Hotărârii nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de p_____ publice, conține o anexă distinctă (Anexa nr.15) cu privire la sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare utilizate la determinarea punctajului mediu anual. Astfel de la pct. I-VI sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile precum și majorările care potrivit legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care din acest considerent se utilizează la determinarea punctajului mediu anual. În continuarea anexei, la „mențiuni” sunt specificate cele ce nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare 1 aprilie 2001. În enumerare se regăsesc formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile, recompensele, diurnele, formele de retribuire definite sub sintagma „plata cu ora”, formele de retribuire pentru „orele suplimentare” etc.

Prin urmare, s-a apreciat de către pârâtă că în prezenta cauză, admiterea acțiunii având ca obiect recalcularea pensiei în baza Deciziei nr. 19/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru motivele, arătate este inadmisibilă.

Având în vedere prevederile art. 10 și art. 21 din Legea nr. 3/1977 pârâta a invocat faptul că din prevederile menționate rezultă că forma de retribuire în acord nu făcea parte din baza de calcul folosit la stabilirea pensiei în perioada în care intimatul reclamant a desfășurat activitatea la I.M. B____.

Pârâta a mai arătat că angajatorul I.M. B____, din cauza acumulării debitelor rezultând din neplata contribuțiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, se afla în lista marilor debitori, după predar ea activității de declarare, constatare, colectare a creanțelor bugetare finanțelor publice, unitatea în cauză din cauza neplății contribuțiilor intrând intrat în lichidare judiciară. În aceste condiții pârâta a susținut că sentința instanței de fond este nelegală și neîntemeiată și datorită neplății contribuțiilor către bugetul pensiilor, la dosar neexistând dovada plății contribuțiilor către bugetul de p_____.

Referitor la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în contravaloarea expertizei efectuată, s-a apreciat că este nejustificată.

În acest sens s-a arătat că instanța de fond s-a bazat pe concluziile raportului de expertiză, or din concluziile la obiectivul nr. 1 al raportului de expertiză nu rezultă niciun text de lege și nici vreun înscris care ar fi stat la baza formulării concluziei. Referitor la obiectivul 2, experta a susținut că s-a realizat calculul contribuțiilor sociale pe baza veniturilor brute realizate, însă din fisa de evidență a salariilor la care face referire și în baza căruia a formulat concluzia nu rezultă cele susținute.

În aceste condiții, deoarece la baza formulării concluziilor, experta nu a precizat perioada exactă și documentele la care a făcut referire nu susțineau cele relatate în concluzii și întrucât expertiza practic nu a oferit nicio informație care să lămurească instanța, apelanta a apreciat că este total nejustificat ca plata contravalorii expertizei să fie pusă în sarcina casei de p_____.

De asemenea, s-a apreciat ca fiind neîntemeiată și obligarea casei de p_____ la plata actualizată a diferențelor rezultate în urma recalculării pensiei.

Reclamantul intimat S________ M_____ a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea căii de atac declarată de pârâtă, arătând că soluția primei instanțe este legală și temeinică, respectiv că în mod întemeiat prima instanță a apreciat că adaosul la salariu din retribuirea în acord după normă, precum și toate elementele salariale aferente acestei forme de retribuire au făcut parte din câștigurile salariale brute ale reclamantului, evidențiate în adeverința de salarii nr. 44/8.02.2019.

De asemenea, reclamantul a apreciat că în mod întemeiat instanța a făcut aplicarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19/2012 pronunțată în interesul legii.

Reclamantul a mai arătat că în cauză discuția este, fără echivoc, asupra contribuției datorată de angajator fondului de p_____ publice în aplicarea prevederilor art. 3 alin. 2 din Legea nr. 3/1977, însă toate lucrările de expertiză efectuate în spețe identice, generate fiind de precizările deținătorului de arhivă P____ BANKS SRL au concluzionat că în perioada de vechime în muncă până la data de 01.04.2001, CNCAF MININVEST D___ – FILIALA B____ (fosta întreprindere Minieră B____) a calculat și plătit contribuție de asigurări sociale la total venituri brute realizate de salariații săi, defalcat pe veniturile brute aferente fiecărei grupe de muncă în care erau încadrați acești salariați (grupa I, grupa II și grupa III), prin aplicarea cotelor procentuale de contribuții cuprinse în prevederile legale valabile la data calculării, respectiv: Decretul nr. 389/1972; Decretul 232/1986; Legea nr. 49/1992, OUG nr. 2/1999.

Apelanta pârâtă a depus răspuns la întâmpinare, în cuprinsul căruia a reiterat aspectele invocate în declarația de apel, ambele părți depunând, de asemenea, și concluzii scrise.

Examinând apelul dedus judecății prin prisma motivelor de apel invocate și în limitele efectului devolutiv al căii de atac, reglementat de art. 476 – 478 din Codul de procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Prin acțiunea introductivă reclamantul S________ M_____ a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C___ Județeană de P_____ H_______, obligarea acesteia la recalcularea pensiei pe care acesta o are în plată, cu luarea în considerare a adeverinței nr. 44/8.02.2019 , emisă de P____ BANKS – Servicii de arhivare și depozitare Iași.

În adeverința respectivă de care se prevalează reclamantul sunt menționate drepturile salariale de care a beneficiat acesta în perioada decembrie 1984 – martie 2001, în care a fost angajat la MINVEST D___ SA, FILIALA B____, fiind indicate atât sporurile primite, cât și salariul realizat. De asemenea, în adeverință s-a menționat că societatea angajatoare a calculat contribuția de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale în conformitate cu prevederile legale.

Prin adresa nr. 2265 din 31.10.2019, emisă de P____ BANKS – Servicii de arhivare și depozitare Iași (fila 74 dosar fond), în urma solicitării instanței de fond, s-a comunicat faptul că în adeverința în discuție sunt evidențiate toate sporurile de care a beneficiat reclamantul și totodată s-a menționat că plata contribuțiilor de asigurări sociale efectuată de societatea angajatoare a fost reținută la valoarea salariului tarifar de încadrare. Pentru exemplificare, a anexat câteva copii ale statelor de plată.

În acest context, având în vedere că reclamantul a susținut faptul că angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale raportat la toate veniturile obținute de salariați și nu la salariul tarifar de încadrare, cu ocazia judecării cauzei de către prima instanță s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, având ca obiectiv verificarea dacă în perioada menționată în adeverința depusă de reclamant s-a plătit contribuția de asigurări sociale pentru toate veniturile de care a beneficiat reclamantul.

Prin raportul de expertiză judiciară contabilă efectuat de expertul D____ M_______ (filele 95-101 dosar fond) s-a reținut că pentru minerii care erau angajații MINVEST D___ SA, FILIALA B____ forma de retribuire era în acord global, aceasta fiind forma de retribuire și pentru reclamant, acest aspect reieșind din fișele de retribuție ale reclamantului.

În urma analizării materialului documentar avut la dispoziție, expertul a concluzionat că retribuirea reclamantului a fost făcută în acord global, iar contribuția de asigurări sociale s-a calculat de către MINVEST D___ SA, FILIALA B____ la total venituri brute, defalcat pe veniturile brute aferente fiecărei grupe de muncă în care erau încadrați salariații societății. De asemenea, s-a reținut că societatea angajatoare a plătit contribuția de asigurări sociale la totalitatea veniturilor brute realizate de numitul S________ M_____ , incluse în adeverința nr. 44/8.02.2019, emisă de P____ BANKS – Servicii de arhivare și depozitare Iași.

În ceea ce privește retribuția tarifară, instanța de apel reține că potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, retribuția cuprinde retribuția tarifară, indemnizațiile, premiile, sporurile și alte drepturi prevăzute de lege pentru munca prestată, iar art. 9 din acest act normativ redă elementele sistemului de retribuire.

De asemenea, în privința sistemului asigurărilor de stat trebuie precizat că în perioada de referință din adeverința depusă la dosar, acest sistem a fost guvernat de dispozițiile din Decretul 389/1972 și Legea 1/1977.

Potrivit art.1 din Decretul nr. 389/1972, contribuțiile de asigurări sociale erau prevăzute în procent (de 15%) din câștigul brut realizat de personalul salariat, indiferent de forma în care se realizau aceste venituri. Sumele exceptate de la contribuția CAS erau expres prevăzute în art. 2 din acest act normativ.

Actul normativ ulterior, respectiv Legea nr.1/1977 stabilea de asemenea în art. 28, aplicarea cotelor de asigurări sociale de stat la fondul total de retribuire „stabilit potrivit prevederilor art. 12, din care se scad sumele reprezentând drepturile prevăzute la art. 2 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat. La suma astfel obținută se adaugă impozitul pe fondul total de retribuire aferent calculat cu cotele prevăzute în prezenta lege”.

Conform art. 12 din Legea 1/1977 „Fondul total de retribuire asupra căruia se calculează impozitul prevăzut la art. 11 cuprinde retribuțiile tarifare, indemnizațiile, premiile, precum și orice alte drepturi prevăzute de lege pentru munca prestată.”

În raport de aceste prevederi legale, Curtea apreciază că trebuie avut în vedere principiul contributivității – principiu consacrat atât prin Legea nr. 3/1977, cât și prin actele normative ulterioare privind legislația pensiilor – art. 2 lit. e din Legea nr.19/2000 și art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 (actul normativ în vigoare la momentul formulării cererii de recalculare a pensiei).

Aplicarea acestui principiu fundamental al sistemului public de p_____, impune ca la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public să fie luate în calcul toate formele de retribuire a muncii care au fost incluse în salariul brut și pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de p_____.

Având în vedere aspectele reținute în raportul de expertiză, coroborate cu legislația în vigoare din perioada vizată de adeverința depusă de reclamant, instanța de apel prezumă îndeplinirea obligațiilor datorate statului de către fostele unități socialiste de stat, cu atât mai mult cu cât existau reglementări exprese privitoare la modul de plată și de verificare a efectuării plății acestor contribuții de asigurări sociale.

În acest sens, trebuie precizat că dispozițiile art. 3-6 din Decretul nr. 389/1972 stabileau în amănunt, procedura de depunere și de verificare a depunerii de către unitățile socialiste, a cotelor de contribuții de asigurări sociale. Astfel, aceste contribuții se depuneau lunar în contul asigurărilor sociale de stat, și anume la momentul plății chenzinei a doua a salariilor, iar organele bancare și ale Casei de Economii și Consemnațiuni aveau obligația să verifice, odată cu eliberarea fondurilor pentru plata salariilor, depunerea în contul asigurărilor sociale de stat a contribuției datorată de unități. Nedepunerea contribuției pentru asigurările sociale de stat nu afecta plata drepturilor de asigurări sociale cuvenite celor asigurați, ci atrăgea majorarea sumelor datorate și era supusă urmăririi silite în termenul prevăzut de art.6 din acel act normativ.

Față de toate aceste considerente, Curtea apreciază că sunt incidente prevederile art. 107 alin. 3 din Legea 263/2010, potrivit cărora pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

Prin urmare, în conformitate cu aceste dispoziții legale și având în vedere și prevederile art. 134 alin. 1 din Normele aprobate prin H.G. nr. 257/2011, instanța de apel apreciază că prima instanță în mod corect a apreciat că este justificată cererea reclamantului recalculare a pensiei, cu luarea în considerare a veniturilor cuprinse în adeverința depusă la dosar.

Criticile apelantei nu pot fi primite, întrucât prin neluarea în considerare la calculul pensiei a tuturor veniturilor salariale pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale, se încalcă principiul contributivității amintit mai sus.

Potrivit prevederilor art. 19 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de p_____.

În condițiile în care pe baza considerentelor prezentate mai sus, instanța reține că pentru sumele cu care a fost retribuit reclamantul în perioada de referință din adeverința depusă la dosar s-au virat contribuții de asigurări sociale, aceste sume au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.

Prin urmare, nu pot fi reținute criticile apelantei potrivit cu care aceste sume ar fi excluse de la calculul pensiilor.

În ceea ce privește concluziile din raportul de expertiză în sensul că la calculul contribuțiilor de asigurări sociale s-au avut în vedere veniturile brute realizate de reclamant conform adeverinței de care s-a prevalat acesta, aceste concluzii s-au bazat pe prevederile legislației în vigoare de la momentul realizării veniturilor respective și pe fișele de evidență a retribuțiilor întocmite de fostul angajator. Din moment ce aceste fișe cuprindeau fondul total de retribuire a personalului salariat, asupra căruia angajatorul a calculat și a plătit contribuțiile de asigurări sociale, susținerile pârâtei în sensul că aceste fișe nu pot fi luate în considerare la soluționarea cauzei se apreciază a fi nefondate.

În privința Deciziei nr. 19/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși aceasta se referă la interpretarea unor dispoziții din Legea nr. 19/2000, în condițiile în care decizia respectivă vizează aplicarea principiului contributivității, care este prevăzut și de Legea nr. 263/2010, pentru identitate de rațiune această decizie este aplicabilă și în cazul cererilor formulate sub imperiul Legii nr. 263/2010, care vizează recalcularea pensiilor și aplicarea principiului menționat.

Pârâta a mai susținut că angajatorul reclamantului a intrat în lichidare judiciară din cauza neplății contribuțiilor datorate, însă acest lucru nu îi este imputabil angajatului, iar pentru eventualele creanțe bugetare față de fostul angajator nu poate fi sancționat salariatul, căruia i-au fost reținute din veniturile salariale contribuțiile respective și pe de altă parte în urma solicitării de către expertă de la ANAF H_______ a unor relații cu privire la starea societății, acesteia i s-a comunicat că fostul angajator nu figurează cu datorii fiscale.

Totodată instanța de apel apreciază că sunt nefondate și susținerile apelantei pârâte în sensul că în mod greșit a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii introductive. Curtea apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că aspectele invocate de pârâtă în susținerea acestei excepții țin de fondul cauzei. În acest sens trebuie avut în vedere că pârâta s-a raportat la obiectul acțiunii prin care reclamantul a solicitat recalcularea pensiei pe baza unor venituri cu privire la care ea a susținut că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei potrivit legislației anterioare, însă o astfel de cerere presupunea administrarea de probe și analizarea tuturor prevederilor legale incidente în cauză pentru se putea stabili dacă susținerile reclamantului sunt sau nu fondate.

Nu pot fi primite nici criticile apelantei cu privire la greșita obligare a sa la plata contravalorii expertizei efectuate în cauză, pe considerentul că nu este în culpă procesuală. Prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevede partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Pârâta nu a dovedit că ar putea fi exonerată de la plată, întrucât nu a recunoscut la primul termen de judecată pretențiile reclamantului, așa cum prevede art. 454 Cod procedură civilă, dimpotrivă, s-a opus admiterii acțiunii, inclusiv în faza procesuală a apelului.

De asemenea este justificată și obligarea pârâtei la în favoarea reclamantului a diferențelor de pensie actualizate cu indicele de inflație, întrucât reclamantul este îndreptățit la repararea integrală a prejudiciului suferit în urma respingerii de către pârâtă a cererii de recalculare a pensiei.

Față de cele ce preced, p entru considerentele arătate, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă apelul declarat de pârâtă urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de pârâta C___ Județeană de P_____ H_______, cu sediul în Miercurea C___, ______________________. 94, județul H_______, împotriva sentinței civile nr.363 din 19 martie 2020 pronunțată de Tribunalul H_______ în dosar nr.XXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată azi, 14 iulie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.