Curtea de Apel Tîrgu Mureș. Conducere sub influența alcoolului. Inlăturarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a conduce autovehicule.

DECIZIA PENALĂ Nr. ###/A
Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2021
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE: ###### ######
JUDECĂTOR: ##### #######-#######
GREFIER: Dalyay #####

Pe rol pronunţarea asupra apelului declarat de inculpatul ##### ######## (fiul lui ###### şi ########, născut la ########## în Odorheiul ########, #### ########, domiciliat în Sovata, cartierul Florilor, ### #, ### #, ####, jud. #####, CNP #############), împotriva Sentinţei penale nr. ## din 17 martie 2021, pronunţată de Judecătoria Sighişoara, în dosarul nr. ####/308/2020.
În lipsa părţilor şi a reprezentantului Ministerului Public.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale participanţilor la proces au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 10 noiembrie 2021, când s-a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 10 decembrie 2021. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Prin Sentinţa penală nr. ## din 17 martie 2021, pronunţată de Judecătoria Sighișoara, în dosarul penal nr. ####/308/2020, instanţa de fond a dispus următoarele:
În baza art. 396 alin. (1), (2) şi (10) Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul ##### ######## la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) C.pen.
În baza art. 67 alin. (1) Cod penal rap. la art. 66 alin. (1) lit. i) Cod penal a aplicat inculpatului pe o perioadă de 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce vehicule pentru care este necesară deţinerea permisului de conducere şi vehicule destinate transportului public de persoane, care se va executa de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei cu închisoarea aplicată în prezenta cauză.
În baza art. 65 alin. (1) Cod penal rap. la art. 66 alin. (1) lit. i) Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a conduce vehicule pentru care este necesară deţinerea permisului de conducere şi vehicule destinate transportului public de persoane.
În baza art. 91 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.
În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, a obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune #####, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal, a impus condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin (3) Cod penal, a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Primăriei Sovata, #### ##### ### ## ###### ######## ######, #### #####.
În baza art. 96 alin. (1) Cod penal, a atras atenţia inculpatului că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.
În baza art. 96 alin. (4) Cod penal, a atras atenţia inculpatului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, săvârşeşte o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea termenului, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.
A stabilit că o copie a prezentei hotărâri se va comunica, după rămânerea definitivă, către IPJ ##### – Serviciul Rutier în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 114 alin.1 lit. b) din OUG nr. 195/2002.
În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, din examinarea coroborată a probelor de la dosar, prima instanţă a constatat că la data de 24.11.2019, în jurul orei 04:30, pe raza localităţii Sovata, pe str. Gera, a fost oprit autoturismul marca Opel Agila cu nr. de înmatriculare ## ## ### deoarece nu avea aprinse luminile.
Fiind testat cu etilotestul seria ARZF, inculpatul a avut o valoare de 0,84 mg/litru. Din acest motiv, a fost condus la Spitalul Sovata-Niraj, unde i s-au recoltat două probe de sânge la un interval de o oră între ele.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. 5401/851/A-12 din 27.11.2019 emis de către IML Tg. #####, la prima probă s-a constat o alcoolemie de 2,08 g‰ la ora 05:00, iar la cea de a doua probă s-a constatat o alcoolemie de 1,95 g‰ la ora 06:00.
În drept, fapta inculpatului ##### ######## care în data de 24.11.2019, în jurul orei 04:30, pe str. Gera din Sovata, a condus autoturismul Opel Agila cu nr. de înmatriculare #########, având o îmbibaţie alcoolică mai mare de 2,08 g/l alcool pur în sânge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul, solicitând în principal să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate, iar ca modalitate de executare să se dispună amânarea aplicării acesteia conform prevederilor art. 83 Cod penal şi eliminarea pedepsei complementare privind interzicerea dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 2 ani, iar în subsidiar, în situaţia în care se apreciază că pedeapsa aplicată este corect stabilită de către instanţa de fond, s-a solicitat eliminarea pedepsei complementare privind interzicerea dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 2 ani.
S-a arătat că inculpatul a participat la o petrecere la Sovata unde a consumat câteva pahare de băutură alcoolică, neavând intenţia de a conduce acasă sub influenţa alcoolului, însă în seara respectivă s-a certat cu prietena, aceasta punând capăt în mod neprevăzut relaţiei, iar inculpatul, sub efectul acestui şoc emoțional şi din cauza tulburării sufletești, a părăsit locuinţa respectivă şi a decis să meargă acasă.
S-a evidențiat lipsa antecedentelor penale, faptul că inculpatul este bine integrat social, cinstit și cu un loc de muncă stabil, iar în perioada de după comiterea faptei a conștientizat consecinţele conduitei sale.
S-a susținut că traficul era foarte redus la ora la care a condus inculpatul, faptul că nu a produs vreun accident rutier și nici nu a pus în primejdie viața vreunei persoane.
Examinând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr. ####/308/2020 al Judecătoriei Sighișoara, a motivelor invocate, precum şi din oficiu, în limitele efectului devolutiv şi neagravării situaţiei în propria calea de atac, potrivit dispoziţiilor art. 417 şi art. 418 Cod procedură penală, instanţa de control judiciar găseşte calea de atac declarată fondată pentru următoarele considerente:
Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reţinută – pornind de la conţinutul materialului probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal – hotărârea instanţei de fond nu comportă niciun fel de critică, fiind justă soluţia la care s-a oprit prima instanţă, relativ la condamnarea inculpatului-apelant, sub aspectul comiterii infracţiunii pentru care a fost deferit justiţiei.
Pentru a face o asemenea apreciere, considerăm că din conţinutul materialului probator administrat, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei reţinute în sarcina sa, în modalitatea descrisă, iar aspectele prezentate în considerente de instanţa de prim grad, au fost corect reţinute pe baza coroborării materialului probator administrat şi cele menţionate nu necesită alte adăugiri. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, judecata cauzei realizându-se conform procedurii simplificate.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, instanţa de control judiciar constată că aceasta a fost corectă realizată de instanţa de prim grad, avem în vedere circumstanțele reale ale faptei, respectiv valoarea mare a alcoolemiei inculpatului reţinută în urma recoltării probelor biologice (2,08 ‰ la prima probă biologică și 1,95 ‰ la cea de-a doua), rezultatele examenului clinic, conform căruia inculpatul prezenta halenă alcoolică, tulburări de echilibru static și dinamic, tremor, imprecizie în mișcări și un comportament ostil, cât și faptul că la ora la care a circulat inculpatul (04:30), traficul pietonal și rutier nu este unul intens.
Au fost avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv atitudinea sinceră și cooperantă manifestată, faptul că acesta este integrat în societate, cât și faptul că nu are antecedente penale.
De asemenea, evidențiem conjunctura particulară în care inculpatul a ales să conducă un autovehicul pe drumurile publice deși consumase băuturi alcoolice, respectiv faptul că la o petrecere a avut un conflict cu prietena sa, conflict finalizat printr-o despărțire, astfel inculpatul, fiind foarte tulburat, a simțit nevoia de a părăsi locuința respectivă și de a se întoarce acasă.
În acord cu aceste circumstanțe atât reale cât și personale, instanța de prim grad a stabilit o pedeapsă privativă de libertate, respectiv închisoarea, și s-a îndreptat către pedeapsa de 1 an și 6 luni, a cărei executare a suspendat-o sub supraveghere.
Cu privire la solicitarea inculpatului de a se dispune amânărea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, arătăm următoarele:
În baza art. 83 Cod Penal, instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
(2) Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.
Astfel, chiar dacă atât condiția negativă, prevăzută de alin. 2 al articolului mai sus menționat, cât și primele 3 condiții pozitive, impuse de art. 83 alin. 1 lit. a-c sunt îndeplinite, constatăm că raportat la cea de-a patra condiție pozitivă, prevăzută de lit. d, nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de control judiciar reține faptul că, așa cum a evidențiat și în paragrafele anterioare, gravitatea concretă a faptei comise nu permite o asemenea soluție (avem în vedere gradul ridicat al alcoolemiei inculpatului de la data săvârșirii infracțiunii și faptul că acesta a condus pe raza unei localităţi).
În cauză nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 83 Cod penal pentru amânarea aplicării pedepsei, mai exact nu este întrunită cerinţa prescrisă de art. 83 alin. 1 lit. d Cod penal deoarece infracţiunea dedusă judecăţii nu este minoră, ci prezintă o gravitate medie, iar inculpatul a dat dovadă de un total dispreţ faţă de siguranţa participanţilor la traficul rutier.
Instanţa de control judiciar subliniază faptul că alternativele la aplicarea pedepsei prevăzută de art. 80 şi 83 Cod penal nu au fost gândite de legiuitor ca un drept, ci ca o vocaţie a făptuitorului ca, în prezenţa anumitor condiţii, să i se amâne temporar aplicarea pedepsei stabilite în sarcina sa sau chiar să se renunţe la aplicarea acesteia.
Altfel spus, chiar dacă formal sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 80 sau art. 83 Cod penal, inculpatul nu beneficiază în mod automat de această măsură, iar instanţa nu este ţinută să renunţe sau să amâne fără vreo rezervă aplicarea pedepsei, ci, dimpotrivă, trebuie să evalueze pe lângă aceste condiţii şi alte repere în funcţie de care să stabilească dacă, în raport cu gravitatea concretă a infracţiunii şi personalitatea subiectului activ, renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei sunt sau nu suficiente pentru îndeplinirea funcţiilor pedepsei.
Referitor însă la solicitarea de a se elimina obligația interzicerii dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 2 ani, arătăm că aceasta este fondată pentru următoarele motive:
Constatăm că inculpatul a fost lipsit de dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice de mai bine de 2 ani, respectiv din data de 24 noiembrie 2019 (data comiterii faptei), acestuia fiindu-i reținut permisul și înlocuit cu o dovadă fără drept de circulație până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în conformitate cu art. 111 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, care prevede că „în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi d), la art. 102 alin. (3) lit. a) şi c) din prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi în cele menţionate la art. 334 alin. (2) şi (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) şi (4) din Codul penal, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulaţie”.
Prin urmare, în tot acest interval (interval la care se adaugă şi perioada cuprinsă între data pronunţării sentinţei şi data rămânerii definitive a acesteia) inculpatul a fost privat de dreptul de a conduce în temeiul art. 111 alin. 1 lit. b din OUG 195/2002.
De asemenea, constatăm că prin soluţia de condamnare a inculpatului i se va anula şi permisul de conducere, art. 114 alin. 1 lit. b din OUG ######## prevăzând că „(1) Anularea permisului de conducere se dispune în următoarele cazuri:
b) titularul permisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile prevăzute la art. 334 alin. (2) şi (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) şi (4) din Codul penal.”
De asemenea, potrivit art. 116 alin. 1 lit. b din OUG 195/2002: „(1) Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) şi la art. 115 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă a intervenit una dintre situaţiile următoare:
b) a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.”
Instanţa de apel constată astfel că până în prezent inculpatul a fost privat de dreptul de a conduce autovehicule o perioadă de 2 ani, perioadă ce se va prelungi cu cel puţin 1 an (inculpatul având dreptul de a se prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere dacă a trecut 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti) şi nu se mai impune o asemenea interdicţie, pedeapsa aplicată şi obligaţiile aferente fiind în măsură să asigure o reeducare eficientă a inculpatului.
Prin urmare, apreciem că nu se impune aplicarea pedepsei complementare de a nu conduce vehicule pentru care este necesară deţinerea permisului de conducere şi vehicule destinate transportului public de persoane pe o durată de doi ani, această măsură fiind una excesivă dacă ar fi aplicată în acest moment, raportat la intervalul de timp scurs de la comiterea infracţiunii.
În consecinţă, apelul inculpatului va fi admis, hotărârea primei instanţe va fi desfiinţată doar parţial, în sensul înlăturării pedepsei complementare şi a pedepsei accesorii prevăzută de art. 66 alin. 1 i Cod penal, respectiv interzicerea dreptului de a conduce toate categoriile de autovehicule pe o perioadă de 2 ani.
Vor fi menținute toate celelalte dispoziţii din hotărârea atacată.
Pornind de la soluţia ce urmează să fie pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de apelantul inculpat ##### ######## (fiul lui ###### şi ########, născut la ########## în Odorheiul ########, #### ########, domiciliat în Sovata, cartierul Florilor, ### #, ### #, ####, jud. #####, CNP #############) împotriva sentinţei penale nr. ## din 17 martie 2021 pronunţată de Judecătoria Sighişoara, în dosarul penal nr. ####/308/2020 şi în consecinţă:
În baza art. 423 alin. 1 din noul Cod de procedură penală desfiinţează parţial hotărârea atacată şi rejudecând cauza dispune înlăturarea pedepsei complementare şi a pedepsei accesorii prevăzută de art. 66 alin. 1 i Cod penal, dispusă de prima instanţă.
Menţine toate celelalte dispoziţii din hotărârea atacată ce nu contravin prezentei.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei, azi 10 decembrie 2021.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR
###### ###### ##### #######-#######

GREFIER
Dalyay #####

Red./tehn.####/L.Gh./10.12.2021
Imprimat K.D./10.12.2021/2 ex.
Jud. #### #####-####### #########