Hotarâre nr. 492/2022 din 10.10.2022 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș,
Curtea de Apel Tîrgu Mureș. Prevalența unui caz de achitare față de un caz de încetare a procesului penal.
CURTEA DE APEL
Prin sentinţa penală nr. ## din data de 14 aprilie 2022 s-a dispus după cum urmează:
În baza art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală și la art. 16 alin. 1 litera f din Codul penal, încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților:
1. ######## ##### ###### (fiul lui ##### şi ######, născut la data de ##########, în oraş Cugir, #### ####, domiciliat în localitatea Cugir, str. ######### I. ####, nr. 4, ### #, ### #, apt. 10, #### ####, posesor al CI ##### ## ### ######, eliberat de SPC Cugir, la data de 03.05.2011, CNP #############) pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat – prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
2. #### ###### (fiul lui ######## și ######, născut la data de ########## în #### ######, #### #####, domiciliat în loc. Sînmartin, str. #### #######, ### ###, ### #, jud. Bihor, posesor al C.I. ##### ## ### ######, eliberată la data de 04.08.2010 de S.P.C. Sînmartin, C.N.P. #############) pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat – prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
3. ##### ######## (fiul lui ####### și ######, născut la data de ########## în #### ######, #### #####, domiciliat în loc. Sînmartin, str. ###### #### #####, ### ###, ### #, jud. Bihor, posesor al C.I. ##### ## ### ######, eliberată la data de 11.04.2011 de S.P.C. Sînmartin, C.N.P. #############) pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat – prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
4. ####### ##### (fiul lui ###### și ###, născut la data de ########## în loc. Eforie Sud, #### #########, domiciliat în #### #####, str. ####### #####, nr. 59, scara C, ### #, ### ##, jud. Sibiu, posesor al C.I. ##### ## ### ######, eliberată la data de 04.11.2008 de S.P.C. Sibiu, C.N.P. #############) pentru comiterea infracțiunii de constituire/sprijinire a unui grup infracțional organizat – prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză rămân în sarcina acestuia.
Asupra sumei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul #### ###### (dl. avocat ####### #######) se va pronunța instanța în noul dosar format în urma disjungerii, la fel cum se va pronunța și asupra onorariului parțial al avocatului desemnat din oficiu în prima fază pentru inculpatul ######## ##### ###### (d-na avocat ########## ####### #######).
În motivare, se arată că începând cu anul 2009, inculpatul ###### ###### a iniţiat şi coordonat o grupare infracţională organizată, având ca scop fraudarea bugetului de stat prin sustragerea de la plata TVA și a impozitului pe profit.
În realizarea acestui scop, inculpatul ###### ######, prin interpuşi, a preluat controlul asupra mai multor societăţi comerciale cu bonitate fiscală (S.C. #### #### S.R.L., S.C. ####### S.R.L., S.C. ######## S.R.L., S.C. ### #### S.R.L., S.C. #### ######### S.R.L., S.C. R&D ##### S.R.L., S.C. ## ######### S.R.L., S.C. #### ### ### S.R.L., S.C. ###### S.R.L.), şi a furnizat documente justificative (facturi fiscale fictive) mai multor societăţi comerciale, atestând astfel tranzacţii comerciale fictive cu aceste societăţi, în scopul sustragerii acestora de la plata TVA şi a impozitului pe profit.
Plata facturilor fictive emise de societăţile controlate de inculpatul ###### ###### se făcea fie prin virament bancar, fie pe baza unor chitanţe fiscale. Pentru acest lucru, inculpatul ###### ###### percepea un comision de 7-11% din valoarea facturilor emise la care se adăugau costurile generate de comisioanele bancare.
Când plăţile se făceau prin virament bancar, sumele de bani folosite la transferurile bancare erau fie ale societăţii care făcea plata, caz în care aceste sume erau ridicate din conturile bancare ale societăţilor controlate de inculpatul ###### ###### şi restituite persoanelor care au efectuat plăţile, fie erau fonduri proprii ale inculpatului ###### ###### care le împrumuta reprezentanţilor societăţilor ce făceau plăţile şi pe care le recupera odată cu efectuarea acestor plăţi.
Când plăţile se făceau pe baza unor chitanţe fiscale, toate aceste plăţi erau fictive, ele nefăcându-se în realitate.
Pentru a nu fi descoperite de organele de control şi pentru a se pierde urma tranzacţiilor fictive, bunurile ce fac obiectul facturilor erau facturate succesiv între mai multe societăţi controlate de inculpatul ###### ######, toate tranzacţiile erau înregistrate contabil, iar toate obligaţiile către bugetul de stat generate de aceste tranzacţii erau achitate.
Prin ordonanța din data de 15 octombrie 2015 s-a dispus, între altele, începerea urmăririi penale faţă de numiţii ###### ######, ###### ####, ######## #####, ###### ###### ######, ##### ########, ##### ########, #### ######, ####### ##### şi ######## ######## ######, reținându-se că aceștia au constituit un grup infracţional organizat, respectiv că, prin firmele pe care le controlau direct sau prin intermediari, au emis facturi fiscale justificative fictive, circuitul financiar aferent fiind și el unul fictiv.
S-a reținut în acest sens că, din verificările efectuate în cauză (investigaţii, analize, declaraţii, procese verbale de control, procese verbale de analize convorbiri telefonice, înscrisuri, raport de constatare tehnico-științifică etc.), reiese, într-adevăr, că S.C. #### ##### S.R.L., S.C. ####### S.R.L., S.C. ######## S.R.L., S.C. ### #### S.R.L., S.C. #### ######### S.R.L., S.C. R&D ##### S.R.L., S.C. ## ######### S.R.L., S.C. #### ### ### S.R.L., S.C. ###### S.R.L. au caracterul unor societăţi de tip fantomă (nu au angajaţi, nu au un sediu la care să funcţioneze efectiv, desfăşoară scriptic alte activităţi decât cele care formează obiectul lor de activitate, asociaţii sunt persoane cu o situaţie materială precară, nu dețin imobilizări corporale), respectiv că tranzacțiile derulate prin aceste societăți nu au o bază reală, ele fiind utilizate doar pentru înregistrarea fictivă în evidențele contabile ale societăților reale ale unor operațiuni inexistente, în scopul prejudicierii bugetului de stat și în vederea însușirii pe această cale a sumelor ce au făcut obiectul tranzacțiilor fictive (ce au fost scoase pe această cale aparent legală din patrimoniul societăților).
Ulterior, prin ordonanța din data de 06.05.2016, s-a dispus extinderea urmăririi penale și față de ##### ######## ###### pentru că ar fi făcut parte din același grup infracțional.
Din probele administrate în cauză după începerea urmăririi penale „in personam” a rezultat însă că persoanele susmenționate nu au acționat în cadrul unui singur grup infracțional organizat, ci în cadrul a două grupări, grupări între care au existat legături (contabil comun, facturări fictive reciproce pentru a justifica deținerea produselor tranzacționate către firmele reale, utilizarea conturilor bancare ale uneia din societățile fantomă – S.C. #### ### ### S.R.L. – de către membrii ambelor grupări etc.), dar care au acționat separat și independent, motiv pentru care, prin ordonanța din data de 23.05.2016, s-a dispus disjungerea cauzei în vederea cercetării distincte a activității infracționale a celor două grupări.
În prezentul dosar este cercetată activitatea infracțională derulată de grupul constituit din ######## ##### ######, #### ######, ##### ######## și ####### #####, care au acționat, respectiv au supervizat și întocmit evidența contabilă, prin intermediul societăților de tip fantomă S.C. ## ######### S.R.L. ȘI S.C. #### ### ### S.R.L.
Din probatoriul administrat în cauză, conform acuzei, a rezultat în mod cert faptul că, prin înregistrarea documentelor justificative fictive, respectiv a facturilor fiscale emise în numele celor 2 (două) firme de tip fantomă, în evidenţele contabile ale 24 de firme reale, administratorii acestora au săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, urmată de introducerea în circuitul de spălare a banilor a sumei menţionate în facturile fiscale fictive.
Procesul de spălare a banilor, iniţiat de reprezentanţii firmelor reale, prin faptul că au dispus virarea sumelor provenite din săvârşirea de infracţiuni, din conturile bancare ale societăţilor comerciale pe care le administrează, a continuat prin viramente bancare succesive între conturile firmelor de tip fantomă, controlate de membrii grupului infracţional organizat, care prin activitatea infracţională, respectiv dispunerea de viramente succesive şi ridicarea în numerar a sumelor spălate, au făcut posibilă închiderea circuitului de spălare a banilor, urmat de returnarea sumelor provenite din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, către iniţiatorii procesului de spălare, respectiv administratorii firmelor reale.
În privința infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, recte sprijinire a unui grup infracțional organizat, de precizat că faptele respective, în formă continuă, au fost comise în perioada august 2009 – martie 2011, în cazul inculpaților ######## ##### ######, #### ###### și ##### ######## și în perioada noiembrie 2010 – martie 2011 în cazul inculpatului ####### #####.
Ca atare, data epuizării faptelor este martie 2011.
La momentul respectiv, faptele erau incriminate în art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Potrivit alineatului 1 al acestui text, inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsea cu închisoarea de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, pedeapsa pentru faptele de la alineatul 1 nu putea fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intra în scopul grupului infracțional organizat.
Acest text de legea fost aprobat începând cu data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a Noului Cod penal, în care, la art. 367, a fost preluată incriminarea.
Potrivit art. 367 alin. 1 din Noul Cod penal, inițierea inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Potrivit alienatului 2, când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și înterzicerea exercitării unor drepturi.
Ca atare, întrucât de la data comiterii faptelor și până la judecarea definitivă a acestora a intervenit o succesiune de legi penale, în cauză trebuie aplicat principiul legii penale mai favorabile, prevăzut de art. 5 din Codul penal.
Comparând limitele pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunea în cauză de către actele normative succesive, se observă cu claritate că legea penală mai favorabilă este legea nouă, sub imperiul acesteia făcându-se și încadrarea juridică a acestor fapte în rechizitoriu.
Ca atare, nu se impune vreo schimbare a încadrării juridice a faptelor.
Potrivit art. 154 alin. 1 din Codul penal termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:
(….);
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani.
Potrivit art. 155 alin. 4 din Codul penal, termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.
Aplicând dispozițiile legale la speța de față se va constata că în privința infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat pentru care au fost trimiși în judecată inculpații ######## ##### ######, #### ###### și ##### ######## și în privința infracțiunii de constituire/sprijinire a unui grup infracțional organizat pentru care a fost trimis în judecată inculpatul ####### ##### s-a împlinit termenul prescripției speciale a răspunderii penale.
Acesta deoarece, de la data comiterii faptelor (martie 2011) au trecut mai bine de 10 ani (5 ani termenul de prescripție plus încă 5 ani).
Față de cele de mai sus, constatându-se împlinit termenul prescripției speciale a răspunderii penale, în baza art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală și la art. 16 alin. 1 litera f din Codul penal se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – S.T. Târgu #####.
În motivare, parchetul arată că instanţa de fond a ignorat cu desăvârşire Decizia Curţii Constituţionale nr. 265/2014. Inculpaţii ######## ##### ######, #### ###### și ##### ######## au fost trimişi în judecată pentru o pluralitate de infracţiuni, prima instanţă a pus în discuţie disjungerea cauzei în raport cu o singură infracţiune, apreciind că ar fi putut să intervină prescripţia răspunderii penale dacă s-ar considera legea nouă ca fiind mai favorabilă, iar această discuţie a avut loc înainte de a stabili legea penală mai favorabilă în raport cu toate infracţiunile deduse judecăţii.
A formulat apel şi expertul ##### ##### împotriva încheierii de şedinţă din 14 octombrie 2020, ambele pronunţate de Tribunalul ##### în dosarul nr. ###/102/2018.
Apelul expertului este inadmisibil în cauză, întrucât încheierea atacată are ca obiect stabilirea onorariului expertului pentru expertiza efectuată, iar aceasta priveşte în principal prejudiciul cauzat de inculpatul ##### ####### prin înregistrările din contabilitatea S.C. SELMAW S.R.L şi nu are vreo legătură directă cu fapta de constituire a unui grup infracţional organizat săvârşită de inculpaţii ####### #####, ######## ##### ######, #### ###### și ##### ########, care a rămas ca obiect al prezentului dosar în urma disjungerii. Ca urmare, onorariul expertului trebuie analizat de instanţa învestită în dosarul disjuns, cu nr. ####/102/2021, dacă expertul o va învesti şi sub acest aspect.
Apelul parchetului este fondat, pentru următoarele considerente:
În măsura în care prima instanţă ar alege pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat o altă lege mai favorabilă inculpaţilor ######## ##### ######, #### ###### și ##### ########, în sensul art. 5 Cod penal, decît cea aplicabilă celorlalte infracţiuni de care sunt acuzaţi inculpaţii, în vederea aplicării autonome a instituţiei prescrierii răspunderii penale pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, dispoziţia primei instanţe ar fi nelegală, contravenind Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014. Potrivit acestei decizii, dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile. Dispoziţia de disjungere a cauzelor nu face inaplicabilă această decizie, întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, disjungerea cauzei este doar o măsură procesuală, dispusă pentru buna soluţionare a cauzei. În realitate, însă, ambele dosare – cel iniţial şi cel nou-format ca urmare a disjungerii – constituie o singură cauză (a se vedea Decizia nr. ###/2020, par. 65).
Totuşi, în prezenta cauză nu este necesară remedierea acestei nelegalităţi, care este oricum doar eventuală (întrucât dosarul disjuns, având nr. ####/102/2021, nu este încă soluţionat), întrucât problema aplicării prescripţiei răspunderii penale ca instituţie autonomă nu se pune. Faptele săvârşite de inculpaţii intimaţi ######## ##### ######, #### ###### și ##### ######## nu constituie infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.
Inculpaţii menţionaţi au emis, potrivit acuzaţiilor, facturi fiscale fictive în calitate de administratori ai societăţilor comerciale #### ### ### SRL şi ## ######### SRL, iar coinculpatul ####### #####, care nu este, de altfel, intimat în apelul parchetului, a ţinut contabilitatea societăţilor menţionate. Atât potrivit noului Cod penal, cât şi sub imperiul vechiului Cod, grupul infracţional organizat presupune o anumită organizare, autonomie şi stabilitate, cu alte cuvinte anumite activităţi distincte atât de cele strict necesare săvârşirii infracţiunii care ar intra în scopul grupului (cum ar fi evaziunea fiscală), cât şi de funcţiile deţinute de membrii grupului în diverse organizaţii legale (cum ar fi societăţi comerciale). În speţă, aceste condiţii nu sunt în mod concret nici susţinute de acuzare şi nici probate. Inculpaţii s-au limitat în activitatea infracţională la actele care ar putea, potrivit acuzaţiilor, constitui infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani, iar funcţiile pe care le-au deţinut nu sunt funcţii specifice unui grup infracţional organizat, ci sunt funcţii exercitate în mod firesc în cadrul oricărei societăţi comerciale.
Prin urmare, se impune achitarea inculpaţilor intimaţi în temeiul art. 16 lit. b teza I Cod pr. pen.. Acest caz de achitare, care lipseşte de temei acţiunea penală, are prioritate faţă de cazul de încetare a procesului penal în urma prescrierii răspunderii penale, prevăzut de art. 16 lit. f Cod pr. pen., caz care lipseşte de obiect acţiunea penală. Prioritatea se păstrează chiar dacă inculpaţii nu au solicitat continuarea procesului penal şi face inutile discuţiile privitoare la alegerea legii mai favorabile în funcţie de instituţia prescrierii penale ca instituţie autonomă.
Este adevărat că în doctrină problema acestei priorităţi este controversată. Spre exemplu, I Kuglay (în M. ###### (coord.), Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, Editura C.H. ####, Bucureşti, 2020, p. 167) arată că în prezenţa cazurilor care lipsec de obiect acţiunea penală procesul penal trebuie să înceteze, fiindcă aceste cazuri fac inoperante orice alte demersuri ale organelor judiciare. Totuşi, alţi autori, precum M. ###### (Procedură penală. partea specială. Noul Cod de procedură penală, Editura C.H. ####, Bucureşti, 2014, p. 107) şi C. ######## (în N. ########, A. S. Uzlău, Noul Cod de procedură penală comentat, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014, p. 53) arată că au prioritate cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale determinate de lipsa de temei a acţiunii penale, faţă de cele determinate de lipsa de obiect a acţiunii penale, întrucât primele presupun inexistenţa infracţiunii. În plus, instanţa de apel are în vedere că, în cauză, eventuala împlinire a termenului de prescripţie a răspunderii penale a fost observată după finalizarea cercetării judecătoreşti, aşa încât principalul argument care dă prioritate cazurilor care lipsesc de obiect acţiunea penală devine lipsit de greutate. Instanţa nu mai are ce demersuri să continue în vederea soluţionării acţiunii penale, ci trebuie doar să îi dea cea mai justă soluţie.
Întrucât faptele din prezentul dosar ale inculpaţilor intimaţi nu au caracter penal, în sensul art. 16 lit. b Cod pr. pen., şi nu pot atrage răspunderea lor penală, devin lipsite de obiect discuţiile privitoare la prescrierea răspunderii penale. Instanţa va dispune achitarea în baza primului temei.
Pentru aceste considerente, instanţa, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. va admite apelul parchetului, va desfiinţa parţial sentinţa atacată şi, în rejudecare, va proceda conform celor de mai sus.
Va face aplicarea dispoziţiilor art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. cu privire la cheltuielile judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – S.T. Târgu ##### împotriva sentinţei penale nr. ## din data de 14 aprilie 2022.
Respinge ca inadmisibil în cauză apelul declarat de către expertul ##### ##### (cu domiciliu în Oradea, #### ###### ### ##, ### ###, ### #, ### #, Judeţ Bihor) împotriva încheierii de şedinţă din 14 octombrie 2020, pronunţată Tribunalul ##### în dosarul nr. ###/102/2018.
Desfiinţează parţial sentinţa atacată şi rejudecă în limitele de mai jos cauza:
În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 litera b teza I Cod procedură penală achită pe inculpaţii:
1. ######## ##### ###### (fiul lui ##### şi ######, născut la data de ##########, în oraş Cugir, #### ####, domiciliat în localitatea Cugir, str. ######### I. ####, nr. 4, ### #, ### #, apt. 10, #### ####, CNP: #############) pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat – prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
2. #### ###### (fiul lui ######## și ######, născut la data de ########## în #### ######, #### #####, domiciliat în loc. Sînmartin, str. #### #######, ### ###, ### #, jud. Bihor, C.N.P. #############) pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat – prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
3. ##### ######## (fiul lui ####### și ######, născut la data de ########## în #### ######, #### #####, domiciliat în loc. Sînmartin, str. ###### #### #####, ### ###, ### #, jud. Bihor, C.N.P. #############) pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat – prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
Înlătură dispoziţiile primei instanţe privind încetarea procesului penal faţă de aceşti inculpaţi.
Menţine în rest dispoziţiile din sentinţa atacată, compatibile cu prezenta.
În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului, iar onorariile avocaţilor din oficiu ai inculpaţilor ######## ##### ###### şi ##### ########, de câte 868 de lei, se vor avansa Baroului ##### din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea la dispoziţia persoanei vătămate, a părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei în data de 10.10.2022.
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.