Curtea de Apel Alba Iulia. Achitare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal şi de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal în condiţiile art. 77 lit. b) Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

DECIZIA PENALĂ Nr. ###/2021

Şedinţa publică de la 01 Octombrie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE #### ######

Judecător ###### ##### ###

Grefier ###### ##### #######

La dezbateri Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel #### ##### a fost reprezentat de procuror Olivian ####

Pe rol se află soluţionarea apelurilor declarate de inculpaţii ##### ###### ##### şi ##### ###### #### împotriva sentinţei penale nr. ###/18.03.2021 pronunţată de Judecătoria #### în dosar penal nr. ####/221/2020.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării din data de 04 august 2021 când, în baza art.391 alin.1 C.pr.pen., instanţa a stabilit termen de pronunţare la data de 01 octombrie 2021, încheiere care face parte din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

I.#### Sentinţa Penală nr. ###/2021 pronunţată la data de 18.03.2021 în dosarul penal nr. ####/221/2020 de Judecătoria ####, s-au hotărât următoarele:

I. A condamnat pe inculpatul ##### ###### ####, fiul lui ###### și ########, născut la data de ########## în ####, ####### #########, domiciliat în ####, #### ##### ### ##, ####### #########, CNP #############, cetăţean român, studii medii, administrator la SC ##### ### SRL, divorţat, doi copii minori, cu antecedente penale, care nu atrag starea de recidivă, la:

– un an şi 8 luni închisoarea pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 205 alin. 1 din Codul penal

-2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de șantaj, prev. şi ped. de art. 207 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art.77 lit. b C.pen. şi art. 38 alin. 1 C.pen..

A constatat că infracţiunile au fost săvârşite în stare de concurs real cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de un an şi două luni închisoare, prin sentinţa penală ####/22.10.2019 pronunţată de Judecătoria #### în dosarul penal ####/221/2019, definitivă prin decizia penală nr. ##/26.02.2020 (pedepse componente: 10 luni închisoare, 8 luni închisoare, 4 luni închisoare).

În baza art. 97 alin. 1 Cod penal, a anulat suspendarea sub supraveghere, cu privire la pedeapsa rezultantă de un an şi 2 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr.####/2019, a Judecătoriei ####.

În baza art. 97 alin. 1 Cod penal, raportat art. 38 al. 1 Cod penal, art. 39 al. 1 lit. b Cod penal, a repuus în individualitatea lor pedepsele componente aplicate inculpatului prin sentinţa penală #########, a înlăturat sporul de 4 luni aplicat prin această sentinţa, a contopit pedepsele aplicate pe fondul cauzei cu pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr.####/2019, a Judecătoriei ####, stabilind pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse (un an şi două luni), astfel încât, în final, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă finală de 3 ani, 2 luni .

În baza art. 399 al. 1 C.p.p., a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul ##### ###### ####, dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 14.11.2020 şi menţinută prin încheierea penală din data de 03.02.2021 pronunţată în dosarul penal ####/221/2020/a6, cu aceleaşi obligaţii în sarcina inculpatului.

În baza art. 72 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestului preventiv de la 12.09.2019 la 14.11.2019 (dosar penal ####/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ####, în care s-a dispus clasarea inculpatului pentru infracţiunea de viol).

II. A condamnat pe inculpata ##### ###### #####, fiica lui ####### și ##### ######, născută la data de ########## în ########## ####, județul #########, domiciliată în ####, Aleea Moţilor nr. 8, ### #, ### #, ap. 310, județul #########, cetăţean român, studii medii, muncitor necalificat la SC ##### ############# SRL ####, necăsătorită, fără antecedente penale, CNP #############, la:

– 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat art. 205 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p.

-9 luni închisoarea pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la santaj, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art. 207 alin. 1 C.pen., în condiţiile art. 77 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p.

În baza art. 38 al. 1 Cod penal, art. 39 al. 1 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatei ##### ###### #####, stabilind pedeapsa cea mai grea, de 9 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă (3 luni ), astfel încât, în final, inculpatei i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă finală de 1 an închisoare.

În baza art. 91 al. 1 C.p., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate inculpatei ##### ###### #####.

În baza art. 92 alin. 1 C.p. a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 93 alin. 1 C.p., a obligat pe inculpată pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de Probaţiune #########, la datele fixate de acestea;

-să primească vizitele consilierilor de probaţiune desemnaţi cu supravegherea lor;

-să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

-să comunice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

A impus inculpatei executarea obligaţiei prev. de art. 93 alin. 2 lit. b) C.p., respectiv să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune ######### sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 C.p., a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata ##### ###### ##### să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Primăriei municipiului ####, #### ######### ### # #### ######## ######### ## ######### ## ########## #########, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art.162 alin.3 C.p.p. a dispus conservarea mijloacelor de probă aflate în folii de plastic conţinând doi suporţi optici DVD cu înregistrare video ataşate dosarului şi înregistrat în Registrul mijloacelor materiale de probă sub nr. 15/MMP/2020, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În baza dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații ##### ###### #### și ##### ###### ##### şi stocarea acestora în S.#.D.#.J., după rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 397 alin. 1 rap. la art. 19, 25 alin. 1 C.p.p., art. 1349 şi la art. 1357 C.civ. din 2009, a admis în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă ###### ######### ##### şi, în consecinţă:

– a obligat inculpatul ##### ###### ####, la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă ###### ######### #####;

– a obligat inculpata ##### ###### #####, la plata sumei de 5.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă ###### ######### #####;

A respins, în rest, cererea de despăgubiri civile.

În baza art. 274 al. 1, 2 C.p.p., a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează: inculpatul Tătat ###### ####, la plata sumei de 1500 lei, iar inculpata ##### ###### #####, la plata sumei de 600 lei.

În baza art. 276 alin. 1 şi alin. 2 C.p.p., a obligat pe inculpatul ##### ###### #### la plata sumei de: 1500 lei către partea civilă ###### ######### #####, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 276 alin. 1 şi alin. 2 C.p.p., a obligat pe inculpata ##### ###### ##### la plata sumei de: 500 lei către partea civilă ###### ######### #####, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A stabilit în sarcina Ministerului Justiţiei şi în favoarea Baroului ######### plata a câte 868 lei, onorariu pentru apărătorii desemnaţi din oficiu (av. Vârdea ######## şi av. #### ########).

În sentinţă instanţa a reţinut următoarele:

#### rechizitoriul nr. ####/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ####, înregistrat la instanţă sub nr. ####/221/2020, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: ##### ###### ####, trimis sub măsura preventivă a controlului judiciar, pentru săvârşirea infracțiunilor de lipsirea de libertate în mod ilegal, faptă prevăzută de art. 205 alin. 1 din Codul penal și șantaj, prev. şi ped. de art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal şi ##### ###### #####, pentru săvârşirea infracțiunilor de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 205 alin. 1 din Codul penal și complicitate la șantaj, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

S-a reţinut în esenţă în actul de sesizare în sarcina inculpaţilor:

##### ###### ####, care în seara de 22 august 2018, în timp ce se afla într-una din încăperile locuinței sale situate în ########## ####, strada Oituz, nr. 40 ####### #########, cu ajutorul inculpatei ##### ###### ##### a îngrădit libertatea de mișcare a persoanei vătămate ###### ######### #####, legându-i mâinile și picioarele cu bandă adezivă de părțile componente ale unui scaun, refuzând apoi o perioadă de cel puțin zece minute să o elibereze din strâmtoare, iar în acest timp prin exercitarea de acte de violență fizică și verbală, ce au condus la supunerea persoanei vătămate ###### ######### ##### la suferințe fizice și psihice, precum și la un tratament degradant, de natură a cauza acesteia o puternică stare de temere, a determinat-o pe aceasta să promită că în viitor nu-l va căuta pe inculpat, că va părăsi ########## #### ## ######## ## ##### ####### ###### ############, cu scopul de a obține o înregistrare audio-video, prin care inculpatul să-și dovedească sentimentul de dispreț față de persoana vătămată și atașamentul față propria soție, ce ar fi putut contribui la reluarea relației conjugale.

##### ###### #####, care, urmare unei înțelegeri prealabile, în seara de 22 august 2018, a acordat sprijin inculpatului ##### ###### ####, pentru a îngrădi libertatea de mișcare a persoanei vătămate ###### ######### ##### și pentru a o determina pe aceasta, prin exercitarea de acte de violență fizică și verbală, să promită că în viitor nu-l va căuta pe inculpat, că va părăsi ########## #### ## ######## ## ##### ####### ###### ############, ajutorul efectiv constând în încurajarea morală inculpatului în ceea ce privește acțiunea ilicită a de a lega mâinile și picioarele persoanei vătămate cu bandă adezivă de părțile componente ale unui scaun și de a refuza apoi o perioadă de cel puțin zece minute să o elibereze din strâmtoare, prin asigurarea obținerii rezultatului urmărit în cadrul întregii activități infracționale, precum și prin lipsa oricărei reacții de ajutorare a victimei și realizarea înregistrării audio-video, cât timp inculpatul a exercitat acțiuni violente și degradante asupra persoanei vătămate ###### ######### #####, prin care urmărea să-și dovedească sentimentul de dispreț față de persoana vătămată și atașamentul față propria soție, suspecta asigurând astfel înfăptuirea scopului exercitării constrângerilor la care a fost supusă persoană vătămată.

#### încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din dosarul ####/221/2020/a1, în baza art. 346 al. 2 NCPP, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu actul de sesizare sus – menţionat dispunându-se începerea judecăţii pentru infracţiunile descrise în rechizitoriu.

Situaţia de fapt mai sus descrisă s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare din oficiu și proces verbal de vizionare a înregistrărilor audio – video puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către martora ###### ##### (vol. I, filele 18, 64 d.u.p.); declarațiile persoanei vătămate ###### ######### ##### (vol. I, filele 20 – 26 d.u.p.); declarațiile inculpatului ##### ###### #### (vol. I, filele 28 – 30, 32 – 34, 36, 38 – 39 d.u.p.); declarațiile inculpatei ##### ###### ##### (vol. I, filele 41 – 42, 44, 46 d.u.p.); declarația martorului ###### ##### (vol. I, filele 48 – 49 d.u.p.); declarația martorului ###### ##### (vol. I, filele 50 – 51 d.u.p.); declarația martorei Vîrșag ########-######## (vol. I, filele 52 d.u.p.); declarația martorei ####### ##### ####### (vol. I, filele 53 d.u.p.); procesul verbal de recunoaștere după fotografie a inculpatei ##### ###### #####, cu planșă fotografică (vol. I, filele 60 – 63 d.u.p.); proces-verbal de stabilire a datelor și informațiilor de interes operativ obținute urmare punerii în executare a mandatului de percheziție informatică emis în cauza nr. ####/P/2020 (vol. I, fila 67 d.u.p.); proces-verbal de verificare a susținerilor inculpatului privind postarea înregistrărilor ce surprind agresarea persoanei vătămate, în mediul on-line, pe rețele de socializare (vol. I, fila 68 d.u.p.); proces-verbal privind consemnarea datei creării fișierului de tip ”video”, ce face obiectul analizei în speță, în sistemul informatic (vol. I, fila 69 d.u.p.); adresa Inspectoratului Școlar Județean ######### – Liceul tehnologic ”####### ######” #### și extras al calendarului examenului de bacalaureat național aferent anului 2018 (vol. I, filele 70 – 71 d.u.p.); dovezi de ridicare, respectiv restituire a terminalului mobil aparținând inculpatului ##### ###### #### (vol. I, filele 73 – 74 d.u.p.); proces-verbal de redare rezumativă a fișierelor audio-video, cu planșă fotografică, conținând înregistrările efectuate de către inculpata ##### ###### ##### (vol. III, filele 1 – 4 d.u.p.); raportul de analiză comportamentală nr. P###########.04.2020 întocmit de Serviciul de Analiză Comportamentală din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale (vol. III, filele 9 – 46 d.u.p.); procesul verbal de examinare a terminalului mobil aparținând inculpatului ##### ###### ####, cu planșa fotografică aferentă (vol. III, filele 47 – 78 d.u.p.); raportul de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 547.542/B/24.12.2019 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală ######### (vol. III, fila 82 d.u.p.); copia încheierii civile nr. ####/CC/28.03.2019 și documentele întocmite de organele de poliție cu privire la ordinul de protecție emis față de inculpatul ##### ###### #### (vol. I, filele 123 – 129 d.u.p.); copia documentelor întocmite în cauza penală nr. ####/P/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria #### (vol. II și vol. IV d.u.p.): proces-verbal de ascultare a unei înregistrări audio realizată de către numita ###### ##### (vol. II, fila 1 d.u.p.); declarațiile numitei ###### #####, date în cauză în calitate de persoană vătămată (vol. II, filele 2 – 4 d.u.p.); declarațiile inculpatului ##### ###### #### (vol. II, filele 5 – 9 d.u.p.); declarațiile martorilor ##### #### ##### ###### ######, #### ######, ###### Constanța, ####### ####### ########, ####### ######## ##### ######, Vîrșag ######## ########, ####### ##### ##### (vol. II, filele ## # ## d.u.p.); procese-verbale și planșe fotografice, întocmite cu ocazia punerii în executare a mandatului de percheziție domiciliară la locuința inculpatului ##### ###### #### (vol. II, filele 26 – 48 d.u.p.); procese verbale, întocmite cu ocazia punerii în executare a mandatului de percheziție informatică (vol. II, filele 53 – 66 d.u.p.); dovadă de predare a unui suport optic (vol. II, fila 67 d.u.p.); certificat medico – legal privind victima ##### (actuală ######) ##### (vol. IV, fila 1 d.u.p.); planșă conținând imagini de tipul capturilor de ecran, ce redau mesajele transmise în cadrul corespondenței dintre inculpatul ##### ###### ####, soția acestuia ori rude ale sale (vol. IV, fila 2 – 13 d.u.p.); raportul de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 455.429/B/17.10.2019 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală ######### (vol. IV, fila 14 d.u.p.).; mijloace materiale de probă: suporturile optice (un CD și un DVD), conținând înregistrările audio video realizate de către inculpata ##### ###### ##### la momentul comiterii faptelor; suporturi optice (două DVD -uri), conținând înregistrările audio – video realizate cu ocazia audierii persoanei vătămate ###### ######### ##### și a inculpatei ##### ###### ##### (15/MMP/30.04.2020).

În timpul judecăţii, la termenul de judecată din data de 16.09.2020, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpata ##### ###### ##### a solicitat, iar după ascultarea acesteia în acest sens (declaraţie f. 53 dosar instanţă) şi a concluziilor reprezentantei Ministerului Public, instanţa a încuviinţat judecarea conform procedurii prevăzute de art. 375 C.p.p., numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cu excepția înscrisurilor.

După aducerea la cunoştinţa inculpatului ##### ###### #### a drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de art. 83, art. 108 alin. 1 şi 2 şi 374 alin. 2 C.proc.pen, precum şi a procedurii simplificate de judecată prevăzute de art. 375 C.proc.pen., cu explicarea implicaţiilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen., inculpatul a precizat că nu recunoaşte faptele aşa cum au fost reţinute în rechizitoriu, că totul a fost un joc, un scenariu, dosarul având la bază dorinţa de răzbunare a fostei soţii, declaraţia acestuia fiind ataşată la dosarul instanţei la filele 54-55.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele probe şi s-au ataşat următoarele înscrisuri:

Constituire parte civilă ###### ######### ##### cu documente anexate (f. 41-46 d.i.), sentinţa penală ####/22.10.2019 a Judecătoriei #### (şi minuta deciziei penale ##/2020 aferentă) privind pe inculpatul ##### ###### #### (f. 49-52 d.i.), declaraţie inculpată ##### ###### ##### (f. 53 d.i.), declaraţie inculpat ##### ###### #### (f. 54-55 d.i.), fişă cazier judiciar pentru inculpatul ##### ###### #### (f. 65-66 d.i.), declaraţie martor Vîrşag ######## ######## (f. 69-71 d.i.), declaraţie martor ###### ##### (f. 72-74 d.i.), declaraţie martor #### ###### (f. 94-96 d.i.), adresa nr. 18992/29.10.2020 emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare privind pe ###### ######### ##### şi documente anexate(f. 107-120 d.i.), cerere de asistenţă judiciară în materie penală pentru audierea persoanei vătămate ###### ######### ##### şi a martorei ###### ##### cu documente anexate (f. 121-127 d.i.), declaraţie martor ####### ##### (f. 128-129 d.i.), cerere de asistenţă juridică internaţională în materie penală cu documente anexate (f. 143-148 d.i.), adresă cabinet psiholog Igaz ###### privind pe ###### ######### ##### (f. 149-150 d.i.), adresa nr. 19888/10.11.2020 privind pe ###### ######### ##### emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare (f. 157 d.i.), adresa nr. 22550/11.12.2020 privind pe ###### ######### ##### emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare cu documente anexate (f. 168-171 d.i.), adresă cabinet psiholog Igaz ###### privind pe ###### ######### ##### (f. 198 d.i.), declaraţie persoană vătămată ###### ######### ##### (f. 221-224 d.i.), declaraţie martor ###### ##### (f. 225-227 d.i.), sentinţa penală ######### şi decizia penală nr. ##/2019 a Curţii de Apel #### ##### privind pe inculpatul ##### ###### #### (f. 229-232 d.i.).

În considerente instanţa de fond a reţinut următoarele:

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale şi înscrisurile noi depuse, având în vedere soluţionarea cauzei prin parcurgerea procedurii prev. de art. 375 C.p.p., instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În cursul lunii septembrie a anului 2017, persoana vătămată ###### ######### ##### (născută la data de ##########) s-a mutat din localitatea de domiciliu, respectiv ########## #### #### ## ########## ####, pentru a-și finaliza studiile liceale, fiind înscrisă la Liceul ”####### ######” – forma de învățământ seral. Alegerea orașului #### ca reședință temporară a fost determinată de împrejurarea că mama persoanei vătămate se afla în Germania, iar o soră a acesteia domicilia aici. În perioada în care s-a aflat în ########## ####, persoana vătămată a locuit singură, într-un imobil închiriat.

În apropierea unității de învățământ frecventate de către persoana vătămată, respectiv pe ###### ###### ### ## din ########## ####, se afla situat imobilul inculpatului ##### ###### #### compus din mai multe corpuri de clădire, având destinația de locuință a familială, precum și spațiu comercial, în care a fost amenajat un bar. Dată fiind proximitatea față de sediul unității școlare, la scurt timp după sosirea în ########## ####, persoana vătămată ###### ######### ##### a început să frecventeze localul respectiv, context în care l-a cunoscut pe inculpatul ##### ###### ####. Pe fondul unei instabilități emoționale a persoanei vătămate, cauzată în principal de nevoia de a se adapta unui mediu nou și lipsa unor persoane apropiate, peste care s-a suprapus un comportament manifestat de inculpat și interpretat de ###### ######### ##### ca fiind grijuliu, aceasta din urmă a început să dezvolte sentimente de afecțiune față de ##### ###### #### (conform declarației persoanei vătămate, la un moment dat, aceasta se îndrăgostise și era puțin obsesivă).

În primăvara anului 2018, în perioada lunii mai, cu toate că inculpatul se afla într-o relație de căsnicie de aproximativ 18 ani, având doi copii minori, inculpatul și persoana vătămată au început o relație intimă, între aceștia consumându-se mai multe raporturi sexuale orale, fie la locuința persoanei vătămate, fie la domiciliul inculpatului. Deși persoana vătămată nutrea ca relația dintre ea și inculpat să se dezvolte pe mai multe planuri, ##### ###### #### s-a rezumat la acte sexuale orale, considerând că astfel nu ar comite un adulter, iar pe de altă parte că persoana vătămată nu merită mai multă considerație din partea sa.

Sentimentele de afecțiune ale persoanei vătămate au generat o stare de gelozie față de familia inculpatului, ce a condus la un moment dat la proferarea de către ###### ######### ##### a unor amenințări la adresa soției inculpatului.

În perioada iunie – iulie a anului 2018, inculpatul ##### ###### #### a fost surprins de către soția sa – martora ###### #####, în barul aparținând societății pe care o administra, în timp ce întreținea un raport sexual oral cu persoana vătămată ###### ######### #####, ceea ce a determinat o stare conflictuală în familie, precum și plecarea martorei ###### ##### de la domiciliul conjugal.

În contextul descris anterior, pentru a-i dovedi soției sale sentimentele de afecțiune pe care le-ar nutri față de ea și neseriozitatea ori lipsa de implicare emoțională în orice alte relații sexuale pasagere, inculpatul ##### ###### #### a hotărât să producă o dovadă în acest sens, constând într-o înregistrare audio – video, în care, pe de o parte, printr-un comportament umilitor față de persoana vătămată ###### ######### #####, să demonstreze nimicia acestei persoane în ochii săi, pe de altă parte, să obțină promisiunea acesteia că nu va mai interveni vreodată în relația maritală, precum și exprimarea unor scuze explicite față de ###### #####.

Astfel, în seara de 22 august 2018, la barul situat pe ###### ##### ### ## din ########## ####, a avut loc o întâlnire între inculpatul ##### ###### #### și ###### ######### #####. La un moment dat, în local a rămas doar inculpatul, persoana vătămată și inculpata ##### ###### #####, cei trei consumând băuturi alcoolice. Inculpatul ##### ###### #### i-a solicitat inculpatei ##### ###### ##### să-l însoțească în casa, situată în spatele clădirii barului pentru a-l ajuta în realizarea unei filmări, în care persoana vătămată urma să ceară iertare martorei ###### #####. Astfel, inculpații și persoana vătămată s-au deplasat în locuința inculpatului, așezându-se la o masă din bucătărie.

Între persoana vătămată și inculpat, în seara respectivă au avut loc discuții, în cadrul cărora acesta din urmă i-ar fi reproșat persoanei vătămate atitudinea de hărțuire ori vorbele amenințătoare, însă discuțiile au constituit un pretext pentru activitatea ilicită ulterioară. Astfel, persoanei vătămate ###### ######### #####, inculpatul ##### ###### #### i-a spus că va fi legată de scaunul pe care se afla așezată, pentru a vedea cum sunt ținuți infractorii. Inițial persoana vătămată nu a manifestat o îngrijorare deosebită și a interpretat întreaga activitate ca pe un joc, această idee fiindu-i indusă de inculpat până în momentul în care a reușit să o imobilizeze, legându-i cu bandă adezivă mâinile și picioarele de elementele scaunului, suficient de strâns încât ###### ######### ##### să nu se poată elibera pentru a părăsi încăperea.

S-a precizat că, sub pretextul jocului, inculpatul a legat persoana vătămată cu bandă adezivă la membre și de scaunul pe care era așezată. ###### ######### ##### a reușit într-o primă fază să se elibereze, conștientizând că acțiunile inculpatului depășesc limitele unui simplu joc, manifestând opoziție față de încercarea de imobilizare, opoziție care în final i-a fost înfrântă, inculpatul reușind să o lege suficient de strâns atât la mâini, cât și la picioare, apoi de scaun, astfel încât persoana vătămată să-i fie anihilată posibilitatea de mișcare în interiorul imobilului.

Răspunsurile persoanei vătămate la întrebările ori solicitările inculpatului, în sensul că ar avea față el sentimente de afecțiune, astfel încât nu este hotărâtă să-i ceară scuze soției acestuia, i-au creat o stare ridicată de nervozitate inculpatului ##### ###### ####, care, imediat după ce a imobilizat-o pe ###### ######### #####, a lovit-o cu palma peste față, provocându-i un epistaxis.

Totodată, inculpatul a solicitat inculpatei ##### ###### ##### să înregistreze audio-video cu telefonul mobil, momentul în care persoana vătămată va promite că îi va lăsa familia în pace și va cere iertare acestora, fiind astfel realizată o primă filmare cu durata de aproximativ 8 minute. Inculpata ##### ###### ##### a consimțit să participe la activitatea infracțională, ajutând inculpatul, prin realizarea înregistrării audio – video, să-și atingă scopul urmărit.

Pe parcursul întregii înregistrări, inculpatul, dând dovadă de cruzime, a lovit în mod repetat persoana vătămată, în general în zona feței, a tras-o de păr, i-a mânjit fața, scalpul și tricoul cu sângele acesteia, i-a adresat injurii și cuvinte jignitoare, amenințări cu acte de violență și cu moartea, solicitându-i să-și ceară scuze Nadiei și să promită că nu-l va mai căuta. Deși persoana vătămată l-a rugat pe inculpat la exercitarea fiecărui act de violență fizică, să nu o mai lovească, acesta a continuat agresiunea fizică și supunerea la umilințe, reproșându-i că i-a distrus familia. Tratamentul pe care persoana vătămată l-a suferit, a fost unul degradant. În acest sens, s-a arătat că la un moment dat, inculpatul s-a dezbrăcat complet și ținând persoana vătămată de bărbie, a amenințat-o că o omoară, că o desfigurează, întinzându-i sângele de pe față spre creștetul capului, apoi ținându-se de organul genital a afirmat că ”mă piș pe tine”, timp în care ###### ######### ##### în mod repetitiv se adresa inculpatului ”te rog frumos să mă ierți”. De asemenea, în aceleași împrejurări persoana vătămată, la solicitarea inculpatului a cerut iertare soției acestuia, ##### și a promis că nu va mai interveni în vreun fel în relația maritală și nu va mai vorbi ”nimic rău de nimeni”. Pe parcursul înregistrării video, inculpatul, observând sângele ce se scurgea pe fața persoanei vătămate urmare hemoragiei nazale, exclamă ”uite cum curge sângele din tine, ia și mâncă, mâncă, sângele”, introducându-i degetul mânjit în gură apoi îi lipește brațul de gură spunând ”pupă vena asta din care mi-a curs sângele meu”.

Ulterior, inculpatul îi reproșează persoanei vătămate că în ultima lună i-a distrus viața, motiv pentru care în situația în care aceasta va rămâne în ########## ####, mai mult de două luni, ”o va da la țigani”, să ”o bage în poștă”, apoi, mânjindu-și din nou cu sânge degetul, îl duce la gura persoanei vătămate spunându-i ”scoate limba și gustă, cum ai gustat din pula mea”. ##### ###### #### a ridicat tricoul persoanei vătămate, adresându-i-se ironic ”astea-s țâte” și se îndreptă spre un corp de mobilier din bucătărie, moment în care ###### ######### ##### strigă cu disperare în glas ”nu cuțitul, te rog nu”.

Cea de-a doua înregistrare video (având o durată de aproximativ 1 minut), realizată cu aceeași ocazie, a surprins inculpatul având în mână un cuțit de bucătărie, pe care l-a ținut cu tăișul lipit de gâtul persoanei vătămate, solicitându-i să jure că aceasta nu-l va mai căuta, precum și să ceară încă o dată scuze Nadiei.

După filmarea acestei scene, inculpatul a eliberat persoana vătămată ###### ######### #####, i-a permis să se spele și i-a dat un tricou curat. Cei doi au rămas în locuința inculpatului, iar inculpata ##### ###### ##### a plecat cu un taxi.

După o perioadă, inculpatul a arătat filmarea realizată, soției sale ###### #####, de care se despărțise deja în fapt, pentru a-i demonstra acesteia că nu are vreo legătură cu persoana cu care a fost surprins în bar în timp ce întreținea un raport sexual oral.

Locația în care au fost comise infracțiunile a fost confirmată de probatoriul testimonial și se poate constata printr-o privire comparativă între imaginile surprinse în cele două înregistrări audio – video, prin prisma mediului ambiental, și fotografiile ce redau imagini ale bucătăriei locuinței inculpatului, realizate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, încuviințate în cauza penală nr. ####/P/2019 (planșa fotografică aflată la filele 36 – 48 – vol. II din dosarul de urmărire penală), locaţia în care s-au efectuat cele două filmuleţe fiind conformată şi de către inculpaţi.

Persoana vătămată ###### ######### #####, în timp ce se afla în locuința inculpatului ##### ###### #### a fost legată de un scaun, astfel încât i-a fost îngrădită în totalitate libertatea de mișcare, cel puțin pentru o perioadă de aproximativ 10 minute. Chiar dacă iniţial persoana vătămată și-a dat consimțământul de a fi imobilizată, s-a apreciat că nu se poate ignora probatoriul testimonial din care rezultă că aceasta a interpretat primele gesturi ale inculpatului ca un joc, la care s-a supus dintr-o atitudine umilă față de cel care în mod evident avea un ascendent moral asupra sa, însă imediat ce a conștientizat că se află într-o veritabilă stare de pericol, a încercat să scape din strânsoare, solicitând chiar ajutorul inculpatei #####. Astfel, nu se poate susține în mod veridic că persoana vătămată a acceptat să fie legată, pe tot parcursul desfășurării acțiunilor violente de către inculpat, nici măcar în condițiile în care nu a plecat imediat ce a fost eliberată din locuința acestuia. Starea de șoc, de temere provocată de un astfel de eveniment, violențele și umilințele venite din partea persoanei pe care o îndrăgea, au determinat persoana vătămată să rămână la domiciliul acestuia după încetarea agresiunilor fizice, cu atât mai mult cu cât inculpatul (cu tulburarea de personalitate de tip mixt – instabil emoțional tip impulsiv) a început să-și explice gestul, schimbându-și atitudinea în sens opus (întreținând relații sexuale cu persoana vătămată). Aceste aspecte nu pot conduce la concluzia că persona vătămată și-a dat ori și-a menținut consimțământul de a i se îngrădi libertatea de mișcare, prin legarea mâinilor și picioarelor de un scaun, pe perioada cât a fost supusă agresiunilor fizice și umilințelor inculpatului.

În raportul de analiză comportamentală nr. P###########.04.2020 întocmit de Serviciul de Analiză Comportamentală din cadrul IGPR (f.9-45, Vol. III d.u.p.) s-a reţinut că efectuarea înregistrărilor a fost rezultatul unei regii, pusă în practică de către inculpat, nu cu scopul de a cauza persoanei vătămate suferințe fizice de o intensitate deosebită, ci de realiza o filmare cu un impact emoțional puternic, de natură a o impresiona pe fosta sa soție. Astfel, nu se poate ignora faptul că regizarea este atributul inculpatului, în nici un caz al persoanei vătămate, care doar în contextul dat (imobilizată, lovită și batjocorită) acceptă să dea curs solicitărilor sale, fiind exclusă existența unui consimțământ valabil din partea victimei la comiterea faptelor penale, care să se transpună într-o cauză justificativă.

Analizând amprenta verbal-auditivă a autorului, în relația sa cu victima, s-a concluzionat că înregistrarea reprezintă ”demonstrativitate, teatralism și scenarizare desuetă. Agresivitatea este ponderată, trenată, acțiunile verbale fiind forțate în scopul și în direcția dezvoltării unei ambianțe de teroare psihică. Monologul suscită participația victimei pentru a edifica o formă de dialog prin folosirea unui limbaj intimidant, degradant (mockering) de tip sadic, având drept obiectiv murdărirea imaginii victimei aflată pe o poziție umilitoare de-a lungul axei dominare-putere”.

Amprenta verbal-auditivă a victimei, în relația sa cu autorul, relevă ”complianță dubitativă și încercare sistematică de acordare la scenariul impus de autor. Escaladarea scenariului și creșterea bruscă a agresivității autorului ridică registrul vocal spre reflectarea fidelă a afectelor din spectrul terorii psihice. Altfel spus, dacă la început victima se supune ordinelor verbale venite din partea autorului încercând să susțină un dialog cu acesta pentru a-i satisface trebuința teatrală de agresivitate, trecerea la un alt etaj agresional o determină să reacționeze autentic fiind conștientă că poate fi sluțită și multiplu abuzată”.

Din analiza psiholingvistică a înregistrărilor, s-a conchis că ”victima se simte forțată să confirme ”justificarea” agresivității crescânde a autorului. Ea confirmă problematica interpersonală pe care o are doar cu autorul și infirmă pretextul scenariului care l-ar ”îndreptăți” pe autor să o tortureze: amenințarea Nadiei cu moartea de către aceasta, distrugerea căsniciei autorului, distrugerea vieții acestuia, etc. Victima nu se simte vinovată, nu își asumă scenariul călăului ei, nu își asumă motivația trebuinței de pedeapsă nici chiar în condițiile de teroare psihică și tratament sadic la care este supusă. Este conștientă că joacă un rol, că tratamentele la care se supune escaladează și reacționează motivat când devine conștientă că își poate pierde viața”.

S-a apreciat că persoana vătămată joacă un rol impus de inculpat prin tratamentul agresiv fizic și verbal, doar pentru a-i satisface cerințele acestuia, nu urmare propriei voințe, tocmai de aceea nici nu își asumă nevoia de a se scuza în fața soției inculpatului. Libertatea fizică și psihică a persoanei vătămate este practic anihilată de acțiunile inculpatului, astfel încât ###### ##### ######### nu are de ales decât a urma scenariul inculpatului, cu atât mai mult cu cât în anumite momente (cele în care inculpatul amenință cu ajutorul cuțitului), starea de temere pentru propria viață escaladează până la disperare.

Împrejurarea constând în existența unei relații, inclusiv de natură intimă, atât înaintea săvârșirii infracțiunilor, cât și după comiterea acestora, nu justifică în vreun fel și nu scoate faptele inculpatului, reținute în speță, din sfera ilicitului penal.

Analizând fișierele supuse examinării, specialiștii au constatat că, ”deși nivelul de agresivitate este marcant pe tot parcursul înregistrării, se disting totuși episoade în care agresorul intenționează doar să intimideze victima. De asemenea, și victima are comportamente de ignorare a cerințelor agresorului sau uneori pur și simplu nu crede în amenințările acestuia. Cu toate acestea, remarcăm faptul că victima devine tot mai complianţă la cerințele agresorului pe măsură ce evenimentul se derulează. Acest aspect poate fi un indicator al faptului că victima începe să reevalueze situația și să ia tot mai în serios amenințările. Comportamentul autentic de disperare al victimei apare atunci când agresorul caută cuțitul și atunci când se apropie de aceasta având cuțitul în mână”;, ameninţarea cu cuţitul nefiind acceptată (f.41 Vol.III d.u.p.).

S-a reţinut că reacţia persoanei vătămate este autentică, nu acceptă ameninţarea cu cuţitul, inculpatul depăşind prin violenţă, atitudine şi comportament cadrul regiei prestabilite, lipsind de liberate persoana vătămată, şantajând-o să ceară iertare soţiei sale, deşi persoana vătămată iniţial îşi declarase sentimentele faţă de inculpat..

”Înregistrările video reprezintă un eșantion investigativ în care, elementele cele mai evidente sunt două: victima se află deja legată de scaun (ceea ce înseamnă că segmentul antedelictum a avut loc în alt context relațional) și este îmbrăcată dar desculță. Autorul este dezbrăcat complet și își va pune ulterior un șort. Prezentă mai este și persoana care filmează ( cu un calm imperturbabil, stare de calm care se destramă odată cu amenințarea cu cuțitul moment în care reacționează atât această persoană cât și victima)”.

”Chiar în condițiile în care victima oferă impresia că este obișnuită cu abuzul fizic și psihologic, reacțiile acesteia la acțiunile de tortură prin contenție fizică și lovire repetată sunt autentice. Întregul acompaniament afectiv-emoțional explodează și se traduce în comportament prin disperare, groază, frică, neajutorare, odată cu activarea mecanismelor instinctuale de supraviețuire ”fight, flight ## ######” (luptă-fugi-înghețare/paralizie)”.

Reiterând concluziile raportului de analiză comportamentală, s-a reţinut că inculpatul ##### ###### #### este cel care a pus la cale ”un scenariu a cărui coerență și consistență corespund modestiei echipamentului său intelectual. Teatral, narcisic, demonstrativ și cu probleme pervasive de păstrare a autocontrolului, simte nevoia de spectatori la violență. Sentimentul de omnipotență fizică și sexuală este alimentat de prezența celor două femei: partea vătămată ###### ######### ##### și suspecta ##### ###### #####. În condițiile în care este destul de probabil ca victima să fi consimțit venirea sa acolo în speranța obținerii unui minim de profit sexual în cadrul relației cu agresorul ei, tratamentul abuziv este acceptat până la punctul în care durerea fizică și amenințările îi frâng rezistența și capacitatea de a suporta tratamentul”.

Împrejurarea că înregistrările sunt regizate de către inculpat, nu conferă faptelor un caracter nereal, nu implică existența consimțământului persoanei vătămate la săvârșirea acestora, nu înlătură existența unei veritabile stări de temere, ci corespunde scopului și mobilului infracțiunilor săvârșite. În plan psihic, inculpatul și-a format convingerea că tocmai de un astfel de film ar avea nevoie pentru a-și demonstra sentimentele față de soție și a o recuceri, inculpatul forţând victima (f. 42 Vol. III d.u,p.)

Astfel, acest scenariu dezlânat, parafilic este realizat de către inculpat ”pe un continuum care pornește de la interesul cognitiv (filmarea va fi destinată Nadiei) până la plăcerile cu iz sexual. Regia servește unui interes cognitiv, dar se sprijină pe o sexualitate deșănțată și evoluează pe diferite etaje excitative astfel încât inculpatului să îi fie confirmate masculinitatea, potența, justificarea actelor, plăcerea ca acțiunile de chinuire a victimei să fie filmate și percepute direct de altcineva, relevând și disfuncția parafilică a inculpatului”.

Referitor la activitatea infracțională a inculpatei ##### ###### #####, s-a precizat că din declarația persoanei vătămate ###### ######### #####, coroborat cu concluziile raportului de analiză comportamentală întocmit în cauză, rezultă că aceasta, prin acceptarea realizării înregistrării video și prin lipsa oricărei reacții față de suferințele psihice și fizice la care era supusă persoana vătămată cât timp cei trei s-au aflat în locuința familiei #####, a ajutat inculpatul la săvârșirea activității infracționale.

În acest sens, au fost subliniate concluziile raportului de analiză comportamentală conform cărora ”complicitatea suspectei este atât de evidentă încât nu mai trebuie demonstrată. Prezența ei, este importantă pentru inculpat: în timp ce îi asigură un cadru bun pentru filmare, el o ferește pe suspectă pentru a nu o atinge în timpul acțiunilor de lovire a victimei. La rândul ei, suspecta are grijă să filmeze tot, cât mai în detaliu, fiind sincronă cu mișcările violente ale inculpatului (…) suspecta ##### ###### ##### își cunoaște foarte bine rolul, este conștiincioasă și cu siguranță că inculpatul i-a cerut să realizeze o filmare de calitate, cu detalii. Între inculpat și suspectă există o relație de încredere care îi satisface pe ambii în contextul infracțiunilor. Suspecta dovedește stăpânire de sine (nu vorbește deloc, mâna cu care filmează nu tremură), este neimpresionabilă, se conformează celor stabilite anterior cu inculpatul însă, cedează și ea de două ori: prezența cuțitului în preajma gâtului și urechilor victimei o determină să îndepărteze de două ori telefonul de la ”obiectivul” ei (adică, victima) executând o mișcare de rotație de la dreapta la stânga, spre restul camerei.

În filmuleţul cu durată de cca. un minut se observă că persoana vătămată cere ajutor inculpatei #####, „… sează-mă”, inculpata continuându-şi imperturbabil rolul său, ajutând inculpatul, singura dată când obiectivul telefonului nu-i rămâne stabil pe persoana vătămată fiind atunci când inculpatul ameninţă persoana vătămată cu cuţitul.

Instanţa a constatat în drept următoarele:

Faptele inculpatului ##### ###### ####, care în seara de 22 august 2018, în timp ce se afla într-una din încăperile locuinței sale situate în ########## ####, strada Oituz, nr. 40 ####### #########, cu ajutorul inculpatei ##### ###### ##### a îngrădit libertatea de mișcare a persoanei vătămate ###### ######### #####, legându-i mâinile și picioarele cu bandă adezivă de părțile componente ale unui scaun, refuzând apoi o perioadă de cel puțin zece minute să o elibereze din strâmtoare iar în acest timp prin exercitarea de acte de violență fizică și verbală, ce au condus la supunerea persoanei vătămate ###### ######### ##### la suferințe fizice și psihice, precum și la un tratament degradant, de natură a cauza acesteia o puternică stare de temere, a determinat-o pe aceasta să promită că în viitor nu-l va căuta pe inculpat, că va părăsi ########## #### ## ######## ## ##### ####### ###### ############, cu scopul de a obține o înregistrare audio-video, prin care inculpatul să-și dovedească sentimentul de dispreț față de persoana vătămată și atașamentul față propria soție, ce ar fi putut contribui la reluarea relației conjugale, întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunilor de lipsirea de libertate în mod ilegal, prevăzută şi pedepsită de art. 205 alin. 1 din Codul penal și șantaj, prevăzută și pedepsită de art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Faptele inculpatei ##### ###### #####, care, urmare unei înțelegeri prealabile, în seara de 22 august 2018, a acordat sprijin inculpatului ##### ###### ####, pentru a îngrădi libertatea de mișcare a persoanei vătămate ###### ######### ##### și pentru a o determina pe aceasta, prin exercitarea de acte de violență fizică și verbală, să promită că în viitor nu-l va căuta pe inculpat, că va părăsi ########## #### ## ######## ## ##### ####### ###### ############, ajutorul efectiv constând în încurajarea morală inculpatului în ceea ce privește acțiunea ilicită a de a lega mâinile și picioarele persoanei vătămate cu bandă adezivă de părțile componente ale unui scaun și de a refuza apoi o perioadă de cel puțin zece minute să o elibereze din strâmtoare, prin asigurarea obținerii rezultatului urmărit în cadrul întregii activități infracționale, precum și prin lipsa oricărei reacții de ajutorare a victimei și realizarea înregistrării audio-video, cât timp inculpatul a exercitat acțiuni violente și degradante asupra persoanei vătămate ###### ######### #####, prin care urmărea să-și dovedească sentimentul de dispreț față de persoana vătămată și atașamentul față propria soție, suspecta asigurând astfel înfăptuirea scopului exercitării constrângerilor la care a fost supusă persoană vătămată

întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunilor de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prevăzută şi pedepsită de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 205 alin. 1 din Codul penal și complicitate la șantaj, prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal

Sub aspectul laturii obiective acţiunea inculpatului ##### de ameninţare, ca formă alternativă de realizare a constrângerii, ce reprezintă elementul material al infracţiunii de şantaj, a fost aptă să inspire temere, să restrângă libertatea psihică a persoanei vătămate asupra căreia s-a exercitat, aceasta fiind explicită, inculpatul indicând precis răul pe care i-l va produce, respectiv, ameninţarea cu cuţitul, a ameninţat-o că o omoară, că o desfigurează, întinzând sângele pe faţa acestuia, supunând-o la un tratament degradant, cu scopul ca persoana vătămată să-i ceară scuze soţiei sale şi să nu-l mai caute.

În ceea ce priveşte activitatea inculpatei ##### de ajuta la efectuarea filmării, de refuzul de a ajuta persoana vătămată, activitatea acesteia se circumscrie unui ajutor moral, de încurajare şi sprijin al inculpatului,

În cauză, inculpatul a urmărit să oblige victima la un anumit comportament – să-i ceară scuze soţiei sale şi să nu-l mai caute, să nu mai aibă o relaţiei cu el, pentru ca inculpatul să se poate împăca cu soţia lui. Amenințarea este absorbită în infracțiunea complexă de șantaj, aceasta fiind subordonată scopului special urmărit de făptuitor, acela de a dobândi în mod injust un folos, pentru sine, așa cum este situația în cauza dedusă judecății.

#### modalitatea în care inculpatul a înțeles să acționeze, s-a creat o stare de presiune asupra persoanei vătămate, prin ameninţări cu moartea, prin lovire şi supunerea la un tratament degradant, împotriva voinţei acesteia.

Urmarea imediată constă într-o încălcare a libertăţii persoanei vătămate, victima fiind forţată să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, legea neindividualizând folosul, ci caracterizându-l ca fiind un folos pe care autorul încearcă să-l obţină în mod injust, acest folos putând fi un avantaj, un câştig, moral sau material.

În cauză, persoana vătămată a suferit o încălcare a libertăţii psihice, ca rezultat al acţiunii inculpatului de constrângere a acesteia, prin ameninţare aşa cum am precizat anterior, în cazul în care persoana vătămată nu se conformează cerinței inculpatului de a-şi cere scuze soţiei sale şi de a înceta relaţia cu el.

În ceea ce priveşte lipsirea de libertate, elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune prin care se produce în orice mod lipsirea de liberate în mod ilegal a persoanei, legea neimpunând o împiedicare absolută de mişcare a victimei pentru existenţa infracţiunii, ci se poate înfăţişa ca o constrângere parţială a libertăţii de mişcare, fiind fără relevanţă pentru existenţa infracţiunii durata lipsirii de libertate, în acest caz cca 10 minute, timp în care persoana vătămată a fost lipsită de liberate, fiind evidentă intenţia acesteia de a se elibera în momentul în care a fost ameninţată cu cuţitul, solicitând chair ajutorul inculpatei #####.

În ceea ce priveşte inculpata #####, aceasta a acordat sprijin moral inculpatului Tătare pentru ca acesta să-i îngrădească libertatea persoanei vătămate şi de a o determina pe aceasta prin ameninţare şi violenţă să promită că nu-l va mai cauta şi nu va mai avea o relaţie cu acesta, încurajând moral inculpatul, filmând înregistrarea video.

Nu a putut fi primită apărarea inculpatului, conform căreia totul a fost un joc, o regie, iar persoana vătămată şi-a data acordul pentru realizarea filmării, iar acest dosar (precum şi condamnările anterioare ale inculpatului la care vom face o referire în cele ce urmează) sunt o răzbunare a fostei soţii, câtă vreme, din probatoriul administrat, rezultă în mod clar depăşirea de către inculpat a scenariului iniţial, încât acţiunile sale au generat o stare de şoc persoanei vătămate, fiind afectată psiho-emoţional, afectare care se păstrează şi în prezent.

Din perspectiva laturii subiective, inculpaţii au săvârşit fapta cu intenţie directă, calificată prin scop, aceştia urmărind prin acţiunea lor obţinerea pentru inculpatul ##### în mod injust a unui folos nepatrimonial, lipsind de libertate persoana vătămată.

Legătura de cauzalitate între constrângere și starea de pericol creată rezultă din materialitatea faptelor.

Pe cale de consecinţă, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 2 şi 10 C.pr.pen., în sensul că faptele comise de inculpaţi există, constituie infracţiuni şi a fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa a dispus condamnarea acestora la o pedeapsă.

Pentru infracțiunea de șantaj reținută în sarcina inculpatului, legea prevede pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, aceeaşi pedeapsă fiind stabilită de lege şi pentru infracţiunea de lipsire de libertate.

Instanţa nu a dat eficiență cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 396 alin. 10 C.pr.pen., față de poziția inculpatului #####, manifestată în fața instanței de judecată.

Instanţa a dat eficiență cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 396 alin. 10 C.pr.pen., față de poziția inculpatei #####, manifestată în fața instanței de judecată.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 alin 1 Cod penal, acestea reprezentând criterii de apreciere a gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului.

În evaluarea acestor criterii, instanţa a apreciat că faptele inculpatului ##### prezintă un grad ridicat de pericol social, raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptei, întrucât faptele au fost săvârşite prin violenţă şi supunerea persoanei vătămate la un tratament degradant şi înjositor şi, deși inculpatul a dorit să obțină în mod injust și rapid un folos nematerial, modul în care a conceput săvârșirea faptei demonstrează că este o persoană versată în câmpul infracțional, totul fiind gândit în contextul unui scenariu prestabilit, cu desconsiderarea posibilelor consecințe ale propriilor acțiuni.

De asemenea, instanța a mai avut în vedere că între părți au existat relații apropiate, fapt ce a facilitat aducerea persoanei vătămate în locuinţa inculpatului ##### şi săvârşirea faptelor, cu sprijinul inculpatei #####.

În ceea ce priveşte faptele inculpatei #####, instanţa a apreciat că acestea prezintă un grad de pericol social mediu, raportat la sprijinul moral acordat inculpatului, precum şi pentru ajutorul dat în realizarea filmării.

Instanța a avut totodată în vedere aspectele care țin de persoana și conduita inculpatului, inculpatul ##### fiind în vârstă de 44 ani, divorțat, administrator la firma proprie, are antecedente penale care nu atrag starea de recidivă.

Inculpata ##### are 45 de ani, are studii medii, angajată, necăsătorită, fără antecedente penale.

Sub aspectul conduitei după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, instanța a avut în vedere că inculpatul ##### nu a recunoscut fapta, susţinând pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti că totul a fost un joc, o regie, întrebat fiind cu privire la concluziile raportului de analiză comportamentală, inculpatul a precizat „m-au analizat 5 femei, ce puteau să spună”, demonstrând atitudinea sa faţă de persoana vătămată în particular şi faţă de femei în general, inculpatul neconştientizând gravitatea faptelor sale.

S-a avut în vedere că inculpatul a săvârşit faptele din prezentul dosar în concurs real cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de un an şi două luni închisoare, prin sentinţa penală ####/22.10.2019 pronunţată de Judecătoria #### în dosarul penal ####/221/2019, definitivă prin decizia penală nr.##/26.02.2020 (pedepse componente: 10 luni închisoare, 8 luni închisoare, 4 luni închisoare), astfel că instanţa a anulat suspendarea sub supraveghere, cu privire la pedeapsa rezultantă de un an şi 2 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr.####/2019, a Judecătoriei ####.

În ceea ce priveşte inculpata #####, aceasta a recunoscut faptele şi starea de fapt reţinută în rechizitoriu, astfel încât instanţa a făcut aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

În consecinţă, raportat la criteriile mai sus arătate, a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pentru ambele fapte, respectiv un an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 205 alin. 1 din Codul penal şi 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de șantaj, prev. şi ped. de art. 207 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art.77 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 38 C.pen., pedeapsa rezultantă urmând a fi executată în regim de detenţie.

Cu privire la măsura preventivă, în baza art. 399 al. 1 C.p.p., având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive s-au menţinut, s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul ##### ###### ####, dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 14.11.2020 şi menţinută prin încheierea penală din data de 03.02.2021 pronunţată în dosarul penal ####/221/2020/a6, cu aceleaşi obligaţii în sarcina inculpatului.

Având în vedere că inculpatul a fost arestat în altă cauză în care s-a dispus clasarea, în baza art. 72 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestului preventiv de la 12.09.2019 la 14.11.2019 (dosar penal ####/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ####, în care s-a dispus clasarea inculpatului pentru infracţiunea de viol).

În privinţa inculpatei #####, instanţa a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat art. 205 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p. şi la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la santaj, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art. 207 alin. 1 C.pen., în condiţiile art. 77 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p., dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condiţiile art. 91 şi următoarele.

În ceea ce priveşte latura civilă, persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 lei reprezentând daune morale, 6000 lei reprezentând daune materiale aferente tratamentului urmat de către persoana vătămată şi 3500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat (f. 41-46 d.i.).

Având în vedere că între faptele inculpaţilor şi rezultatul produs, respectiv crearea unei stări de şoc, teamă şi crearea unui tablou psihopatologic de tip schizofrentiform (f. 149-150 şi 198 d.i.) există legătură de cauzalitate, fiind îndeplinite condiţiile prev. la art. 19, 25 alin. 1 C.p.p., art. 1349 şi la art. 1357 C.civ. din 2009, inculpaţii au fost obligaţi la plata daunelor morale, raportat la contribuţia fiecăruia la săvârşirea faptelor şi a rezultatului produs, cu precizarea că daunele morale nu trebuie dovedite, ele sunt apreciate de instanţă, în raport de circumstanţe.

În ceea ce priveşte daunele materiale, deşi persoanei vătămate i s-a recomandat examen psihiatric şi psihoterapie de lungă durată (f. 149-150 d.i), aceasta nu a făcut dovada că a urmat o astfel de terapie, nefiind înregistrată la un cabinet de specialitate (f. 157 d.i.) şi nu i s-a prescris un tratament la domiciliu (f. 168-169 d.i.), astfel încât daunele materiale au fost respinse ca nefondate. Persoana vătămată a anexat un bon fiscal prin care a dovedit cumpărarea unor medicamente, însă pentru aceste medicamente nu s-a făcut dovada că au fost prescrise, persoanei vătămate nu i s-a prescris un tratament la externare şi nu a urmat o terapie psihiatrică.

Având în vedere că persoana vătămată nu a făcut dovada unui tratament urmat, acţiunea civilă a fost admisă în parte (cu implicaţie asupra cheltuielilor judiciare), au fost obligaţi inculpaţii la plata sumelor de cu titlu de daune morale, respectiv, a obligat inculpatul ##### ###### #### la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă ###### ######### ##### şi a obligat inculpata ##### ###### ##### la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă ###### ######### #####, fiind respinse în rest pretenţiile formulate.

*

II. Apelurile declarate:

Împotriva Sentinței Penale nr. ###/18.03.2021 de Judecătoria #### în dosarul penal nr. ####/221/2021, în termenul legal prev. de art. 410 Cod de procedură penală, au declarat apel inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### #####.

II.1. În expunerea scrisă a motivelor de apel, inculpatul apelant ##### ###### #### (f. 46-52 dosar apel), a solicitat în esenţă sub aspectul laturii penale, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea în baza art. 16 alin. l lit. b) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal (art. 205 alin. l C.pen.) şi şantaj (art. 207 alin. l C.pen.), faptele pentru care instanţa de fond a dispus condamnarea sa neîntrunind elementele de tipicitate specifice existenţei celor două infracţiuni, iar sub aspectul laturii civile, respingerea ca neîntemeiată a acţiunii civile formulate de partea civilă prin care inculpatul a fost obligat la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale.

Totodată, s-a susţinut că partea civilă ###### ######### ##### suferă de afecţiuni de natură psihologică şi psihică preexistente faptelor din data de 22 august 2018, fiind greşite constatările din evaluare psihologică a părţii civile ###### ######### ##### efectuată la datele de 15, 19 şi 20 noiembrie 2019 de un psiholog clinician specialist al Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare, potrivit cărora întregul tablou psihopatologic evidenţiat a apărut ca urmare a evenimentului cu realizarea celor două înregistrări audio-video din data de 22 august 2018, fiind de asemenea greu de crezut că diagnosticul de „retardare mentală uşoară” stabilit pe seama persoanei vătămate la data de 27 noiembrie 2019 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare a fost determinat de faptele care fac obiectul dosarului, considerându-se că în lipsa unei expertize medico-legale psihiatrice este imposibil de determinat dacă afecţiunile menţionate în tabloul psihopatologic, toate sau numai o parte din ele, marcau personalitatea părţii civile şi înainte de data comiterii faptelor pentru care inculpatul a fost condamnat.

În plus, s-a arătat că instanţa a minimalizat declaraţia pe care partea civilă a dat-o la data de 19 septembrie 2019 în faza de urmărire penală a dosarului, apreciindu-se că aceste afirmaţii dovedesc fără putinţă de tăgadă dezorientarea emoţională, lipsa de afectivitate, frustrările etc. pe care le-a manifestat partea civilă înainte de săvârşirea faptelor din data de 22 august 2018, aceste percepţii şi manifestări emoţionale fiind accentuate şi de tulburările psihologice şi afecţiunile psihiatrice de care deja suferea şi confirmate de faptul că anterior comiterii faptelor partea civilă dezvoltase o obsesie pentru inculpat, iar ca răspuns la feed-back-ul negativ al acestuia, a trecut la ameninţări.

În susţinerea apelului, s-a arătat că soluţia pronunţată de instanţa de fond este netemeinică şi nelegală, fiind rezultatul unei interpretări distorsionate a stării de fapt si a probaţiunii administrate, judecătorul fondului trecând superficial peste împrejurări şi aspecte esenţiale dovedite cu certitudine, de natură să stabilească adevărul în cauză, cum ar fi faptul că inculpatul este diagnosticat cu tulburare de personalitate de tip mixt, aşa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 455.429/B/ din data de 17 octombrie 2019, sau că „efectuarea înregistrărilor a fost rezultatul unei regii, pusă în practică de inculpat, nu cu scopul de a cauza persoanei vătămate suferinţe fizice de o intensitate deosebită, ci de a realiza o filmare cu un impact emoţional puternic, de natură a o impresiona pe fosta sa soţie”, în condiţiile unei „disfuncţii parafilice a inculpatului care este dincolo de orice îndoială pentru că satisface un scenariu fantasmatic specific dominării(…)” astfel cum se concluzionează în raportul de analiză comportamentală nr. P/1656772 din data de 01 aprilie 2020 efectuat de Serviciul de Analiză Comportamentală din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, iar din coroborarea acestor două înscrisuri de specialitate medicală şi psihologică cu restul probelor administrate, precum şi din comportamentul ulterior al persoanei vătămate rezultă indubitabil că acele două înregistrări au fost o scenetă, un scenariu, iar, la acel moment, persoana vătămată a acceptat de bunăvoie să joace un rol de „victimă”.

Totodată, s-a susţinut că partea civilă ###### ######### ##### suferă de afecţiuni de natură psihologică si psihică preexistente faptelor din data de 22 august 2018, fiind greşite constatările din evaluare psihologică a părţii civile ###### ######### ##### efectuată la datele de 15, 19 şi 20 noiembrie 2019 de un psiholog clinician specialist al Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare, potrivit cărora întregul tablou psihopatologic evidenţiat a apărut ca urmare a evenimentului cu realizarea celor două înregistrări audio-video din data de 22 august 2018, fiind de asemenea greu de crezut că diagnosticul de „retardare mentală uşoară” stabilit pe seama persoanei vătămate la data de 27 noiembrie 2019 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare a fost determinat de faptele care fac obiectul dosarului, considerându-se că în lipsa unei expertize medico-legale psihiatrice este imposibil de determinat dacă afecţiunile menţionate în tabloul psihopatologic, toate sau numai o parte din ele, marcau personalitatea părţii civile şi înainte de data comiterii faptelor pentru care inculpatul a fost condamnat.

În plus, s-a arătat că instanţa a minimalizat declaraţia pe care partea civilă a dat-o la data de 19 septembrie 2019 în faza de urmărire penală a dosarului, apreciindu-se că aceste afirmaţii dovedesc fără putinţă de tăgadă dezorientarea emoţională, lipsa de afectivitate, frustrările etc. pe care le-a manifestat partea civilă înainte de săvârşirea faptelor din data de 22 august 2018, aceste percepţii şi manifestări emoţionale fiind accentuate şi de tulburările psihologice şi afecţiunile psihiatrice de care deja suferea şi confirmate de faptul că anterior comiterii faptelor partea civilă dezvoltase o obsesie pentru inculpat, iar ca răspuns la feed-back-ul negativ al acestuia, a trecut la ameninţări.

S-a mai susţinut că instanţa de fond a interpretat greşit atitudinea părţii civile şi a constatat în mod eronat că aceasta a fost constrânsă pentru a participa la realizarea celor două înregistrări audio-video, în realitate, aşa cum rezultă din probatoriul testimonial administrat, partea civilă consimţind, conform înţelegerii prealabile cu inculpatul, pentru a materializa un scenariu gândit cu scopul de a dovedi fostei soţii a inculpatului încetarea oricărei relaţii sexuale sau de orice natură cu partea civilă, împrejurare dovedită şi de comportamentul ulterior al acesteia, nespecific unei persoane care a fost victima unor infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal şi şantaj (a plecat singură de la domiciliul inculpatului, nu a depus plângere la poliţie, a continuat să se întâlnească şi să întreţină raporturi sexuale cu inculpatul timp de încă aproximativ 2 luni, până s-a mutat din #### la Satu Mare), cele două înregistrări audio-video fiind depuse de fosta soţie a inculpatului la aproape 1 an de la comiterea faptelor, cu scopul de a se răzbuna pe inculpat şi a dovedi susţineri ale sale dintr-un alt dosar penal.

În ceea ce priveşte latura civilă, s-a apreciat că, întrucât faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu constituie infracţiuni, soluţia privind obligarea inculpatului la plata către partea civilă ###### ######### ##### a sumei de 20.000 de lei cu titlu de daune morale nu este justificată, în contextul în care aceasta nu a fost prejudiciată în vreun mod de inculpat.

*

II. 2. În expunerea scrisă a motivelor de apel, inculpata-apelantă ##### ###### ##### (f.4 dosar apel) , a solicitat în esenţă, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate, pe care a apreciat-o ca nelegală şi netemeinică, şi, în rejudecare, a solicitat, sub aspectul laturii penale, reindividualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare a acesteia, iar sub aspectul laturii civile, reducerea cuantumului prejudiciului imputat inculpatei.

Motivele de apel au fost susţinute de inculpaţii apelanţi prin apărător ales şi apărător desemnat din oficiu cu delegaţii depuse la dosar, la termenul de judecată din data de 04.08.2021, astfel cum s-a consemnat în încheierea de la data respectivă ce face parte integrantă din prezenta.

*

Legali citaţi în faţa instanţei de control judiciar, inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### #####, s-au prezentat fiind asistaţi de apărător ales, respectiv de apărător desemnat din oficiu cu delegaţii depuse la dosar, ocazie cu care la termenul de judecată din data de 24.05.2021, inculpata ##### ###### ##### a arătat că uzează de dreptul la tăcere şi că îşi menţine declaraţiile date anterior, iar inculpatul ##### ###### #### a învederat că înţelege să dea o nouă declaraţie în faţa Curţii de Apel, aspect consemnat în încheierea de la data respectivă.

La termenul de judecată din data de 15.06.2021, s-a procedat la audierea inculpatului apelant ##### ###### ####, declaraţia acestuia fiind consemnată pe filă separată ataşată la dosar (f. 63 -65 dosar apel).

*

Cererile în probațiune au fost discutate la termenul de judecată din 24.05.2021 şi din data de 15.06.2021 și ulterior în ședințele derulate la Curtea de apel #### #####, în raport de ansamblul probator administrat în cauză, cu privire la care s-au făcut consemnări în încheierile de ședință de la fiecare dintre termenele de judecată din fața instanței de control judiciar.

*

III. Asupra fondului apelurilor declarate:

Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate şi în raport de principiile care reglementează soluţionarea căii de atac prev. de art. 416-419 C.pr.pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază apelurile declarate de inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### #####, ca fiind fondate pentru următoarele considerente:

Analiza efectuată de către instanţa de control judiciar are în vedere şi disp. art. 417 alin. 2 C.pr.pen., în sensul că în afara criticilor formulate de către apărare și acuzare, Curtea a examinat cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept.

În acest context procesual, Curtea reanalizând materialul probator administrat în cauză, atât din cursul urmăririi penale, cât şi cel administrat nemijlocit de către instanţa de fond, coroborat cu declaraţia inculpatului apelant ##### ###### #### în faţa instanţei de control judiciar reţine o stare de fapt relativ diferită de cea reţinută în actul de sesizare şi de instanţa de fond prin sentinţa penală atacată, sub aspectul faptelor reţinute în sarcina inculpatului ##### ###### #### în calitate de autor şi a inculpatei ##### ###### ##### în calitate de complice – sub încadrarea juridică a infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal şi de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. b) Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal, după cum urmează:

Situaţia premisă ce a stat la baza sesizării din oficiu a organelor de urmărire penală, în prezenta cauză reiese din actele volumului II dosar de urmărire penală (copii acte dosar nr. ####/P/2019), din care rezultă că în intervalul septembrie – noiembrie 2019, în dosarul penal nr. ####/P/2019 au fost efectuate cercetări față de inculpatul ##### ###### ####, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de viol prevăzută de art. 218 alin. 1 din Codul penal și amenințare prevăzută de art. 206 din Codul penal, în condițiile art. 35 alin. 1 din Codul penal, totul în condițiile art. 38 alin. 1 din Codul penal, ambele infracțiuni fiind comise în dauna persoanei vătămate ###### ##### – fosta soție a inculpatului. În aceeași perioadă, martora ###### ##### a solicitat și a obținut un ordin de protecție față de inculpatul ##### ###### #### şi, în contextul descris anterior, pentru a demonstra temeinicia stării de temere resimțite de către martora ###### #####, urmare atitudinii fostului său soț, precum și potențialul pericol la care este expusă prin prisma comportamentului acestuia agresiv și deviant pe care l-a reclamat, aceasta a pus la dispoziția organelor de cercetare penală un suport optic, conținând o înregistrare audio – video (cu durata de aproximativ 1 minut), pe care a primit-o la rândul său de la inculpatul ##### ###### ####, ce surprindea agresiunea fizică a părţii civile din prezenta cauză – ###### ######### #####.

Având în vedere datele și informațiile obținute pe parcursul efectuării urmăririi penale în cauza penală nr. ####/P/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria ####, organele de cercetare penală din cadrul Poliției Municipiului #### – Biroul Investigații Criminale s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, fiind întocmit în acest sens procesul verbal din data de 18.09.2019, înregistrat la această unitate de ####### sub numărul ####/P/2019, aflat la fila 18 – vol. I din dosarul de urmărire penală.

De asemenea, în cauza penală nr. ####/P/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria ####, urmare solicitării procurorului de caz, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei ####, în baza încheierii nr. ##/PR/2019 pronunțată în ședința din camera de consiliu din data de 01.10.2019 în cauza nr. ####/221/2019, a emis mandatul de percheziție informatică nr. 21/PR/2019, prin care a încuviințat efectuarea percheziției informatice asupra aparatului telefonic aparținând inculpatului ##### ###### #### (filele 49 – 52, vol. II din dosarul de urmărire penală). Urmare punerii în executare a mandatului de percheziție informatică a fost obținută și ce-a de-a doua înregistrare audio – video, cu durata de aproximativ 8 minute (filele 53 – 66 – vol. II și 67 – 69 – vol. I din dosarul de urmărire penală).

Înregistrările aflate la dosarul cauzei pe suport CD, vizualizate de completul de judecată, conţin imagini evident dezagreabile, pe tot parcursul filmării care durează aproximativ 8 minute, este surprinsă partea civilă ###### ######### ##### aflată pe un scaun, legată la spate de mâini fără a se putea constata cât de strâns şi inculpatul ##### ###### #### cum a lovit în mod repetat partea civilă, în general în zona feței cu palma, a tras-o de păr, i-a mânjit fața, scalpul și tricoul cu sângele acesteia, i-a adresat injurii și cuvinte jignitoare, amenințări cu acte de violență și cu moartea, solicitându-i să-și ceară scuze Nadiei și să promită că nu-l va mai căuta. Deși partea civilă îi spunea inculpatului la exercitarea actelor de violență fizică să nu o mai lovească, acesta a continuat agresiunea fizică și supunerea la umilințe, reproșându-i că i-a distrus familia, tratamentul pe care îl suportă partea civilă fiind evident unul degradant, iar la un moment dat, inculpatul s-a dezbrăcat complet și ținând partea civilă de bărbie, a amenințat-o că o omoară, că o desfigurează, întinzându-i sângele de pe față spre creștetul capului, apoi ținându-se de organul genital a afirmat că „mă p.. pe tine”, timp în care ###### ######### ##### în mod repetitiv se adresa inculpatului „te rog frumos să mă ierți”. De asemenea, în aceleași împrejurări partea civilă, la solicitarea inculpatului a cerut iertare soției acestuia, ##### și a promis că nu va mai interveni în vreun fel în relația maritală și nu va mai vorbi „nimic rău de nimeni”. Pe parcursul înregistrării video, inculpatul, observând sângele ce se scurgea pe fața persoanei vătămate urmare hemoragiei nazale, exclamă: „uite cum curge sângele din tine, ia și mâncă, mâncă, sângele”, introducându-i degetul mânjit în gură apoi îi lipește brațul de gură spunând „pupă vena asta din care mi-a curs sângele meu”.

Ulterior, inculpatul îi reproșează părţii civile că în ultima lună i-a distrus viața, motiv pentru care în situația în care aceasta va rămâne în ########## ####, mai mult de două luni, „o va da la țigani”, să „o bage în poștă”, apoi, mânjindu-și din nou cu sânge degetul, îl duce la gura persoanei vătămate spunându-i „scoate limba și gustă, cum ai gustat din p… mea”. ##### ###### #### a ridicat tricoul persoanei vătămate, adresându-i-se ironic ”astea-s țâte” și se îndreptă spre un corp de mobilier din bucătărie, moment în care ###### ######### ##### strigă „nu cuțitul, te rog nu”.

Cea de-a doua înregistrare video (având o durată de aproximativ 1 minut), realizată cu aceeași ocazie, a surprins inculpatul având în mână un cuțit de bucătărie, pe care l-a ținut cu tăișul lipit de gâtul persoanei vătămate, solicitându-i să jure că aceasta nu-l va mai căuta, precum și să ceară încă o dată scuze Nadiei.

#### rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria #### nr ####/P/2019, înregistrat pe rolul Judecătoriei #### sub nr.####/221/2020 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: ##### ###### #### pentru săvârşirea infracțiunilor de lipsirea de libertate în mod ilegal, faptă prevăzută de art. 205 alin. 1 din Codul penal și șantaj, prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal şi ##### ###### #####, pentru săvârşirea infracțiunilor de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 205 alin. 1 din Codul penal și complicitate la șantaj, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Potrivit ipotezei acuzatoriale, s-a reţinut în esenţă, în actul de sesizare în sarcina inculpaţilor:

-##### ###### ####, că în seara de 22 august 2018, în timp ce se afla într-una din încăperile locuinței sale situate în ########## ####, strada Oituz, nr. 40 ####### #########, cu ajutorul inculpatei ##### ###### ##### a îngrădit libertatea de mișcare a persoanei vătămate ###### ######### #####, legându-i mâinile și picioarele cu bandă adezivă de părțile componente ale unui scaun, refuzând apoi o perioadă de cel puțin zece minute să o elibereze din strâmtoare, iar în acest timp prin exercitarea de acte de violență fizică și verbală, ce au condus la supunerea persoanei vătămate ###### ######### ##### la suferințe fizice și psihice, precum și la un tratament degradant, de natură a cauza acesteia o puternică stare de temere, a determinat-o pe aceasta să promită că în viitor nu-l va căuta pe inculpat, că va părăsi ########## #### ## ######## ## ##### ####### ###### ############, cu scopul de a obține o înregistrare audio-video, prin care inculpatul să-și dovedească sentimentul de dispreț față de persoana vătămată și atașamentul față propria soție, ce ar fi putut contribui la reluarea relației conjugale;

– ##### ###### #####, că urmare unei înțelegeri prealabile, în seara de 22 august 2018, a acordat sprijin inculpatului ##### ###### ####, pentru a îngrădi libertatea de mișcare a persoanei vătămate ###### ######### ##### și pentru a o determina pe aceasta, prin exercitarea de acte de violență fizică și verbală, să promită că în viitor nu-l va căuta pe inculpat, că va părăsi ########## #### ## ######## ## ##### ####### ###### ############, ajutorul efectiv constând în încurajarea morală inculpatului în ceea ce privește acțiunea ilicită a de a lega mâinile și picioarele persoanei vătămate cu bandă adezivă de părțile componente ale unui scaun și de a refuza apoi o perioadă de cel puțin zece minute să o elibereze din strâmtoare, prin asigurarea obținerii rezultatului urmărit în cadrul întregii activități infracționale, precum și prin lipsa oricărei reacții de ajutorare a victimei și realizarea înregistrării audio-video, cât timp inculpatul a exercitat acțiuni violente și degradante asupra persoanei vătămate ###### ######### #####, prin care urmărea să-și dovedească sentimentul de dispreț față de persoana vătămată și atașamentul față propria soție, suspecta asigurând astfel înfăptuirea scopului exercitării constrângerilor la care a fost supusă persoană vătămată.

În susţinerea acestei situaţii de fapt, s-a arătat că au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de vizionare a înregistrărilor audio – video puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către martora ###### ##### (vol. I, filele 18, 64 d.u.p.); declarațiile persoanei vătămate ###### ######### ##### (vol. I, filele 20 – 26 d.u.p.); declarațiile inculpatului ##### ###### #### (vol. I, filele 28 – 30, 32 – 34, 36, 38 – 39 d.u.p.); declarațiile inculpatei ##### ###### ##### (vol. I, filele 41 – 42, 44, 46 d.u.p.); declarația martorului ###### ##### (vol. I, filele 48 – 49 d.u.p.); declarația martorului ###### ##### (vol. I, filele 50 – 51 d.u.p.); declarația martorei Vîrșag ########-######## (vol. I, filele 52 d.u.p.); declarația martorei ####### ##### ####### (vol. I, filele 53 d.u.p.); procesul verbal de recunoaștere după fotografie a inculpatei ##### ###### #####, cu planșă fotografică (vol. I, filele 60 – 63 d.u.p.); proces verbal de stabilire a datelor și informațiilor de interes operativ obținute urmare punerii în executare a mandatului de percheziție informatică emis în cauza nr. ####/P/2020 (vol. I, fila 67 d.u.p.); proces verbal de verificare a susținerilor inculpatului privind postarea înregistrărilor ce surprind agresarea persoanei vătămate, în mediul on line, pe rețele de socializare (vol. I, fila 68 d.u.p.); proces verbal privind consemnarea datei creării fișierului de tip ”video”, ce face obiectul analizei în prezenta speță, în sistemul informatic (vol. I, fila 69 d.u.p.); adresa Inspectoratului Școlar Județean ######### – Liceul tehnologic ”####### ######” #### și extras a calendarului examenului de bacalaureat național aferent anului 2018 (vol. I, filele 70 – 71 d.u.p.); dovezi de ridicare, respectiv restituire a terminalului mobil aparținând inculpatului ##### ###### #### (vol. I, filele 73 – 74 d.u.p.); proces verbal de redare rezumativă a fișierelor audio-video, cu planșă fotografică, conținând înregistrările efectuate de către inculpata ##### ###### ##### (vol. III, filele 1 – 4 d.u.p.); raportul de analiză comportamentală nr. P###########.04.2020 întocmit de Serviciul de Analiză Comportamentală din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale (vol. III, filele 9 – 46 d.u.p.); procesul verbal de examinare a terminalului mobil aparținând inculpatului ##### ###### ####, cu planșa fotografică aferentă (vol. III, filele 47 – 78 d.u.p.); raportul de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 547.542/B/24.12.2019 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală ######### (vol. III, fila 82 d.u.p.); copia încheierii civile nr.####/CC/28.03.2019 și documentele întocmit de organele de poliție cu privire la ordinul de protecție emis față de inculpatul ##### ###### #### (vol. I, filele 123 – 129 d.u.p.); copia documentelor întocmite în cauza penală nr. ####/P/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria #### (vol. II și vol. IV d.u.p.): proces verbal de ascultare a unei înregistrări audio realizată de către numita ###### ##### (vol. II, fila 1 d.u.p.); declarațiile numitei ###### #####, date în cauză în calitate de persoană vătămată (vol. II, filele 2 – 4 d.u.p.); declarațiile inculpatului ##### ###### #### (vol. II, filele 5 – 9 d.u.p.); declarațiile martorilor ##### #### ##### ###### ######, #### ######, ###### Constanța, ####### ####### ########, ####### ######## ##### ######, Vîrșag ######## ########, ####### ##### ##### (vol. II, filele ## # ## d.u.p.); procese verbale și planșe fotografice, întocmite cu ocazia punerii în executare a mandatului de percheziție domiciliară la locuința inculpatului ##### ###### #### (vol. II, filele 26 – 48 d.u.p.); procese verbale, întocmite cu ocazia punerii în executare a mandatului de percheziție informatică (vol. II, filele 53 – 66 d.u.p.); dovadă de predare a unui suport optic (vol. II, fila 67 d.u.p.); certificat medico – legal privind victima ##### (actuală ######) ##### (vol. IV, fila 1 d.u.p.); planșă conținând imagini de tipul capturilor de ecran, ce redau mesajele transmise în cadrul corespondenței dintre inculpatul ##### ###### ####, soția acestuia ori rude ale sale (vol. IV, fila 2 – 13 d.u.p.); raportul de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 455.429/B/17.10.2019 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală ######### (vol. IV, fila 14 d.u.p.).; mijloace materiale de probă: suporturile optice (un CD și un DVD), conținând înregistrările audio video realizate de către inculpata ##### ###### ##### la momentul comiterii faptelor; suporturi optice (două DVD -uri), conținând înregistrările audio – video realizate cu ocazia audierii persoanei vătămate ###### ######### ##### și a inculpatei ##### ###### ##### (15/MMP/30.04.2020).

#### sentinţa penală atacată, s-a reţinut în sarcina inculpaţilor aceeaşi situaţie de fapt reţinută şi în actul de sesizare, instanţa de fond apreciind că s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele inculpaţilor există, au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzute de lege şi întrunesc elementele constituie ale infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 205 alin. 1 din Codul penal și șantaj, prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ##### ###### #### şi de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 205 alin. 1 din Codul penal și complicitate la șantaj prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal în ceea ce o priveşte pe inculpata ##### ###### #####.

În dovedirea situaţiei de fapt reţinute de instanţa de fond, s-a arătat că probele administrate în cursul urmăririi penale au fost dublate de cele administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătoreşti, respectiv: constituire parte civilă ###### ######### ##### cu documente anexate (f.41-46 d.i.), sentinţa penală ####/22.10.2019 a Judecătoriei #### (şi minuta deciziei penale ##/2020 aferentă) privind pe inculpatul ##### ###### #### (f.49-52 d.i.), declaraţie de recunoaştere în integralitate a faptei a inculpatei ##### ###### ##### (f.53 d.i.), declaraţie inculpat ##### ###### #### (f.54-55 d.i.), fişă cazier judiciar pentru inculpatul ##### ###### #### (f.65-66 d.i.), declaraţie martor Vîrşag ######## ######## (f.69-71 d.i.), declaraţie martor ###### ##### (f.72-74 d.i.), declaraţie martor #### ###### (f.94-96 d.i.), Adresa nr.18992/29.10.2020 emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare privind pe ###### ######### ##### şi documente anexate(f.107-120 d.i.), cerere de asistenţă judiciară în materie penală pentru audierea persoanei vătămate ###### ######### ##### şi a martorei ###### ##### cu documente anexate (f.121-127 d.i.), declaraţie martor ####### ##### (f.128-129 d.i.), cerere de asistenţă juridică internaţională în materie penală cu documente anexate (f.143-148 d.i.), Adresă cabinet psiholog Igaz ###### privind pe ###### ######### ##### (f.149-150 d.i.), Adresa nr.19888/10.11.2020 privind pe ###### ######### ##### emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare (f.157 d.i.), Adresa nr.22550/11.12.2020 privind pe ###### ######### ##### emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare cu documente anexate (f.168-171 d.i.), Adresă cabinet psiholog Igaz ###### privind pe ###### ######### ##### (f.198 d.i.), declaraţie persoană vătămată ###### ######### ##### (f.221-224 d.i.), declaraţie martor ###### ##### (f.225-227 d.i.), sentinţa penală ######### şi decizia penală nr.##/2019 a Curţii de Apel #### ##### privind pe inculpatul ##### ###### #### (f.229-232 d.i.).

Avem în vedere, motiv pentru care am expus prin prezenta şi împrejurările în care organele de urmărire penală au intrat în posesia celor două înregistrări audio video astfel cum s-a arătat în paragrafele precedente, că atât prin rechizitoriu, cât şi în primul grad de jurisdicţie s-a subliniat că starea de fapt reținută în speță, prin prisma elementelor ce țin de latura obiectivă a infracțiunilor, este dovedită irefutabil, tocmai prin înregistrările audio – video, care surprind desfășurarea activității infracționale, astfel încât sub acest aspect s-a apreciat că orice analiză a probatoriului dobândește un caracter redundant.

#### prisma motivelor de apel inculpata apelantă ##### ###### ##### a contestat sentinţa penală atacată, dat fiind faptul că a urmat procedura simplificată de recunoaştere a învinuirii reglementată de art. 374 coroborat cu art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, numai sub aspectul modului de individualizare a pedepselor aplicate de instanţa de fond şi reducerea cuantumului despăgubirilor civile la care a fost obligată.

Inculpatul ##### ###### ####, prin prisma motivelor de apel formulate, astfel cum s-a consemnat în secţiunea precedentă a contestat situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, susţinând că se impune achitarea sa în calitate de autor al infracţiunilor reţinute în sarcina sa atât prin rechizitoriu, cât şi prin sentinţa penală atacată.

În acest context, Curtea, reanalizând mijloacele de probă administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât şi cele administrate nemijlocit în faţa instanţei de fond, din perspectiva acuzaţiei aduse inculpatului ##### ###### #### sub aspectul săvârşirii în calitate de autor al infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 205 alin. 1 din Codul penal și șantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal, în condițiile art. 77 lit. b din Codul penal ( în dauna părţii civile ###### ######### #####), şi totodată reţinând că probele strânse în cursul urmăririi penale servesc numai ca temei pentru trimiterea în judecată și pentru a servi drept temei de condamnare, trebuie verificate în activitatea de judecată de către instanţă, în şedinţă publică, în mod nemijlocit şi în contradictoriu, în cursul cercetării judecătorești, constată că reiese o stare de fapt relativ diferită celei reţinute în actul de sesizare şi în considerentele instanţei de fond, ajungând la concluzia imposibilităţii imputării în sarcina inculpaţilor a celor două fapte de lipsire de libertate şi de şantaj pentru care au fost trimişi în judecată şi pentru care s-a dispus condamnarea în primă instanţă raportat la normele de incriminare din Codul penal.

Astfel, procedând la analiza probelor administrate în cauză, Curtea reţine ca dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil şi de altfel necontestate de niciuna dintre părţi, următoarele împrejurări faptice ce au generat rezultatul celor două înregistrări audio video în conţinutul imaginilor redate pe cât posibil în scris mai sus, ce au stat la baza sesizării din oficiu a organelor de urmărire penală în prezenta cauză:

În cursul lunii septembrie a anului 2017, partea civilă ###### ######### ##### (născută la data de ##########) s-a mutat din localitatea de domiciliu, respectiv ########## #### #### ## ########## ####, pentru a-și finaliza studiile liceale, fiind înscrisă la Liceul ”####### ######” – forma de învățământ seral. Alegerea orașului #### ca reședință temporară a fost determinată de împrejurarea că mama părţii civile se afla în Germania, iar o soră a acesteia domicilia aici. În perioada în care s-a aflat în ########## ####, partea civilă a locuit singură, într-un imobil închiriat.

În apropierea unității de învățământ frecventate de către partea civilă, respectiv pe ###### ###### ### ## din ########## ####, se afla situat imobilul inculpatului ##### ###### #### compus din mai multe corpuri de clădire, având destinația de locuință a familială, precum și spațiu comercial, în care a fost amenajat un bar. Dată fiind proximitatea față de sediul unității școlare, la scurt timp după sosirea în ########## ####, partea civilă ###### ######### ##### a început să frecventeze localul respectiv, context în care l-a cunoscut pe inculpatul ##### ###### ####. Pe fondul unei instabilități emoționale a părţii civile, cauzată în principal de nevoia de a se adapta unui mediu nou și lipsa unor persoane apropiate, peste care s-a suprapus un comportament manifestat de inculpat și interpretat de ###### ######### ##### ca fiind grijuliu, aceasta din urmă a început să dezvolte sentimente de afecțiune față de ##### ###### #### (conform declarației persoanei vătămate, la un moment dat, aceasta se îndrăgostise și era puțin obsesivă).

În primăvara anului 2018, în perioada lunii mai, cu toate că inculpatul se afla într-o relație de căsnicie de aproximativ 18 ani, având doi copii minori, inculpatul și partea civilă au început o relație intimă, între aceștia consumându-se mai multe raporturi sexuale orale, fie la locuința părţii civile, fie la domiciliul inculpatului. Deși partea civilă nutrea ca relația dintre ea și inculpat să se dezvolte pe mai multe planuri, inculpatul ##### ###### #### s-a rezumat la acte sexuale orale, considerând că astfel nu ar comite un adulter, iar pe de altă parte că partea civilă nu merită mai multă considerație din partea sa.

Sentimentele de afecțiune ale părţii civile au generat o stare de gelozie față de familia inculpatului, ce a condus la un moment dat la proferarea de către ###### ######### ##### a unor amenințări la adresa soției inculpatului.

În perioada iunie – iulie a anului 2018, inculpatul ##### ###### #### a fost surprins de către soția sa – martora ###### #####, în barul aparținând societății pe care o administra, în timp ce întreținea un raport sexual oral cu partea civilă ###### ######### #####, ceea ce a determinat o stare conflictuală în familie, precum și plecarea martorei ###### ##### de la domiciliul conjugal.

În contextul descris anterior, pentru a-i dovedi soției sale sentimentele de afecțiune pe care le-ar nutri față de ea și neseriozitatea ori lipsa de implicare emoțională în orice alte relații sexuale pasagere, inculpatul ##### ###### #### a hotărât să producă o dovadă în acest sens, constând într-o înregistrare audio – video, în care, pe de o parte, printr-un comportament umilitor față de partea civilă ###### ######### #####, să demonstreze nimicnicia acestei persoane în ochii săi, pe de altă parte, să obțină promisiunea acesteia că nu va mai interveni vreodată în relația maritală, precum și exprimarea unor scuze explicite față de ###### #####.

Astfel, în seara de 22 august 2018, la barul situat pe ###### ##### ### ## din ########## ####, a avut loc o întâlnire între inculpatul ##### ###### #### și ###### ######### #####. La un moment dat, în local au rămas doar inculpatul, partea civilă și inculpata ##### ###### #####, cei trei consumând băuturi alcoolice. Inculpatul ##### ###### #### i-a solicitat inculpatei ##### ###### ##### să-l însoțească în casă, situată în spatele clădirii barului pentru a-l ajuta în realizarea unei filmări, în care partea civilă urma să ceară iertare martorei ###### ##### – soţia inculpatului ##### la vremea respectivă. Astfel, inculpații și partea civilă s-au deplasat în locuința inculpatului, așezându-se toţi trei la o masă din bucătărie.

Situaţia de fapt mai sus expusă şi modul de derulare a evenimentelor în continuare, reiese cu precădere din declaraţiile inculpaţilor şi a părţii civile, respectiv a părţilor direct implicate în evenimentul filmat, cu menţionarea contradicţiilor constatate în cuprinsul depoziţiilor date în ceea ce o priveşte îndeosebi pe partea civilă, dar şi a cărei audiere audio video din cursul urmăririi penale aflate pe suport DVD la dosarul cauzei a fost vizualizată de completul de judecată, în lipsa prezentării acesteia în faţa instanţei de control judiciar în vederea audierii şi tocmai pentru a verifica şi a percepe modul de prezentare a faptelor de către aceasta, după cum urmează:

Pornind de la declaraţiile inculpatului ##### ###### ####, cu doza de subiectivism firească a unei persoane împotriva căreia se formulează o acuzaţie, constatăm totuşi că a fost consecvent cu ocazia declaraţiilor date pe parcursul judecării cauzei, susţinând cu ocazia declaraţiei date în calitate de suspect în data de 31.10.2019 (filele 28-30 dosar de urmărire penală) că a cunoscut partea civilă elevă la seral la un liceu din #### din septembrie 2017, fiind clientă la barul său, iar în cursul lunii mai 2018, în timp ce era căsătorit cu numita ###### ##### şi fiindcă relaţia de căsnicie începuse să se deterioreze au început de comun acord o relaţie intimă, întreţinând relaţii sexuale la partea civilă acasă, o locuinţa închiriată de aceasta în ####. Soţia sa, a arătat inculpatul, a aflat despre această relaţie, cerându-i să ia măsuri, el spunându-i soţiei că într-adevăr a întreţinut relaţii sexuale cu partea civilă, dar că aceasta a făcut o obsesie pentru el şi că îi ameninţă familia cu moartea.

Despre incidentul ce face obiectul cauzei, despre care inculpatul confirmă că a avut loc, a precizat că „partea civilă a venit la el la bar, au stat împreună şi au consumat băuturi alcoolice, au povestit, iar el i-a spus că vrea să îi demonstreze Nadiei că nu mai are nicio relaţie cu ea, aşa că, de comun acord, au decis să regizeze un film cu partea civilă în rol de victimă, fiind legată de el cu ajutorul şi la indicaţiile ei, cu mâinile la spate, stând pe un scaun, ea fiind conştientă tot timpul şi ştiind ce urmează să i se întâmple”. A arătat că „a lovit-o peste faţă fără a pune putere în lovituri, mai mult pentru efectul vizual, exact cum s-a înţeles cu ea în prealabil (…), la un moment dat i-a întins pe faţă sângele ce îi curgea din nas, deoarece vroia să fie cât mai realistă scena, timp în care partea civilă îşi cerea iertare Nadiei şi familiei sale, promiţând că îi va lăsa în pace”.

Cu ocazia aceleiaşi declaraţii date în calitate de suspect, a arătat că „întreaga scenă a fost regizată, dar a avut şi momente de improvizaţie, de comun acord”, scena fiind filmată în bucătăria casei sale de către o persoană de sex feminin a cărei identitate nu a divulgat-o la data audierii, căreia „el şi partea civilă i-au propus să filmeze” şi care imediat după ce a filmat a spus că pleacă acasă „şi i-a propus şi părţii civile să o însoţească deoarece stau în aceeaşi zonă, însă ######### a refuzat spunând că ea nu renunţă la el şi că vrea să întreţină relaţii sexuale (…); respectiva persoană a plecat de la domiciliul său, iar el a rămas cu ######### în casă, au consumat băuturi alcoolice şi au întreţinut relaţii sexuale”, ulterior partea civilă plecând la locuinţa ei cu un tricou curat pe care i l-a dat el.

A susţinut deopotrivă că după încheierea scenei, au revăzut filmările, şi-au dat seama că erau foarte realiste, el întrebând-o în acest context pe partea civilă ce ar spune poliţiei în caz că ar vedea respectivele filme, iar aceasta „a râs şi i-a spus faptul că ar declara că a fost o glumă, nu a fost nimic serios în respectivele filmări”.

A arătat că după incident relaţia sexuală dintre cei doi a mai durat până în luna octombrie 2018, timp în care s-au mai filmat în timp ce făceau sex, iar relaţia s-a terminat de comun acord deoarece aceasta a plecat la Satu Mare, păstrând în continuare legătura pe reţelele de socializare, „ultima discuţie având loc după data de 14.05.2019”, când i-a trimis o poză cu certificatul de divorţ, iar ea şi-a manifestat regretul.

Susţine că unul din filmuleţe i l-a trimis atât fostei soţii, cât şi unei prietene a acesteia ####### #######, pentru a demonstra faptul că a terminat relaţia cu partea civilă, iar dat fiind faptul că „ toţi trei erau sub influenţa băuturilor alcoolice în seara respectivă, pentru ei ceea ce s-a întâmplat în bucătăria casei sale a fost o chestie teribilistă de moment (…), totul este teatru (…); totul a fost o joacă cu consimţământul ambelor părţi (…) tot ceea ce s-a întâmplat în seara respectivă şi a fost filmat nu este ceva serios, sunt filmări făcute pe fondul consumului de alcool, care poate par exagerate, dar nu au existat consecinţe negative de nici un fel pentru că efectiv a fost o joacă prostească din partea lui şi a părţii civile, dovadă fiind faptul că relaţia lor a continuat şi sunt în continuare prieteni.”.

Cu ocazia declaraţiilor date în calitate de inculpat din data de 14.11.2019 (filele 32-34 dosar de urmărire penală), din data de 06.02.2020 (fila 34 dosar de urmărire penală) şi din data de 12.03.2020 (filele 38-40 dosar de urmărire penală), a învederat aceleaşi aspecte precizate şi cu ocazia declaraţiei date în calitate de suspect referitor la împrejurările în care a cunoscut-o pe partea civilă ###### ######### ##### în septembrie-octombrie 2017, relaţia începută cu aceasta din cursul lunii mai 2018 în timp ce era căsătorit cu numita ###### ##### căreia i-a spus despre relaţia extraconjugală aproximativ în luna iunie 2018 şi care de altfel, i-a surprins în bar în timp ce întreţineau un raport sexual oral, hotărând imediat să părăsească domiciliul conjugal împreună cu copiii, locul şi perioada întreţinerii relaţiilor sexuale cu partea civilă-până în luna octombrie 2018 când s-a mutat la Satu Mare, dar şi menţinerea legăturilor ulterior, pe reţelele de socializare până în luna mai 2019 când a divorţat, adăugând cu aceste ocazii că partea civilă a dezvoltat „o manie faţă de persoana sa dusă la extrem, astfel că a ajuns atunci când i-a cerut să pună capăt relaţiei ca aceasta să îl ameninţe că bagă cuţitul în el, în ##### (fosta soţie) şi în cei doi copii minori”, context în care inculpatul a susţinut că şi-a avertizat fosta soţie şi fiul cel mare să evite partea civilă, chiar şi în locuri publice deoarece poate fi periculoasă, spunându-i soţiei totodată că „se simte hărţuit şi violat, însă aceasta a râs, considerând că primeşte răsplata” ( declaraţie inculpat din data de 14.11.2019 –fila 32 verso).

Cu privire la incidentul ce face obiectul cauzei, interpelat expres cu ocazia audierii la datele menţionate în calitate de inculpat pe parcursul urmăririi penale, a susţinut deopotrivă în consens cu cele arătate iniţial că „împreună cu partea civilă au hotărât să facă o filmare în care ea să îşi ceară scuze Nadiei, că i-a distrus familia şi să îşi asume vina pentru despărţirea lor, dar şi să promită că îl va lăsa în pace şi nu îi va mai face vizite” şi astfel într-una din seri „după ce au consumat cantităţi mari de băuturi alcoolice, atât el cât şi partea civilă au hotărât să facă filmarea, sens în care au apelat la ajutorul Ramonei, o femeie căsătorită cu care a întreţinut, de asemenea în mai multe rânduri raporturi sexuale” (declaraţie inculpat din data de 14.11.2019 fila 32 verso).

În acest scop, inculpatul a precizat că s-au dus în bucătărie toţi trei unde în prealabil i-a spus părţii civile cum urmează să se deruleze scenariul, respectiv: „o leg de mâni şi de picioare, dar şi de scaun, o lovesc , adică să creeze un scenariu cât mai tragic, în care ea îşi va cere scuze Nadiei şi va promite că nu mai face” şi în timp ce „ partea civilă l-a ajutat să o lege, ###### a filmat totul cu telefonul său”. Inculpatul nu a ezitat să descrie cum a procedat în continuare, şi anume: „după ce a legat partea civilă, a început să o lovească însă nu prea tare pentru a-i cauza vătămări grave, ci mai mult pentru a obţine efectul scontat, respectiv a impresiona pe cel care vizionează filmul; a lovit-o în zona feţei doar cu palma, iar cantitatea de sânge care a curs din nas a fost foarte mică şi chiar a trebuit să întindă sângele pe faţă pentru a părea mult şi pentru a impresiona; timp în care partea civilă fiind serioasă aşa cum i-a cerut îşi cerea scuze Nadiei, lui şi copiilor promiţând că îi lasă în pace, nu îi mai deranjează niciodată, lucru care evident nu s-a întâmplat după aceea, ea nerespectând ce a promis” (declaraţie inculpat din data de 14.11.2019 –fila 32 verso).

Au fost reiterate aspectele susţinute iniţial, că întreaga filmare a fost un „ un teatru”, „o glumă proastă pe fondul consumului de alcool”, „o înregistrare aranjată , despre care partea civilă cunoştea, că urmează o regie în care urmează să ia nişte palme şi o să declare că o să o lase pe ##### în pace (…) privarea de libertate nefiind una reală ci cu consimţământul amândurora conform unei înţelegeri prealabile”, după cum a reiterat şi împrejurările ulterioare în sensul că partea civilă a refuzat să plece acasă după ce au realizat filmarea şi chiar au întreţinut relaţii sexuale la cererea ei, condiţionând de fapt plecarea ei în acest sens, inculpatul susţinând „aceasta a refuzat să plece acasă până nu facem sex” (declaraţie inculpat din data de 12.03.2020-fila 38 verso dosar de urmărire penală).

Cu ocazia declaraţiei date în data de 12.03.2020 s-a insistat asupra elementelor de improvizaţie din cadrul filmării despre care inculpatul a susţinut că a fost realizată de comun acord cu partea civilă după un scenariu prestabilit, astfel încât să aibă un efect de a impresiona pe cel care vizionează înregistrarea, în concret scopul inculpatului fiind acela de a o impresiona pe soţia sa la data respectivă numita ##### ###### pentru a încerca o eventuală împăcare cu aceasta care a decis să plece de la domiciliul conjugal împreună cu cei doi copii minori după ce aceasta a aflat şi a surprins inculpatul şi partea civilă întreţinând relaţii sexuale, aspect necontestat nici un moment de inculpat, din contră chiar declarat de el ( scopul efectuării filmărilor).

Astfel, la întrebarea expresă cu ocazia acelei declaraţii, explică faptul că partea civilă avea cunoştinţă despre ce urma să se întâmple, chiar el spunându-i părţii civile „ cum să se comporte, să facă pe speriata şi să nu râdă”, din întreaga filmare „nefiind real panica şi durerea persoanei vătămate” ca drept dovadă fiind afirmaţiile ei pe timpul înregistrării „ nu cu cuţitul”, deoarece susţine inculpatul că „se înţeleseseră să o lovească doar cu palma”. A susţinut că palmele nu au fost date cu putere, dar şi că „intenţionat a lovit prima dată în zona nasului pentru a sângera şi a crea un impact vizual, partea civilă fiind foarte calmă, iar ţipetele au fost pentru că aşa e ea şi majoritatea au fost teatrale” (fila 39 dosar de urmărire penală).

Inculpatul nu neagă faptul că împrejurarea în care a folosit cuţitul „ nu făcea parte din înţelegerea lor” şi atunci partea civilă „ s-a speriat în mod real, pentru că nu se înţeleseseră să folosească cuţitul”, dar el a procedat astfel pentru că „s-a supărat că i-a ameninţat că îi omoară familia şi a vrut să îi arate ce înseamnă să ameninţi cu moartea familia ori copiii” (fila 39 dosar de urmărire penală).

Aşa cum vom arăta în cele ce urmează, dat fiind faptul că inculpatul a prezentat în mod consecvent împrejurările în care a procedat în maniera descrisă chiar de el, nu a negat faptele ilustrate în înregistrările video, s-a insistat cu ocazia declaraţiilor date atât în faţa instanţei de fond şi îndeosebi în faţa instanţei de control judiciar cu privire la elementul de improvizaţie intervenit pe parcursul scenetei pe care inculpatul susţine că a pregătit-o în prealabil cu partea civilă şi anume momentul în care a folosit un cuţit, fiindu-i adresată în mod repetat întrebarea „Dacă a existat o înţelegere şi cu privire la folosirea cuţitului în timpul filmării ?” (declaraţie dosar fond-filele 54-55 şi declaraţie dosar apel-filele 63-65).

Cu privire la această împrejurare inculpatul nu a negat că „nu a fost nimic prestabilit nici din partea lui şi nici din partea ei, fiind ceva improvizat”, a confirmat chiar că „i-a venit să ia cuţitul la nervi pentru că şi-a amintit de ameninţările ei pentru copiii săi până atunci (…); a vrut să vadă şi ea cum e să fi ameninţat (…); s-a speriat partea civilă când a luat cuţitul, dar ştia că nu este în pericol (…) cuţitul a fost folosit cu partea inversă, cu muchia, nu cu tăişul”. De ce a decis astfel, inculpatul a explicat în faţa instanţei de control judiciar că a fost „un impuls de moment când a luat cuţitul, iar atunci când ea i-a spus „nu cu cuţitul” i-a făcut cu ochiul şi şi-a dat seama că nu îi face nimic rău”.

Reţinem, din ansamblul declaraţiilor date de inculpat pe parcursul judecării cauzei, că în faţa instanţei de control judiciar cu ocazia declaraţiei date a susţinut că a mai practicat astfel de „scenete” cu partea civilă pe parcursul derulării relaţiei avute cu aceasta, dar pe care nu le-a filmat, fiind cu scopul strict de plăcere personală a celor doi, spre deosebire de scopul acestei scenete pentru care „s-au înţeles să fie folosit de inculpat pentru a se împăca cu soţia sa”, partea civilă acceptând pe de o parte „pentru că a mai practicat şi înainte astfel de scenete”, iar pe de altă parte „pentru că îl iubea şi îi părea într-un fel rău de situaţia în care a ajuns cu soţia sa, din compasiune”.

Continuând cu declaraţiile coinculpatei ##### ###### #####, reţinem că acestea se coroborează întocmai atât între ele, cât şi cu cele ale inculpatului ##### ###### ####, cu ocazia declaraţiei date în calitate de suspect în data de 29.01.2020 (filele 41-42 dosar de urmărire penală) relatând detaliat împrejurările la care a participat la incidentul ce face obiectul cauzei, susţinerile din conţinutul acesteia fiind menţinute cu ocazia declaraţiei date în calitate de inculpat la data de 27.04.2020, fără a adăuga alte aspecte, iar în faţa instanţei de fond a recunoscut în integralitate situaţia de fapt descrisă în actul de sesizare (fila 53 dosar fond).

Reţinem astfel că inculpata ##### ###### ##### confirmă prezenţa ei la data incidentului, după ora 18:00 în barul deţinut de inculpatul ##### ###### #### pe care îl cunoaşte de mai mulţi ani şi unde acesta se afla la o altă masă cu o femeie de sex feminin, pe care la rândul ei o cunoştea tot din bar, pe nume #########. Cu acest prilej, în momentul când a intrat în bar „l-a auzit pe inculpat cum îi spunea părţii civile să nu îl mai ameninţe, să îi lase familia în pace, să nu îl mai ameninţe că îi dă foc la casă şi că îi omoară familia”.

Ulterior, inculpata susţine că au rămas doar ei trei în bar şi la un moment dat partea civilă s-a dus în casa inculpatului #####, situată în spatele barului, iar ei au mers după ea, inculpata susţinând că ea a intrat în casă la invitaţia inculpatului ##### care „ a chemat-o să fie de faţă când el o filmează pe ######### când îşi cere iertare soţiei sale ##### şi îi spune că îi va lăsa familia în pace, că nu se mai apropie de bar şi de familia lui”. În casă, inculpata a precizat că iniţial s-au aşezat toţi trei pe scaune în bucătărie şi „de faţă cu partea civilă inculpatul ##### i-a solicitat din nou să îi filmeze, pe el şi partea civilă când aceasta îşi cere iertare Nadiei”, moment în care a avut loc un schimb de replici între ei în sensul că partea civilă i-a spus că „se mai gândeşte dacă îşi cere iertare, deoarece tot al ei va fi” , iar inculpatul i-a reproşat „ de ce vrea să-i facă rău, pentru că el nu va fi niciodată cu ea, că nu-şi lasă familia pentru ea, chiar dacă au întreţinut raporturi sexuale”.

Inculpata precizează cum inculpatul ##### i-a spus părţii civile „să stea pe scaun şi să o lege de mâini cu bandă adezivă (…) „. Partea civilă, susţine inculpata că în acel moment „s-a pus pe un scaun în bucătărie, a ţinut în faţă sau la spate mâinile, iar picioarele apropiate, după care #### a legat-o cu bandă adezivă (…), ######### a stat de bunăvoie ca #### să o lege, iar după ce a fost legată de către acesta s-a desfăcut singură, spunând că poate să scape (…); #### a legat-o înapoi cu bandă adezivă, probabil mai strâns, însă ######### şi-a mişcat mâinile şi picioarele şi iar s-a desfăcut (…) după ce s-a desfăcut şi a doua oară, #### a legat-o din nou cu bandă adezivă, probabil şi mai strâns”

Abia după ce a legat-o a treia oară cu bandă adezivă, inculpata susţine că inculpatul ##### i-a dat telefonul lui care era pus pe modul-filmare şi i-a cerut să filmeze în momentul în care partea civilă îşi cere iertare şi îi promite că îl va lăsa în pace, pe el şi familia lui.

În tot acest timp inculpata ##### a arătat că inculpatul ##### a lovit-o peste faţă pe partea civilă moment în care aceasta i-a cerut să nu o mai lovească, că îi va promite că îl va lăsa în pace pe el şi familia lui, dar şi că partea civilă „nu i-a cerut inculpatului ##### să o dezlege şi nici nu a încercat să rupă banda adezivă cu care era legată, a lăsat doar capul în jos (…) a auzit când i-a spus să nu o mai lovească”.

Inculpata a confirmat, că „după ce a lovit-o, #### a luat de pe mobila din bucătărie un cuţit pe care i l-a pus Magdalenei la gât, spunându-i că el are sânge rece şi că dacă o mai prinde prin jurul casei o omoară cum a văzut el în legiune”. În acest context partea civilă i-a spus inculpatului ##### că îl va lăsa în pace, dar să nu îi facă nimic, tot în acest moment inculpatul „cerându-i acesteia să se uite în telefon şi să vorbească ca şi cum i-ar transmite un mesaj Nadiei, să îi ceară scuze”, cerinţă la care partea civilă s-a conformat, iar ea a înapoiat telefonul inculpatului #####.

Ulterior, a precizat inculpata ##### în consens cu cele declarate de inculpatul #####, că acesta a dezlegat partea civilă, i-a dat haine de schimb, ale ei fiind pătate cu sânge, a trimis-o la baie să se spele, inculpata spunându-i că a chemat un taxi şi a invitat-o să plece împreună, „însă ea a ieşit în curte şi s-a pus pe balansoar, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, spunându-i că ea va rămâne”.

Inculpata ##### cu ocazia declaraţiei date în calitate de suspect a precizat că „s-a speriat atât ea, cât şi partea civilă, atât în momentul în care a început să-i curgă sânge, dar şi când #### a luat în mână cuţitul”, aspect dedus de ea „deoarece stătea cu capul în jos şi nu mai spunea nimic, însă nu i-a văzut lacrimi, nu ştie dacă a plâns sau nu”.

Deopotrivă inculpata #####, nu omitem să reţinem din propriile declaraţii că nu a avut cunoştinţă despre faptul că partea civilă şi inculpatul ##### s-ar fi înţeles dinainte să realizeze acea filmare, însă prin propriile deducţii „a presupus că s-au înţeles deoarece #########, după cele întâmplate, nu părea să-i fie frică şi nu a vrut să plece cu ea cu taxiul”, însă are cunoştinţă de la inculpatul ##### care i-a precizat că respectivul film „este un fel de dovadă” să-i arate soţiei că partea civilă îşi cere scuze şi că îi va lăsa familia în pace, după care urma să îl şteargă, totodată inculpatul ##### exprimându-şi speranţa că aceasta va înţelege că nu are nimic cu partea civilă, că s-a culcat cu ea o singură dată şi că aceasta îl hărţuieşte.

Inculpata a confirmat de asemenea, că toţi trei se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul ##### a băut vin, „fiind băut bine”, iar partea civilă a băut şi ea, fiind totuşi mai trează ca inculpatul, iar ea la rândul ei o bere de 0. 5 l.

Relevant, aşa cum vom reveni în cele ce urmează, în raport de atitudinea ulterioară a părţii civile este împrejurarea că inculpata ##### a declarat că „după seara respectivă nu a mai ţinut legătura cu inculpatul şi l-a scos de la prieteni pe facebook, deoarece îi tot trimitea poze deocheate”.

Raportat la declaraţiile părţii civile ###### ######### #####, pe care le vom reda în continuare reţinem că spre deosebire de susţinerile inculpaţilor apelanţi referitor la modul de derulare a evenimentelor care sunt consecvente, necontradictorii, afirmaţiile acesteia se contrazic pe de o parte între ele, iar pe de altă parte cu restul materialului probator administrat, după cum vom arăta în cele ce urmează cu menţionarea contradicţiilor constatate:

Astfel, ###### ######### ##### cu ocazia declaraţiei date în cursul urmăririi penale, în data de 19.09.2019 (filele 20-26 dosar de urmărire penală), în acord cu cele susţinute de inculpatul ##### ###### ####, prezintă contextul în care s-a mutat în cursul lunii septembrie 2016 din Satu Mare la ####, cum l-a cunoscut pe inculpat „în cursul lunii aprilie 2018, frecventând aproape zilnic barul pe care acesta îl administra în #### ####, str. Oituz, nr. 40”, care susţine că i-a câştigat încrederea într-o perioadă care pentru ea a fost una grea (singură, simţindu-se abandonată, părăsită), inculpatul fiind singura persoană care o asculta, îi dădea sfaturi, se confesa la rândul său şi îi oferea ţigări, bere. Partea civilă susţine că avea cunoştinţă chiar de la inculpat că este căsătorit cu ##### ##### şi au împreună doi copii, ba mai mult, acesta i-ar fi relatat că mai are alţi doi copii cu o anume ###### ce îi este amantă, tot el fiind cel care a prezentat – o soţiei lui ca fiind o amică pe care o ajută cu temele şi cu pregătirea examenului de bacalaureat.

Reţinem din însăşi declaraţiile părţii civile că a început să întreţină relaţii sexuale cu inculpatul „ la câteva zile după ce l-a cunoscut, la el acasă, atât în bar, cât şi în locuinţă, dar şi la ea acasă”. Tot partea civilă, declară cu nonşalanţă organelor de urmărire penală că îşi aduce aminte că „era seară pentru prima dată şi a realizat cinci acte sexuale orale acestuia”, iar după această primă seară „ a întreţinut relaţii sexuale cu inculpatul aproape zilnic, în toate dăţile sex oral, pentru că inculpatul o respingea, deşi îi cerea sex normal”.

Partea civilă a susţinut că s-a îndrăgostit de inculpat chiar „a devenit puţin obsesivă faţă de acesta”, pe care îl plăcea ca bărbat, însă inculpatul nu avea faţă de ea aceleaşi sentimente, spunându-i că o place, că este amanta lui şi stă cu ea doar pentru aventuri.

Aproximativ în luna mai 2018 au început neînţelegerile între ei, pentru că susţine ea „nu mai voia să presteze inculpatului sex oral, voia să scape de inculpat, astfel că acesta a început să o ameninţe cu moartea dacă nu continuă să-i facă sex oral, refuzând să o lase în pace” şi tot în acea perioadă susţine că soţia inculpatului a aflat despre relaţia lor, inculpatul spunându-i că se ceartă cu soţia din cauza ei.

A specificat că nu a reclamat la poliţie nici constrângerile la sex oral, nici ameninţările inculpatului, deoarece i-a fost frică, mai ales că acesta i-a povestit că mai avea două dosare penale la poliţie şi de fapt „ de frica ameninţărilor a continuat să meargă la el la bar” din aceleaşi motive abandonând şi ideea de a-l filma pe inculpat şi în acelaşi timp recunoaşte că „în câteva situaţii, a ameninţat şi ea că va da foc casei inculpatului sau că o omoară pe #####, crezând că astfel inculpatul o va lăsa în pace, dar nu s-a întâmplat aşa”.

Cu privire la incidentul ce face obiectul cauzei, constatăm că şi-a adus perfect aminte că era cu o seară înainte de proba la geografie a examenului de bacalaureat în acelaşi an (2018), când susţine ea , inculpatul a apelat-o telefonic şi a insistat să meargă la el, sens în care s-a deplasat cu un taxi plătit de inculpat.

Partea civilă a arătat că acolo se mai afla o femeie pe nume ###### pe care o cunoştea din vedere, inculpatul spunându-i anterior că aceasta este o amantă de a lui, toţi trei au băut, cei doi inculpaţi mai mult ca ea şi după aproximativ 15 minute inculpatul a închis barul şi de pe terasă au intrat toţi în casă, ajungând în bucătărie, iar când ea s-a aşezat pe un scaun din bucătărie „au luat-o prin surprindere cu un motiv de joacă: ideea era să o lege cu o bandă adezivă ca să vadă dacă ea poate scăpa pentru ca ###### să înveţe criminalistică, să vadă cum poate scăpa un infractor”. În acest context se contrazice referitor la afirmaţiile de mai sus şi susţine că la final inculpatul i-a spus că a fost plănuit dinainte de cei doi pentru a-i da o lecţie ca să îl lase în pace, ceea ce e adevărat din punctul ei de vedere, pentru că „ nu îl lăsa în pace la modul că îl suna şi îl întreba de ce el nu o lasă în pace, de ce o ameninţă că vrea să o omoare”. Sub acest aspect constatăm o contradicţie în sensul că totuşi partea civilă se afla la inculpat în casă din proprie iniţiativă, iniţial întâlnindu-se în bar şi continuând în bucătăria din locuinţa acestuia.

În continuarea declaraţiei dată în cursul urmăririi penale a susţinut că ea „nu a fost de acord cu acest jos, cei doi au forţat-o, ambii inculpaţi au imobilizat-o de scaunul pe care se aşezase şi au legat-o cu bandă adezivă de mâini şi de picioare, fiind speriată”. Constatăm sub acest aspect că nu relatează cum s-a opus efectiv jocului propus, înainte ca cei doi să o imobilizeze, aşa cum susţine.

Ulterior, susţine că fiind legată s-a zbătut şi a reuşit să se dezlege, dar au continuat să o lege de mâini şi de picioare, deşi le-a cerut să o lase în pace şi „s-a speriat foarte tare, a început să strige după ajutor, să plângă, să ţipe, să tremure, se zbătea să scape, dar nu a reuşit şi au lăsat-o aşa legată”, după acest moment conform părţii civile începând filmarea propriu zisă, susţinând că „apoi inculpatul ##### i-a cerut Ramonei să filmeze”, iar când a început filmarea inculpatul a început să o lovească.

Reţinem până la relatările de mai sus că partea civilă deşi susţine că s-a zbătut anterior filmării încercând să se dezlege, deoarece s-a speriat foarte tare, totuşi nu reclamă că s-a folosit violenţe de vreunul dintre inculpaţi, ci abia după ce inculpata ##### a început să filmeze inculpatul ##### „a lovit-o cu palma peste faţă, piept, chiar de la prima lovitură începând să îi curgă sânge din nas pe care inculpatul i l-a întins pe faţă, apoi i-a rupt tricoul şi a uns-o pe corp cu sânge”, fără a susţine că de această dată s-a speriat, că ar fi plâns că ar fi ţipat, deşi actele de agresiune au existat evident conform înregistrărilor, dar şi că filmarea s-a oprit la cererea inculpatului.

Redă cum s-a început cea de a doua filmare, respectiv: inculpatul „luând dintr-un sertar din bucătărie un cuţit mare cu tăiş ascuţit, cerându-i inculpatei ##### să înceapă o nouă filmare”. De această dată susţine că la vederea cuţitului „s-a speriat şi mai tare, a început să ţipe şi să urle, în acele momente având credinţa că inculpatul o va omorî cu adevărat”. Deosebit de relevant în contradicţie cu cele susţinute anterior prin propriile afirmaţii, dar în consens cu susţinerile inculpatului din declaraţia dată în faţa instanţei de control judiciar, este afirmaţia părţii civile că deşi inculpatul i-a pus cuţitul cu partea ascuţită la gât şi o ameninţa cu moartea dacă nu îşi cere iertare Nadiei, iar ea a strigat să nu o omoare „inculpatul i-a zis să nu se mişte că poate o taie din greşeală”. În acest context ea „ stătea nemişcată” ca să nu o taie inculpatul.

În aceeaşi manieră, chiar partea civilă susţine că a procedat inculpatul şi după ce a retras cuţitul din zona gâtului ei, respectiv „cuţitul l-a luat de la gât cu grijă, că să nu mă taie; nu a tăiat-o, doar i-a produs o zgârietură”

Ulterior opririi celei de a doua filmări, susţine „totul a reveni la normal”, inculpaţii au dezlegat-o, i-au cerut să meargă să se spele de sânge pentru a nu ieşi aşa în stradă, ceea ce a şi făcut, iar inculpatul ##### i-a dat un tricou de-al său, inculpata ##### a curăţat sângele de pe jos şi deşi, a susţinut că „ era în stare de şoc, nu ştia unde să meargă şi ce să facă” a mai rămas încă 20 de minute cu cei doi, „la o ţigară, a băut o bere, apoi au ieşit în curte”, iar când inculpata ##### i-a cerut să meargă cu ea acasă, a refuzat-o, rămânând în curte cu inculpatul #####, abia acum aflând conform susţinerilor ei motivul pentru care a fost legată şi filmată pentru a crea o dovadă soţiei inculpatului că ea nu mai este amanta lui. Totuşi reţinem că din înregistrări reiese că partea civilă cunoaşte cu exactitate fără a-i fi solicitate pe durata filmărilor că trebuie să îşi ceară iertare Nadiei, soţia inculpatului, aşa procedând la fiecare act de agresiune.

Confirmă că „ulterior după filmare i-a făcut inculpatului sex oral, în camera lui” dar la insistenţele acestuia, apoi a plecat acasă, dar şi că în zilele ce au urmat a mai ţinut legătura cu inculpatul, susţinând că „aproximativ 5 zile apoi a întrerupt orice cale de comunicare”, ea fiind cea care l-a sunat informându-se „dacă i-a spus Nadiei ce s-a întâmplat” şi deşi inculpatul i-a cerut să se mai întâlnească, l-a refuzat categoric, aşa procedând şi când acesta a încercat să ia legătura cu ea în cursul anului 2019 pe reţeaua de socializare Facebook.

Cu toate că a susţinut că ea s-a informat despre destinaţia filmărilor şi dacă ##### a aflat, a precizat că „nu s-ar fi adresat poliţiei pentru că nu avea probe”, dar şi că nu a vorbit cu nimeni despre incident, mamei sale spunându-i în cursul lunii aprilie 2019.

Fiind reaudiată în faţa instanţei de fond, partea civilă ###### ######### ##### (filele 221-226 dosar fond), prezintă în linii mari aceeaşi situaţie de fapt relatată în cursul urmăririi penale referitor la împrejurările în care l-a cunoscut pe inculpatul #####, relaţia intimă şi durata acesteia cu inculpatul, împrejurările în care soţia inculpatului a aflat despre relaţia lor, iar referitor la incidentul ce face obiectul cauzei, de această dată susţine că „ au vorbit la telefon, ea întrebându-l ce face” şi pentru că i-a spus că soţia nu este acasă a chemat-o la el pentru că se simţea singur şi avea nevoie de companie. Nu mai susţine partea civilă că inculpatul a insistat şi că s-a deplasat dintr-o stare de teamă pentru că era ameninţată de el.

Aşadar, de bunăvoie se deplasează la inculpat acasă cu un taxi plătit de acesta, acolo rămânând surprinsă când l-a găsit pe inculpat împreună cu ######, ea şi-a dat seama că a minţit că este singur, dar au stat pe terasă, au povestit, apoi inculpatul a închis barul şi au intrat toţi trei în casă.

Susţine că atunci când au ajuns în casă a fost luată din nou prin surprindere când „inculpatul i-a propus să fie legată de scaun şi să-şi ceară scuze faţă de soţia lui” şi deşi ea „nu şi-a dat acordul să fie legată de scaun a fost legată o singură dată”. În declaraţia anterioară aşa cum am redat mai sus, a susţinut că a fost legată de mai multe ori, prima dată după ce s-a zbătut, a reuşit să se dezlege.

A precizat că în timpul filmării inculpatului i-a adus la cunoştinţă că scopul acesteia este de a se împăca cu soţia lui, ea nedându-şi acordul nici înainte, nici după filmare de a fi lovită, iar după prima palmă pentru că a început să-i curgă sânge, apoi inculpatul a tot lovit-o, era plină de sânge, i-a rupt tricoul şi a umplut-o de sânge „i-a solicitat să nu o mai lovească”. În timpul primei filmări inculpatul îi solicita „să nu îl mai caute, să plece din ####, să-şi ceară scuze soţiei ca să nu-l mai caute şi să nu-i mai deranjeze familia”, iar în cea de a doua filmare i-a spus „ Nu cu cuţitul”, susţinând că „pe parcursul celor două filmări a fost îngrozitor, era speriată, a început să intre în panică de la bun-început” şi deşi a cerut ajutorul Ramonei care filma cu telefonul, aceasta nu a vrut sau nu a putut din cauza inculpatului.

Confirmă că a rămas la locuinţa inculpatului până dimineaţă deşi inculpata ##### a vrut să o ducă acasă şi că a întreţinut relaţii sexuale cu inculpatul, dar de frică. Ori, reţinem că în cursul urmăririi penale nu a precizat că a întreţinut relaţii sexuale cu inculpatul ulterior filmării, de frică, ci din contră a specificat că a plecat apoi acasă la insistenţele lui.

În relatarea liberă susţine că după seara respectivă nu s-a mai întâlnit cu inculpatul, pentru ca ulterior la întrebările exprese referitoare la durata relaţiei după incident, să răspundă într-un mod ezitant: „Nu îmi mai aduc aminte”, „poate s-au mai văzut de câteva ori” şi tot la întrebările exprese confirmă că imediat „s-a uitat la filmare împreună cu inculpatul, la întrebarea acestuia ce o să spună poliţiei dacă o vede, ea susţinând că a afirmat că nu i se pare reală, că este un vis, un coşmar”.

De această dată partea civilă răspunde la întrebarea expresă „De ce susţine că a fost informată de inculpat în timpul filmării că este o înscenare, când de fapt a fost informată înainte?” , după cum urmează: „pentru că înainte ştiam că va fi doar o înscenare şi că va fi doar pentru ##### şi pentru că mi-a spus că a rezolvat problema cu #####”. Răspunsul contrazice întocmai susţinerile acesteia anterioare referitoare la faptul că nu a avut cunoştinţă despre înscenarea ce urma să se filmeze şi scopul filmării, respectiv că nu a avut niciun fel de înţelegere prealabilă în acest sens cu inculpatul.

Nu omitem să reţinem că în pofida şocului, a stresului şi a traumei pe care o reclamă, declaraţiile au fost date abia după sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală, la chemarea acestora în vederea audierii, după mai bine de 1 an de la data faptelor, tot atunci conform propriilor declaraţii precizând că a hotărât să spună şi familiei, în tot acest timp fără a sesiza organele de urmărire penală, fără a încunoştinţa membrii familiei şi fără a apela la serviciile unui psiholog dacă într-adevăr manifesta o stare de stres aşa cum susţine (din adresele depuse la dosarul instanţei de fond din partea unui cabinet de psiholog, la care vom face referire în cele ce urmează rezultând că a procedat în acest sens tot după ce s-au început cercetările în dosar şi după chemarea organelor de urmărire penală la audierii, abia începând cu 15.11.2019), ci din contră menţine legătura în mod firesc, normal, în aceeaşi manieră şi cu aceleaşi subiecte cu inculpatul ##### ###### ####, aşa cum rezultă evident din corespondenţa pe reţelele de socializare şi mesagerie mobilă, depuse în volumul III de urmărire penală –filele 50-78, ce datează 18.10.2018, 11.11.2018, 12.11.2018, 7.02.2019, 08.02.2019, 10.02.2019, 11.02.2019, 12.02.2019, 13.02.2019, 14.02.2019, 15.02.2019, 16.02.2019, 17.02.2019, 18.02.2019,19.02.2019, 20.02.201921.02.2019, 23.02.2019, 25.02.2019, 7.03.2019, 26.03.2019, 28.05.2019, 29.05.2019, 13.09.2019. Conform conţinutului acestor convorbiri dintre partea civilă şi inculpatul ##### ###### ####, constatăm începerea unor conversaţii fie la iniţiativa inculpatului cărora partea civilă le dă curs, fie la iniţiativa acesteia, discuţiile sugerând o bună înţelegere între aceştia, abordând deopotrivă teme de natură sexuală, de divertisment ori împrejurări cotidiene – se informează unul pe celălalt ce fac, ce gătesc, limbajul între ei fiind unul aparent vulgar, dar posibil familiar, inclusiv urări cu ocazia unor zile festive, de exemplu din conversaţia din 14.02.2019 (fila 65 foto nr.92) partea civilă îi urează inculpatului „ La mulţi ani de Valentine s day! La mulţi ani de ziua îndrăgostiţilor”, dese mesaje însoţite de imagini, emoticoane (reprezentări grafice al unei feţe umane folosite în mediul online, reţele de socializare) sugerând , dorul, iubirea, amuzamentul, regăsind printre acestea inclusiv împrejurarea susţinută de inculpat, respectiv momentul în care a anunţat partea civilă că a divorţat-fila 51 volumul III dosar de urmărire penală, fotografiile nr.8-12 datate 28.05.2019 ( partea civilă abordează inculpatul: ####. Da ce mai faci şi cum mai eşti? inculpatul: ok..am divorţat în 14 mai.. acum mă concentrez pe afaceri şi să-mi refac viaţa (…) partea civilă: nah îmi pare rău pentru tine că s-a ajuns la asta deşi ziceai că nu este vorba de divorţ şi văd că între timp e vorba de divorţ; inculpatul ataşează în format fotografie dovada că a divorţat; partea civilă: uau nu credeam că vei face chestia asta/pe diq ziceai că nu şi tocmai ai făcut-o/ ce te-a făcut să te răzgândeşti).

Ulterior redării susţinerilor inculpaţilor şi a părţii civile, reiese concluzia unei scenete/regii asupra căreia partea civilă şi inculpatul ##### s-au înţeles dinainte, partea civilă cunoscând destinaţia filmării la care urma să participe, concluzie care se desprinde cu precădere din susţinerile inculpatului care au fost constante, dar îndeosebi a părţii civile care aşa cum am prezentat, a redat afirmaţii evident contradictorii asupra celor mai relevante chestiuni, referitoare la modul de imobilizare, opunere, pentru ca în anumite momente pe parcursul declaraţiilor să confirme, deşi susţinea că a aflat doar pe timpul filmărilor, că de fapt a cunoscut dinainte scopul filmării, modul de derulare, dar şi că inculpatul a acţionat oarecum într-o manieră în care să o asigure că nu îi face rău cu adevărat, iar starea de temere invocată după sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală şi chemarea la audieri prin declaraţiile date nu concordă cu atitudinea sa imediat ulterioară incidentului, dar şi pe o durată îndelungată după, dovedindu-se că a ţinut legătura cu inculpatul de bunăvoie şi chiar şi din proprie iniţiativă (conform corespondenţei telefonice şi pe reţelele de socializare de la dosar –volumul III dosar de urmărire penală filele 50-78).

Precizăm că, date fiind contradicţiile constatate şi lipsa părţii civile în faţa instanţei de control judiciar pentru a se proceda în mod nemijlocit la audierea acesteia, completul din cadrul Curţii de Apel a procedat la vizualizarea înregistrărilor video a declaraţiilor date în cursul urmăririi penale aflate pe suport DVD la dosarul cauzei şi analizând cele afirmate cu cele consemnate în scris constată că au fost redate întocmai, şi că acestea nu sunt apte de a contura o altă situaţie de fapt decât cea reţinută anterior în ceea ce o priveşte pe partea civilă, observând că pe timpul discuţiilor cu organele de cercetare penală prezintă un comportament dezinvolt, dezinhibat, nu conturează ideea unei persoane care se sfieşte în a reda întocmai aspecte referitoare la viaţa sexuală, contrazicerile redate în scris sunt constatate cu evidenţă, comportamentul şi limbajul este aferent unei persoane capabile a percepe o eventuală intenţie de manipulare, inducere în eroare, o potenţială stare de pericol inclusiv de natură morală, nu numai fizică şi să se ferească de acestea, însăşi declarând pe parcursul audierilor, aspect neredat în declaraţia scrisă „îmi place să mă joc cu mintea omului să văd cum reacţionează”, (înregistrare audio video a declaraţiei aflată pe suport DVD, film 3, minutul 25) şi astfel explicaţia logică a contradicţiilor date nu este un nivel scăzut al capacităţilor psiho- intelectuale în a expune o situaţie de fapt ( înţelege sensul întrebărilor, răspunde cu date exacte, îşi aminteşte concret, nume de stradă, persoane, date calendaristice, face eforturi să-şi amintească să prezinte corect spaţii, locaţii, discuţii), nici aspecte referitoare la o afectare psiho-emoţională cu ocazia relatării unor aspecte asupra cărora victima unor astfel de fapte ar prezenta evidente reacţii emoţionale, nervoase (ci, din contră, prezintă o atitudine degajată, este atentă la camera de filmat în timpul audierilor, zâmbeşte, completează, neagă, confirmă), ci în scopul de a crea organelor de urmărire penală convingerea că nu a fost de acord cu filmarea în maniera în care a fost realizată şi faţă de care aceştia cu ocazia audierii şi-au manifestat dezabroparea şi cel mai probabil şi membrii familiei, care, aşa cum ea declară, au aflat abia după ce s-au sesizat din oficiu organele de cercetare penală.

Astfel, reţinem cum de altfel reiese şi din cele ce vom arăta în continuare conform raportului de analiză comportamentală efectuat de specialiştii psihologi, că partea civilă s-a angajat de bunăvoie în jocul, teatrul, sceneta, regia propusă de inculpatul ##### ###### #### şi că între ea și inculpat, în seara respectivă au avut loc discuții, în cadrul cărora acesta din urmă i-ar fi reproșat atitudinea de hărțuire ori vorbele amenințătoare, iar pe fondul acestor discuţii, atât partea civilă ###### ######### #####, cât şi inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### ##### au acceptat realizarea unei filmări în care partea civilă urma să ceară scuze soţiei inculpatului #####, martora ###### #####, fiind stabilit dinainte scenariul ce urma să se deruleze şi împrejurările în care partea civilă urma să fie filmată audio video cu telefonul mobil de către inculpata ##### ###### #####, dar intervenind şi elemente de improvizaţie, aşa cum de altfel chiar părţile implicate recunosc.

Facem referire în acest în sprijinul concluziei arătate privind modul de coroborare a susţinerilor părţii civile cu cele ale inculpaţilor, îndeosebi cu cea a inculpatului ##### ###### ####, ale căror depoziţii au fost redate, că inculpatul ##### a fost supus în prezenta cauză unei examinări medico-legale psihiatrice cu ocazia întocmirii raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 547.542/B/24.12.2019 de Spitalul Judeţean de Urgenţă ####-Serviciul Judeţean de Medicină Legală ######### fiind diagnosticat cu „1.tulburare de personalitate tip mixt ( antisocial, instabil emoţional tip impulsiv); 2. Are păstrată capacitatea psihică de apreciere critică asupra faptelor sale şi consecinţelor acestora având discernământul păstrat la data comiterii faptei” (fila 82 vol. III dosar de urmărire penală), examinare ce a presupus deopotrivă o interogare a inculpatului ##### referitoare la situaţia de fapt ce face obiectul cauzei, şi constatăm că şi cu această ocazie s-a consemnat „referitor la fapta pentru care este cercetat o recunoaşte, afirmând că a fost un joc la care au participat toate persoanele implicate”.

În contextul prezentat, relatat chiar de cei implicaţi au fost efectuate aşadar înregistrările audio-video depuse la dosarul cauzei stocate pe suport optic DVD înregistrat la Poliţia Mun. #### cu numărul 35/04.02. 2020, ce au stat la baza sesizării din oficiu a organelor de cercetare penală şi care a făcut obiectul unui raport de analiză comportamentală de către specialişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române-Direcţia Investigaţii Criminale-Serviciul de Analiză Comportamentală, având ca obiective stabilirea:

-caracterului real ori regizat al înregistrărilor video, ce surprind agresarea fizică a persoanei vătămate ###### ######### ##### de către inculpatul ##### ###### ####;

-existenţa unui sentiment real de temere a persoanei vătămate ###### ######### #####, în momentele în care se afla imobilizată în interiorul locuinţei inculpatului ##### ###### ####;

-în ce măsura variantele expuse cu privire la modul concret şi împrejurările comiterii infracţiunii de către inculpatul ##### ###### ####, suspecta ##### ###### ##### şi persoana vătămată ###### ######### maria, reflectă realitatea ( raportat la concluziile ce s-ar putea desprinde urmare vizionării înregistrărilor video puse la dispoziţia organelor de urmărire penală);

-elementele comportamentale ale inculpatului ##### ###### ####, suspectei ##### ###### ##### şi persoanei vătămate ###### ######### ##### de natură a conduce la clarificarea scopului şi mobilului acţiunilor susnumiţilor în seara comiterii faptelor.

În vederea întocmirii raportului de analiză comportamentală s-au pus la dispoziţia specialiştilor, în format electronic: cele două înregistrări audio-video ce surprind desfăşurarea activităţii infracţionale ce fac obiectul cercetărilor în prezenţa speţă; probatoriul testimonial administrat în dosarul penal nr. ####/P/2019 şi în dosarul penal nr. ####/P/2019; înregistrările privind audierea inculpatului ##### ###### #### ( atât în cauza penală nr. ####/P/2019, cât şi în cauza penală nr. ####/P/2019) şi înregistrările privind audierea persoanei vătămate ###### ######### #####.

Ca urmare a fost întocmit şi depus la dosarul cauzei raportul de analiză comportamentală nr. P/1656772 din 01.04.2020 (f. 10 -46 vol. III dup) de către doi ofiţeri specialişti psihologi, cuprinzând trei secţiuni: I. analiză comportamentală dedicată amprentei verbal-auditive; II. analiză comportamentală dedicată amprentei nonverbal-acţionale şi III. analiză comportamentală dedicată răspunsului la obiective.

Constatăm că pentru efectuarea acestui raport s-a folosit ca metodă de cercetare analiza ştiinţifică a conţinutului comunicării, iar strategia investigaţiei psihologice a avut în vedere cercetarea cantitativ-calitativă a comunicării verbale, nonverbale şi paraverbale în scopul identificării şi descrierii obiective şi sistematice a conţinutului manifest şi latent, pentru a formula constatări ştiinţifice privind comportamentul persoanelor din cele două fişiere video.

Deopotrivă, din secţiunea raportului intitulată „Modul de lucru” reţinem că pentru întocmirea acestuia şi formularea concluziilor la obiective au fost avute în vedere înregistrările audio-video ce surprind desfăşurarea activităţii infracţionale ce fac obiectul cercetărilor în prezenta speţă, nu şi o evaluare, respectiv comportamentală a celor implicaţi după momentul efectuării înregistrărilor puse la dispoziţie.

În acest context reţinem că se precizează expres în conţinutul raportului, la secţiunea „Sintetic”, că cele două fişiere video sunt dramatizări ale unor fantezii sado-masochiste decadante, cu actori diletanţi, foarte modest echipaţi intelectual şi care eşuează în jocul de rol, din această perspectivă confirmându-se apărările inculpatului referitor la satisfacţia de natură sexuală percepută în manifestarea unor astfel de comportamente cu partea civilă, dar şi că această practică nu a fost una izolată cu ocazia efectuării filmărilor ce fac obiectul cauzei în prezent. Tot în cuprinsul raportului se confirmă cu ocazia concluziilor de la obiectivul nr. 1 referitor la caracterul real ori regizat al înregistrărilor video care surprind agresarea părţii civile că răspunsul este unul afirmativ, dar pe un continuum care porneşte de la interesul cognitiv (filmarea va fi destinată Nadiei) până la plăcerile cu iz sexual. Regia servește unui interes cognitiv dar se sprijină pe o sexualitate deșănțată și evoluează pe diferite etaje excitative astfel încât inculpatului să îi fie confirmate masculinitatea, potența, justificarea actelor, plăcerea ca acțiunile de chinuire a victimei să fie filmate și percepute direct de altcineva, relevând și disfuncția parafilică a inculpatului.

Astfel, în raportul de analiză comportamentală nr. P###########.04.2020 întocmit de Serviciul de Analiză Comportamentală din cadrul IGPR (f.9-45, Vol. III d.u.p.) se reţine că efectuarea înregistrărilor a fost rezultatul unei regii, pusă în practică de către inculpat, nu cu scopul de a cauza părţii civile suferințe fizice de o intensitate deosebită, ci de realiza o filmare cu un impact emoțional puternic, de natură a o impresiona pe fosta sa soție.

În continuare nu omitem să avem în vedere întocmai şi conţinutul raportului aşa cum au fost redate şi reţinute şi de instanţa de fond, după cum urmează:

Analizând amprenta verbal-auditivă a autorului, în relația sa cu victima, s-a concluzionat că înregistrarea reprezintă ”demonstrativitate, teatralism și scenarizare desuetă. Agresivitatea este ponderată, trenată, acțiunile verbale fiind forțate în scopul și în direcția dezvoltării unei ambianțe de teroare psihică. Monologul suscită participația victimei pentru a edifica o formă de dialog prin folosirea unui limbaj intimidant, degradant (mockering) de tip sadic, având drept obiectiv murdărirea imaginii victimei aflată pe o poziție umilitoare de-a lungul axei dominare-putere”.

Amprenta verbal-auditivă a victimei, în relația sa cu autorul, relevă ”complianță dubitativă și încercare sistematică de acordare la scenariul impus de autor. Escaladarea scenariului și creșterea bruscă a agresivității autorului ridică registrul vocal spre reflectarea fidelă a afectelor din spectrul terorii psihice. Altfel spus, dacă la început victima se supune ordinelor verbale venite din partea autorului încercând să susțină un dialog cu acesta pentru a-i satisface trebuința teatrală de agresivitate, trecerea la un alt etaj agresional o determină să reacționeze autentic fiind conștientă că poate fi sluțită și multiplu abuzată”.

Din analiza psiholingvistică a înregistrărilor, s-a conchis că ”victima se simte forțată să confirme ”justificarea” agresivității crescânde a autorului. Ea confirmă problematica interpersonală pe care o are doar cu autorul și infirmă pretextul scenariului care l-ar ”îndreptăți” pe autor să o tortureze: amenințarea Nadiei cu moartea de către aceasta, distrugerea căsniciei autorului, distrugerea vieții acestuia, etc. Victima nu se simte vinovată, nu își asumă scenariul călăului ei, nu își asumă motivația trebuinței de pedeapsă nici chiar în condițiile de teroare psihică și tratament sadic la care este supusă. Este conștientă că joacă un rol, că tratamentele la care se supune escaladează și reacționează motivat când devine conștientă că își poate pierde viața”.

Analizând fișierele supuse examinării, specialiștii au constatat că, ”deși nivelul de agresivitate este marcant pe tot parcursul înregistrării, se disting totuși episoade în care agresorul intenționează doar să intimideze victima. De asemenea, și victima are comportamente de ignorare a cerințelor agresorului sau uneori pur și simplu nu crede în amenințările acestuia. Cu toate acestea, remarcăm faptul că victima devine tot mai complianţă la cerințele agresorului pe măsură ce evenimentul se derulează. Acest aspect poate fi un indicator al faptului că victima începe să reevalueze situația și să ia tot mai în serios amenințările. Comportamentul autentic de disperare al victimei apare atunci când agresorul caută cuțitul și atunci când se apropie de aceasta având cuțitul în mână”;, ameninţarea cu cuţitul nefiind acceptată (f.41 Vol.III d.u.p.).

”Înregistrările video reprezintă un eșantion investigativ în care, elementele cele mai evidente sunt două: victima se află deja legată de scaun (ceea ce înseamnă că segmentul antedelictum a avut loc în alt context relațional) și este îmbrăcată dar desculță. Autorul este dezbrăcat complet și își va pune ulterior un șort. Prezentă mai este și persoana care filmează ( cu un calm imperturbabil, stare de calm care se destramă odată cu amenințarea cu cuțitul moment în care reacționează atât această persoană cât și victima”.

”Chiar în condițiile în care victima oferă impresia că este obișnuită cu abuzul fizic și psihologic, reacțiile acesteia la acțiunile de tortură prin contenție fizică și lovire repetată sunt autentice. Întregul acompaniament afectiv-emoțional explodează și se traduce în comportament prin disperare, groază, frică, neajutorare, odată cu activarea mecanismelor instinctuale de supraviețuire ”fight, flight ## ######” (luptă-fugi-înghețare/paralizie)”.

În contra argumentelor arătate în actul de inculpare, dar şi de instanţa de fond, Curtea reţine că nu imaginile din înregistrările audio – video depuse la dosarul cauzei şi nici concluziile raportului de analiză comportamentală au valoarea probantă determinantă în raport de particularităţile cerinţelor normelor incriminatoare şi a contextului factual din speţă, ci acele părţi din opiniile specialiştilor psihologi care se coroborează întocmai cu declaraţiile inculpaţilor şi a părţii civile referitor la mobilul, scopul, percepţia şi conduita ulterioară evenimentelor înregistrate ce au făcut obiectul analizei, fără a minimaliza aşa cum constată că a procedat instanţa de fond a importanţei unei înţelegeri psiho-emoţionale a unor persoane implicate în practici sadomasochiste, din perspectiva agresiunilor aplicate, respectiv la care sunt supuse.

Aceasta deoarece obiectul de studiu al psihologiei îl constituie psihicul uman în ansamblu, legităţile care guvernează procesele psihice cum sunt cele cognitive (senzaţiile, percepţiile, reprezentările, gândirea, judecata, memoria, etc.) afective (emoţiile, sentimentele, etc) şi volitive şi, deşi importanţa datelor furnizate de către o analiză psihologică este într-adevăr cu totul deosebită deoarece comportamentul uman în general şi cel infracţional în special nu poate fi pe deplin cunoscut fără cunoaştere însuşirilor şi particularităţilor psihice, întotdeauna unice şi irepetabile ale fiecărui individ, totuşi această probă reprezintă doar un aport al cunoştinţelor de psihologie menit să dezvăluie întregul complex de cauze şi condiţii, în cazul acesta al cauzelor şi condiţiilor interne/ subiective prin intermediul cărora se poate ajunge mai uşor la cunoaşterea celor externe/obiective care determină sau favorizează comportamentul unei persoane şi numai pe temeiul cunoaşterii şi înţelegerii corecte a acestora pot fi adoptate cele mai adecvate măsuri.

Aşadar, Curtea, subliniind că declaraţiile celor implicaţi în filmarea supusă analizei comportamentale, în speţă a inculpaţilor ##### ###### ##### şi ##### ###### ####, precum şi a părţii civile ###### #########, pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză şi având în vedere concluziile raportului de analiză comportamentală nr. P/1656772 din 01.04.2020 (f. 10 -46 vol. III dup) de către ofiţerii specialişti psihologi care l-au întocmit, probă necesară tocmai dat fiind specificul situaţiei de fapt avute în vedere, observă că acestea reprezintă probe circumstanţiale sau mediate care au un caracter cert, neechivoc, numai în privinţa existenţei unor acţiuni de violenţă, agresiune fizică şi verbală asupra părţii civile, precum şi realitatea împrejurărilor faptice relatate de aceştia şi ilustrate în înregistrările video ce au stat la baza sesizării din oficiu a organelor de urmărire penală.

Ori, din această perspectivă date fiind nu numai susţinerile inculpatului ##### ###### ####, care se coroborează cu cele ale părţii civile privind practicile sexuale din timpul relaţiei, dar îndeosebi concluziile raportului de analiză comportamentală efectuat în cauză care confirmă că cele două înregistrări supuse analizei sunt dramatizări ale unor fantezii sado-masochiste, Curtea apreciază că trebuie să adopte o abordare sensibilă a contextului cauzei, sens în care se impune a se da o mai mare relevanţă concluziilor de specialitate în domeniu în scopul obţinerii unei analize din perspectiva caracteristicilor psiho-emoţionale a celor implicaţi în astfel de practici sadomasochiste şi astfel a condiţiilor constituente şi formale necesar a fi verificate prin prisma normelor incriminatoare din Codul penal, în speţă-şantaj şi lipsire de libertate, raportat la întregul context factual prezentat.

Fără a nega percepţia dezagreabilă a înregistrărilor vizualizate, reţinem că explicaţiile inculpatului ##### ###### #### confirmate prin raportul de analiză comportamentală depusă la dosarul cauzei, prezintă un aspect real la ora actuală, în dicţionarul explicativ al limbii române sadomasochismul fiind definit ca -perversiune sexuală prin care satisfacția se obține prin durerea provocată prin acțiuni agresive îndreptate atât împotriva partenerului, cât și împotriva propriei persoane. Psihologic se explica ca fiind obţinerea unei unei plăceri sexuale prin intermediul suferinţei fizice sau morale şi se vorbeşte în mediul cotidian despre sadomasochism atunci când unul dintre parteneri îşi exprimă dorinţa prin supunere(masochism), iar celălalt şi-o satisface prin dominare(sadism).

Sadomasochismul, spun experţii, presupune obţinerea satisfacţiei prin durerea provocată de anumite practici agresive. În timpul unei partide de sex, partenerii îşi asumă roluri şi întodeauna există un dominator şi un supus, iar pentru a nu îşi face rău într-un mod exagerat, cei care participă la o partidă de sex în timpul căreia îşi provoacă durere stabilesc cuvinte de siguranţă pe care le spun în momentul în care durerea devine insuportabilă sau în clipa în care nu se mai simt confortabil cu partenerul ales.

Pentru o mai bună înţelegere, revenind la cele două componente şi reţinem conform teoriilor şi practicilor de medicină legală la care am apelat pentru documentarea în speţa prezentă date fiind particularităţile factuale, că din perspectiva persoanei supuse, masochismul –implică obţinerea plăcerii sexuale doar prin supunerea subiectului de către partener la suferinţe psihice sau fizice reale, nesimulate. Masochismul îmbracă două forme: mic-când individul doreşte să fie insultat, umilit supus unor suferinţe psihice şi mare-când individul solicită producerea unor suferinţe psihice reale ( flagelări, răniri, arsuri, etc.). Se face referire în studiile de specialitate inclusiv la satisfacţia sexuală obţinută prin privarea temporară de oxigen a individului.

Din perspectiva persoanei care domină, sadismul-este reprezentat de obţinerea satisfacţiei sexuale prin producerea de suferinţe reale partenerului. Actul poate decurge cu consimţământul partenerului, acesta fiind masochist, sau fără consimţământ. La rândul său prezintă două forme: sadismul-mic în care sunt produse suferinţe morale sau suferinţe fizice minore (ciupituri, flagelări, zgârieri, muşcături, etc) şi sadismul-mare în care suferinţele produse sunt majore (redat din „Teorie şi practică medico-legală”, ### ##### ########, ###### ##########, editura Argonaut, Cluj ######, 1996).

Am redat aceste opinii în considerarea faptului că apărarea (inculpatul apelant ##### ###### ####) a promovat ideea potrivit căreia nu a acţionat cu forma de vinovăţie de a produce suferinţe psihice şi fizice părţii civile ###### ######### ##### ori ca prin acestea să urmărească îngrădirea vreunui drept de libertate psihică/fizică, ce s-ar putea circumscrie vreunei reale constrângeri în sensul de a o determina pe aceasta să facă vreun act împotriva voinţei ei, filmarea fiind efectuată pe baza unui scenariu, regii asupra cărora părţile s-au înţeles, iar agresiunile ilustrate nu reprezintă altceva decât un teatru, joc din perspectiva modului în care l-au perceput într-adevăr cu scopul de a folosi înregistrarea pentru a-i dovedi soției sale sentimentele de afecțiune pe care le-ar nutri față de ea și neseriozitatea ori lipsa de implicare emoțională în orice alte relații sexuale pasagere cu partea civilă şi astfel în încercarea de a o determina să se împace cu el, partea civilă resimţind aceste agresiuni ca o „plăcere” din perspectiva unei persoane masochiste, după cum reţinem că şi partea civilă cu ocazia declaraţiilor date însăşi confirmă că întreţinea relaţii sexuale aproape zilnic cu inculpatul, la care adăugăm atitudinea nefirească după efectuarea înregistrărilor dată fiind maniera evident dezagreabilă în care s-au derulat evenimentele şi faţă de care partea civilă a reacţionat ca fiind obişnuită, o stare de normalitate (din punctul ei de vedere), ce denotă că la rândul ei a fost implicată, aşa cum de altfel s-a concluzionat prin raportul de analiză comportamentală într-o fantezie sado-masochistă având rolul de supusă conform teoriilor mai sus exemplificate, şi că astfel stările episodice reale, autentice percepute şi confirmate de specialiştii psihologi nu au conturat o „constrângere „ în sensul legii penale, ci în sensul cerinţei de obţinere a unei plăceri sexuale.

Nici opinia evaluării psihologice conform adresei cabinetului psiholog Igaz ###### privind partea civilă (filele 149-150 dosar fond) în conţinutul căreia s-a arătat că „în urma evaluării psihologice efectuată la datele de 15.11.2019, 19.11.2019 şi 20.11.2019 s-a constatat o psihosimtomatologie semnificativă pe Scala generală şi psihopatologie la proba PANSS; tablou psihopatologic de tip schizofreniform cu idei delirante de urmărire şi persecuţie, tulburări perceptive de tipul halucinaţiilor auditive (vorbeşte cu morţii) şi halucinaţii vizuale, retragere socială, comportament bizar, anxietate, instabilitate, interpretivitate, solilocvii, introversie, idei de gradoare; episod actual depresiv cu gânduri autolitice, o tentativă suicidară în antecedente prin secţionarea venelor, iritabilitate, insomnie mixte, hipertimie negative, anhedonie, episoade de agitaţie, dificultăţi de înţelegere şi găsire a cuvintelor, blocaj verbal, simptomatologie evidenţiată la interviul semistructurat; în timpul evaluării i s-a recomandat examen psihiatric de specialitate şi psihoterapie de lungă durată”, dar şi opinia comunicată la solicitarea instanţei de fond conform adresei cabinetului aceluiaşi psiholog căruia i s-a solicitat ca urmare a descrierii afecţiunilor anterior expuse să comunice dacă diagnosticul stabilit are legătură cu evenimentul la care aceasta a fost supusă din 22.08.2019 (fila 198 dosar fond), conform căreia: „tabloul psihologic evidenţiat la datele de 15.11.2019, 19.11.2019 şi 20.11.2019 trimis Judecătoriei #### la data de 01.11.2020 a apărut pe fondul evenimentului la care aceasta a fost supusă, respectiv lipsire de libertate, şantajul, lovire şi alte violenţe din data de 22.08.2018”, nu ar putea stabili o stare de fapt contrară din perspectiva cerinţelor normelor incriminatoare coroborat cu restul materialului probator administrat în cauză, aşa cum am arătat partea civilă apelând la serviciile unei terapii psihologice la o distantă de mai mult de 1 an de la data evenimentelor din speţă, iar aspectele comunicate sunt cel puţin îndoielnice sub aspectul general al datelor comunicate, neindicându-se vreun raţionament pe baza căruia s-a ajuns la concluzia acestei legături de cauzalitate şi excluderea altor eventuale experienţe nu neaparat de aceeaşi natură avute de partea civilă anterior, pe parcurs ori după incidentul din speţă.

Că este aşa revenim făcând comparaţie cu atitudinea inculpatei ##### careia, deşi a fost cea care a filmat, maniera în care s-a procedat între cei doi-inculpatul ##### şi partea civilă i-a provocat însăşi o stare de temere, stare de temere care a condus-o spre o reacţie firească –de a pleca imediat după incident şi ba mai mult, de a nu mai ţine legătura cu inculpatul #####, ceea ce nu a fost şi cazul părţii civile. Ori, nu se supun analizei reacţia pe care o posibilă victimă a unui astfel de eveniment ar fi fost şi este firesc să o aibă, pentru că este de notorietate: încercarea de a pleca cât mai repede din prejma agresorului, de a fugi, de a evita şi chiar la un moment de a denunţa o astfel de faptă, ceea ce nu s-a întâmplat, ci, din contră, în speţă partea civilă refuză chiar invitaţia inculpatei ##### de a merge cu ea acasă cu un taxi pe care îl chemase, în acest context de altfel cauza nici nu a avut ca obiect cercetarea faptelor de lovire sau alte violenţe, în lipsa condiţiei prealabile de a exista plângerea prealabilă pentru aceste fapte care cel puţin din înregistrări apar evidente.

Facem referire, desigur în acest context şi la momentul folosirii cuţitului de către inculpatului ##### ###### #### în sceneta ce a făcut obiectul filmărilor supuse analizei şi care inclusiv din perspectiva raportului de analiză comportamentală psihologică reiese că ar fi determinat o eventuală stare autentică de teamă din partea părţii civile. Ori, în condiţiile în care s-a statuat asupra evenimentelor filmate ca fiind o regie/scenă sadomasochistă, din studiile de specialitate în domeniu din conţinutul cărora am redat prin prezenta pentru o mai bună înţelegere a cauzei şi a terminologiei, reiese că astfel de suferinţe psihice şi fizice în astfel de practici sunt efectiv reale, nesimulate, practic ca o cerinţă de autenticitate din partea celui care le suportă, apare ca fiind imposibil de stabilit un eventual moment de temere altul decât cel avut în vedere de o persoană aflată în poziţie de supunere (masochismul) pentru câteva momente, care să genereze o constrângere împotriva libertăţii psihice sau fizice de natură a se circumscrie unei fapte de natură penală.

Cert este că, aşa cum a recunoscut şi inculpatul, folosirea cuţitului în filmare, nu a fost un moment asupra cărora părţile s-au înţeles anterior şi evident a produs o stare tensionată din punct de vedere psiho-emoţional, dar reţinem că starea a fost determinată firesc, de „ un element surpriză” în modul de desfăşurare a evenimentelor asupra cărora nu s-au înţeles, însă tot partea civilă susţinând că a fost asigurată că nu i se va face rău, deşi a fost surprinsă ( aşa cum am redat mai sus din propriile afirmaţii, „inculpatul i-a zis să nu se mişte că poate o taie din greşeală”; „cuţitul l-a luat de la gât cu grijă, că să nu mă taie”).

În continuare Curtea realizând o analiză a condiţiilor constituente şi formale ce se impun a fi mai întâi verificate prin prisma normelor incriminatoare şi a contextului factual prezentat în actul de sesizare, în considerentele sentinţei penale pronunţate de instanţa de fond, dar şi cel reţinut ca fiind dovedit potrivit materialului probator administrat, astfel cum s-a redat în paragrafele precedente, pornind de la definiția infracţiunilor de şantaj prevăzut de art. 207 alin. 1 Cod penal (constrângerea unei persoane să dea, să facă , să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial pentru sine sau pentru altul) şi lipsire de libertate prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal (lipsirea de libertate în mod ilegal), constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor, nici sub aspectul tipicității obiective şi nici sub aspectul tipicităţii subiective.

Pentru existenţa infracţiunii de şantaj, sub aspectul laturii obiective, este necesar să fie, înainte de toate, o constrângere exercitată asupra unei persoane. Constrângerea trebuie exercitată prin violenţă sau ameninţare şi să fie de natură a produce celui împotriva căruia se exercită, o stare de temere deoarece numai în felul acestea se aduce atingere libertăţii morale a persoanei. Din nicio probă administrată nu rezultă că părţii civile ###### ######### ##### i s-ar fi produs vreo temere care să o pună în situaţia de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrângerii. Pentru a fi încălcată, în principal libertatea morală, este necesar să i se producă victimei o stare de temere care să persiste pe parcursul unui anumit interval de timp, între momentul exercitării constrângerii şi momentul când, satisfăcând cererea făptuitorului, aceasta îşi redobândeşte libertatea morală. Altfel spus, pentru existenţa infracţiunii de şantaj este necesar ca pericolul la care se vede expusă victima să fie un pericol viitor şi nu iminent, iar rezultatul violenţei sau ameninţării urmărit de făptuitor să fie distanţat în timp de actul constrângerii, lucru neîntâlnit în speţă. #### urmare, lipseşte cerinţa ca fapta să fie de natură a produce celui împotriva căruia se exercită o stare de temere, deci lipseşte un element constitutiv al infracţiunii.

Cât priveşte infracţiunea de lipsire de libertate, dat fiind starea de fapt reţinută în temeiul probelor administrate pe întreg procesul penal, Curtea constată că în cauza de faţă, nu există probe temeinice directe sau indirecte, care să conducă la concluzia existenţei unei fapte de natură penală în sensul reglementat de art. 205 alin. 1 Cod penal. Existenţa unor aspecte sau indicii care ar putea contura un fragment sau altul dintre evenimentele relatate de partea civilă nu sunt suficiente, prin ele însele, să concluzioneze săvârşirea unei fapte ilicite de natură penală, în condiţiile în care chiar aceasta nu numai că a oscilat în declaraţiile date, dar a dat declaraţii în sensul arătat numai după sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală. Este adevărat că lipsa sesizării organelor judiciare nu poate fi interpretată ca fiind lipsa existenţei unei fapte de natură penală, însă spre această concluzie conduce împrejurarea arătată privind restul materialului probator administrat în cauză, din care nu reiese că partea civilă a fost obligată la participarea filmării de natura celei care face obiectul cauzei, reieşind că a cunoscut destinaţia acesteia, ulterior chiar se informează de la inculpat dacă soţia sa a luat cunoştinţă de filmare şi cum a reacţionat, iar cu privire la starea de temere, aşa cum a rezultat că ar fi intervenit pe parcursul înregistrărilor ocazional, ca o trăire de moment, nu relevă că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni din perspectiva laturii obiective.

Aşadar din ansamblul materialului probator administrat în cauză, Curtea constată ca faptele de şantaj şi lipsire de libertate reţinute în sarcina inculpatul ##### ###### #### sub aspect obiectiv nu se circumscriu conţinutului constitutiv al infracţiunilor prev. de art. 205 alin. 1 şi art. 207 alin. 1 Cod penal, având în vedere, pe de o parte, împrejurarea că, în realitate, în cauză nu a existat producerea vreunei vătămări în sensul legii penale părţii civile ###### ######### ##### inclusiv din perspectiva percepţiei acesteia a evenimentelor, lipsa urmării imediate prevăzute de normele de incriminare a încălcării libertăţii psihice şi fizice rezultând chiar din reacţia extremă ulterioară a părţii civile ( rămâne de bunăvoie în locuinţa inculpatului şi, mai mult, continuă să întreţină relaţii sexuale imediat după incident, menţine firesc legătura cu acesta şi însăşi afirmă că după incident „totul a revenit la normal”), iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada existenţei vreunei constrângeri – în accepţiunea legii penale din partea inculpatului ##### de a o determina să dea, să facă sau să sufere ceva, în scopul dobândirii unui folos nepatrimonial sau de a-i îngrădi libertatea de mişcare.

Din modalitatea de săvârșire a faptelor, Curtea mai reţine că inculpatul ##### ###### #### nu a urmărit și nici nu a acceptat producerea unei stări de pericol referitor la libertatea psihică şi fizică a părţii civile ###### ######### #####. Atitudinea sa subiectivă raportată la faptele reținute se încadrează în prevederile art.16 alin. 4 Cod penal, ce reglementează culpa simplă, infracțiunea de şantaj şi lipsire de libertate prev. de art. 207 alin. 1 şi art. 205 alin. 1 Cod penal trebuind a fi săvârșite cu forma de vinovăție a intenției pentru a constitui o faptă prevăzută de legea penală conform art. 16 alin. 6 Cod penal. Ori în speța de față, nici una dintre cele două modalități ale intenției nu a fost îndeplinită din moment ce inculpatul nu a urmărit şi nici nu a prevăzut rezultatul faptelor sale, rezultat care ar fi trebuit și putut să îl prevadă, care de altfel nici nu s-a produs, deoarece aşa cum am arătat mai sus nu a existat nici o vătămare în sensul legii penale – din însăşi atitudinea părţii civile ulterior evenimentului reieşind că percepţia inculpatului că nu săvârşeşte nici o faptă ilegală a fost una obiectiv justificată, aceasta declarând „totul a revenit la normal” şi mai mult a recunoscut că a continuat seara „întreţinând relaţii sexuale cu inculpatul imediat”.

Curtea constată că probele de vinovăție sunt cel puțin nesigure, acestea creând o îndoială rațională cu privire la veridicitatea lor şi nu poate trage o altă concluzie „în îndoială” decât aceea afirmată de prezumția de nevinovăție, care este completată prin principiul că orice îndoială profită inculpatului.

Aşadar, Curtea constată că din materialul probator administrat în cauză, nu reiese că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de şantaj şi lipsire de libertate prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal şi art. 205 alin. 1 Cod penal, nici sub aspectul laturii obiective, nici sub aspectul laturii subiective.

Raportându-ne la Codul de procedură penală, din analiza art. 16 din rezultă că ne aflăm în prezența unui caz de împiedicare a exercitării acțiunii penale, atunci când fapta concret comisă de inculpat fie nu este prevăzută de legea penală, fie nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de legea penală – respectiv în cazul în care fapta există în materialitatea ei, însă lipsește trăsătura esențială a infracțiunii ca aceasta să fie prevăzută de legea penală (tipicitatea obiectivă sau subiectivă) situație care se încadrează formal în cel prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b)-teza I-a din Cod de procedură penală.

Or, potrivit prevederilor art. 16 C.pr.pen. „(1) acţiunea penală…, când a fost pusă în mişcare, nu mai poate fi exercitată când … b) fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege”, pentru ca potrivit art. 396 alin. 5, când se constată existența vreunuia din cazurile prevăzute „de art. 16 alin. 1 lit. a) –d) instanța să pronunțe achitarea inculpatului”.

Ca urmare, având în vedere considerentele de fapt și de drept mai sus prezentate și constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condiţiile reglementate de art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza-I-a C.pr.pen.,va achita inculpatul ##### ###### #### sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal şi de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal în condiţiile art. 77 lit. b) Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal, faptele concret săvârşite nefiind prevăzute de legea penală.

*

III. 2. Cu privire la inculpata apelantă ##### ###### #####:

Pentru considerentele expuse în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ##### ###### ####, constatând lipsa temeiului de tragere la răspundere penală şi a coinculpatei ##### ###### ##### în calitate de complice a unor fapte pentru care din perspectiva autorului nu sunt prevăzute de legea penală, nu se pune problema în acest context a reindividualizării pedepselor aplicate de instanţa de fond aşa cum a solicitat pe calea apelului promovat, urmând a pronunţa deopotrivă o soluţie de achitare şi în ceea ce o priveşte pe aceasta.

Cât privește cazul de achitare, pe care îşi întemeiază Curtea soluţia sub aspectul săvârşirii de către inculpata apelantă ##### ###### ##### a infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. de art.48 alin.1 C.pen. raportat art. 205 alin. 1 din Codul penal şi complicitate la santaj prev. de art.48 alin.1 C.pen., raportat la art. 207 alin.1 C. pen. în condiţiile art. 77 lit.b C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal pentru care a fost trimisă în judecată şi pentru care instanţa de fond a dispus condamnarea sa, este cel prevăzut de art. 16 alin .1 lit. b) teza I-a, apreciind că acesta este cel mai apropiat de situația concretă din speță, întrucât acoperă cel mai veridic situația în care fapta concret comisă fie nu este prevăzută de legea penală – respectiv în cazul în care fapta există în materialitatea ei, însă lipsește trăsătura esențială a infracțiunii ca aceasta să fie prevăzută de legea penală (tipicitatea obiectivă sau subiectivă), desprinsă din împrejurarea mai sus analizată pe larg în ceea ce priveşte faptele reţinute în sarcina inculpatului ##### ###### în calitate de autor, şi care nu sunt suficiente ca să fundamenteze opinia că inculpata a contribuit şi astfel este răspunzătoare pentru o faptă care din perspectiva autorului nu este prevăzută de legea penală, contribuţia sa prin fapta concret săvârşită (realizarea înregistrării audio-video, cât timp inculpatul ##### ###### #### a exercitat acțiuni violente fizice şi verbale asupra părţii civile ###### ######### ##### cu scopul acestuia de a dovedi soţiei sentimentul de dispreț față de partea civilă și atașamentul față ea) neputându-se reţine independent de acţiunea autorului ca reprezentând o faptă prevăzută de legea penală.

Sub aspectul legalităţii soluţiei pronunţate în ceea ce o priveşte pe inculpata ##### ###### #####, dat fiind particularităţile speţei, respectiv că inculpata apelantă a recunoscut în integralitate faptele pentru care a fost trimisă în judecată urmând procedura simplificată de recunoaştere a învinuirii prev. de art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală coroborat cu art. 396 alin. 10 Cod pr. pen. reţinem Decizia nr. #/2019 publicată în M. Of. nr. 546 din 3 iulie 2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii prin care s-a stabilit „în ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a și lit. c) din Codul de procedură penală”. Per a contrario este posibilă pronunţarea unei soluţii de achitare întemeiată pe celelalte cazuri prevăzute de art. 16 alin. 1 lit. a),b) teza I-a, d) C.pr.pen. şi prin urmare nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală şi încuviinţată de instanţă (care sigur pentru a fi admisă trebuie să se constate că s-au administrat suficiente mijloace de probe şi să nu existe dubii cu privire la vinovăţia persoanei inculpatului), este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea tuturor elementelor de fapt şi de drept cu privire la faptele reținute în sarcina sa, judecătorul nefiind obligat, să respingă nici cererea de parcurgere a procedurii simplificate, nici administrarea de probe care vizează elemente de fapt ce se pot încadra în unul din temeiurile prev. de art. 16 alin. 1 lit. a), b) teza I-a şi d) C.pr.pen.- chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa. Astfel, singura condiție ce trebuie îndeplinită, potrivit art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, pentru aplicarea procedurii în cazul recunoașterii învinuirii (pe lângă cea negativă care impune ca fapta să nu fie pedepsită cu detențiunea pe viață) este aceea ca inculpatul să recunoască starea de fapt în modalitatea în care a fost expusă în rechizitoriu, aspect care nu echivalează însă cu reținerea obligatorie a caracterului infracțional al faptei descrise şi nu exclude examinarea cauzei sub toate aspectele, îndeosebi în ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii deduse judecăţii, deoarece, în caz contrar, ar însemna ca instanțele să nu poată dispune o altă soluție decât condamnarea, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului.

În consecinţă, în baza art. 396 alin. 5 Cod de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza-I-a Cod procedură penală va achita inculpata ##### ###### ##### sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. de art.48 alin.1 C.pen. raportat art. 205 alin. 1 din Codul penal şi complicitate la santaj prev. de art.48 alin.1 C.pen., raportat la art. 207 alin.1 C. pen. în condiţiile art. 77 lit.b C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

*

III.3. Cu privire la latura civilă a cauzei:

Sub aspectul laturii civile a cauzei, Curtea reţine că în cauză persoana vătămată ###### ######### ##### s-a constituit parte civilă în contradictoriu cu inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### ##### având ca obiect obligarea acestora la plata sumei 50.000 lei reprezentând daune morale şi 6000 lei reprezentând daune materiale aferente tratamentului urmat de către persoana vătămată.

În analiza privind soluționarea acțiunii civile în cauză, Curtea pornește de la prevederile art. 25 alin. 5 C.pr.pen. conform cărora în caz de achitare a inculpatului […] în baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza întâi, […], instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.

În continuare, reține că art. 16 alin. 1 lit. b) teza întâi reglementează cazul de împiedicare a punerii în mișcare și exercitare a acțiunii penale constând în neprevederea faptei concret săvârșită de legea penală.

Or, reținând că în prezenta cauză, astfel cum s-a arătat în secțiunea precedentă se va dispune achitarea inculpatului ##### ###### #### sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal şi de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal în condiţiile art. 77 lit. b) Cod penal şi a inculpatei ##### ###### ##### sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. de art.48 alin.1 C.pen. raportat art. 205 alin. 1 din Codul penal şi complicitate la şantaj prev. de art.48 alin.1 C.pen., raportat la art. 207 alin.1 C. pen. în condiţiile art. 77 lit.b C.pen., ca urmare a constatării că faptele concret săvârșite nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimişi în judecată sub aspectul laturii obiective (tipicitatea obiectivă şi subiectivă), fiind incident cazul prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I, Curtea dând aplicabilitate textului legal mai sus enunțat (art. 25.alin. 5 C.pr.pen.) va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă ###### ######### ##### şi prin aceasta oferind astfel posibilitatea recuperării unui eventual prejudiciu produs ca urmare a unei fapte ilicite dar care nu se circumscrie noţiunii de acuzaţie penală, pe cale civilă separată.

*

III. 4. Cu privire la măsurile preventive dispuse faţă de inculpaţi:

Dat fiind faptul că faţă de inculpatul apelant ##### ###### #### s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar prin Ordonanţele din data de 14.11.2019 şi data de 12.03.2020 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria #### în dosarul penal nr. ####/P/2019 şi menţinută în mod succesiv până în prezent, Curtea, având în vedere soluţia pronunţată asupra căii de atac exercitată în cauză de inculpatul apelant şi implicit asupra acuzaţiilor aduse, una de achitare în totalitate în temeiul art. 396 alin. 5 Cod de procedură penală coroborat cu art. 16 alin. 1 lit. b) teza-I-a Cod pr. pen., în raport de dispoziţiile art. 241 alin. 1 lit. c) Cod de procedură penală va dispune încetarea de drept a măsurii preventive la data pronunţării prezentei.

Deopotrivă, deşi nu este o măsură preventivă privativă de libertate, Curtea cu referire la Decizia nr. ##/2017 publicată în M. Oficial al României nr. 946/29.11.2017 al cărei dispozitiv şi considerente le aplică prin analogie şi în prezenta speţă, cu referire concretă la temeiurile de fapt şi de drept a luării măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpatul ##### ###### #### şi ulterior cele avute în vedere cu ocazia verificării periodice a măsurii preventive dispuse, reţine că pronunţarea prezentei decizii de achitare a inculpatului cu caracter definitiv nu atribuie implicit şi un caracter nelegal al măsurii preventive a controlului judiciar dispus şi ulterior prelungit şi menţinut până în prezent.

Reţinând situaţia premisă ce a stat la baza sesizării din oficiu a organelor de cercetare penală ca urmare întocmirii procesului verbal din data de 18.09.2019, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria #### sub numărul ####/P/2019-aflat la fila 18 – vol. I din dosarul de urmărire penală, reţinem că în mod legal, organele de cercetare penală, luând cunoștință despre posibila săvârșire a unei infracțiuni, prin orice modalitate (în speţă vizualizarea înregistrărilor audio video depuse ca mijloc de probă de martora ###### ##### în cauza ce a format obiectul dosarului penal nr. ####/P/2019), aveau nu doar posibilitatea, ci și obligația de a proceda conform prevederilor art. 292 din Codul de procedură penală.

La data luării măsurii preventive a controlului judiciar prin Ordonanţele din data de 14.11.2019 şi data de 12.03.2020 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria #### în dosarul penal nr. ####/P/2019 de către procuror în faza de urmărire penală şi ulterior prelungită, respectiv menţinută în faţa instanţei de prim grad de jurisdicţie şi în faţa instanţei de control judiciar existau probe care au îndeplinit standardul necesar pentru a conferi un caracter rezonabil suspiciunii că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care era cercetat şi ulterior trimis în judecată, respectiv: lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal şi şantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal în condiţiile art. 77 lit. b) Cod penal în dauna persoanei vătămate ###### ######### #####, modalitatea de desfăşurare a presupusei activităţi infracţionale justificând măsura preventivă a controlului judiciar, după cum interesul public al bunei desfăşurări a procesului penal a impus inclusiv luarea unor obligaţii apte să asigure atât prezenţa inculpatului în faţa organelor judiciare, cât şi imposibilitatea de influenţare a persoanelor care au legătură cu cauza prin îngrădirea libertăţii de comunicare cu anumite persoane şi de deplasare pe o anumită limită teritorială, fără a exista niciun risc de compromitere a aflării adevărului în cauză, astfel că măsura preventivă a fost una justificată şi din perspectiva bunei desfăşurări a procesului penal în sensul dispoziţiilor art. 202 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 Cod procedură penală, legală şi temeinică în tot cursul procesului penal până la data pronunţării prezentei, efectuându-se periodic un examen al legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, precum şi al oportunităţii menţinerii acestei măsuri de către organele judiciare.

Aşadar, reţinând că standardul probatoriului pentru luarea unei măsuri preventive este mult mai scăzut decât cel necesar pentru pronunţarea unei hotărârii de condamnare care solicită îndeplinirea cumulativă a condiţiilor ca din probatoriul administrat să rezulte dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, este infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat şi având în vedere de altfel că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, interpretând dispozițiile art. 5 paragraful 1 din Convenție, cu privire la măsurile privative de libertate a stabilit că faptele care dau naștere la bănuieli care justifică arestarea persoanei în cauză nu trebuie să fie de același nivel ca acelea necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar pentru a fundamenta o anumită acuzație; acestea au a fi probate în faza ulterioară a urmăririi penale angajate împotriva persoanei reținute, iar absența inculpării sau a trimiterii în judecată a acestei persoane nu presupune, în mod necesar, că o privare de libertate pentru existența unor bănuieli legitime de săvârșire a unei infracțiuni nu ar fi conformă scopului dispozițiilor art. 5 paragraful 1 lit. c); existența acestui scop trebuie privită independent de realizarea lui, pentru că textul discutat nu impune ca poliția sau autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzație completă, sau în momentul arestării, sau pe timpul reținerii provizorii, care este limitată în timp, arătam că în cazul concret din speţă şi măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul apelant ##### ###### #### a fost în mod legal dispusă, prelungită şi menţinută până în prezent.

În continuare, arătăm că, deşi, perioada măsurilor preventive privative de libertate -reţinere şi arest preventiv începând cu data de 12.09.2019 până la data de 14.11.2019 dispusă în dosarul penal ####/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ####, în care s-a dispus clasarea inculpatului prin Ordonanţa procurorului din data de 14.11.2019 pentru infracţiunea de viol prev. de art. 218 alin. 1 Cod penal şi ameninţare prev. de art. 206 Cod penal în dauna persoanei vătămate ###### #####, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de persoana vătămată, ar fi făcut în caz de condamnare obiectul deducerii dintr-o eventuală pedeapsă aplicată inculpatului conform dispoziţiilor art. 72 alin. 1 teza finală, nu vom supune analizei legalitatea dispunerii acestei măsuri preventive, întrucât faptele nu au făcut obiectul cercetărilor în prezenta speţă asupra acestora statuându-se în mod definitiv printr-o soluţie de netrimitere în judecată, mijlocul de probă constând în înregistrările video depuse la dosarul penal menţionat reprezentând situaţia premisă ce a stat la baza sesizării din oficiu a organelor de cercetare penală în prezenta cauză, fiind întocmit procesul verbal din data de 18.09.2019, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria #### sub numărul ####/P/2019-aflat la fila 18– vol. I din dosarul de urmărire penală.

IV. În considerarea argumentelor arătate, Curtea:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. va admite apelurile declarate de inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### ##### împotriva Sentinței Penale nr. ###/18.03.2021 de Judecătoria #### în dosarul penal nr. ####/221/2020.

Va desfiinţa în integralitate sentinţa penală atacată şi procedând la o nouă soluţionare a cauzei:

I.În baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza-I-a Cod procedură penală va achita inculpatul ##### ###### #### (fiul lui ###### și ########, născut la data de ########## în ####, ####### #########, domiciliat în ####, #### ##### #####, ####### #########, CNP #############, cetăţean român, studii medii, administrator la SC ##### ### SRL, divorţat, doi copii minori, cu antecedente penale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal şi de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal în condiţiile art. 77 lit. b) Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În baza art. 241 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală va înceta de drept, la data pronunţării prezentei decizii, măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul ##### ###### #### – prin Ordonanţele din data de 14.11.2019 şi data de 12.03.2020 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria #### în dosarul penal nr. ####/P/2019 şi menţinută în mod succesiv până în prezent.

*

II. În baza art. 396 alin. 5 Cod de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza-I-a Cod procedură penală va achită inculpata ##### ###### ##### (fiica lui ####### și ##### ######, născută la data de ########## în ########## ####, județul #########, domiciliată în ####, Aleea Moţilor nr.8, ####, ####, ap.310, județul #########, cetăţean român, studii medii, muncitor necalificat la SC ##### ############# SRL ####, necăsătorită, fără antecedente penale, CNP #############, fără antecedente penale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. de art.48 alin.1 C.pen. raportat art. 205 alin. 1 din Codul penal şi complicitate la santaj prev. de art.48 alin.1 C.pen., raportat la art. 207 alin.1 C. pen. în condiţiile art. 77 lit.b C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

*

În baza art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală raportat la art. 25 alin. 5 Cod de procedură penală, va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată constituită parte civilă ###### ######### ##### în contradictoriu cu inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### #####.

În baza art. 276 alin. 6 Cod de procedură penală va respinge cererea părţii civile ###### ######### #####, privind obligarea inculpaţilor ##### ###### #### şi ##### ###### ##### la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu de avocat efectuate până la soluţionarea cauzei în primă instanţă, precum şi cererea privind obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu de avocat aferente fazei de apel, dat fiind faptul că nu se poate reţine în sarcina acestora vreo culpă procesuală în generarea cheltuielilor suportate de partea civilă pe parcursul procesului penal.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare, aferente fazei de urmărire penală, cameră preliminară, a judecării cauzei în primă instanţă şi în faza de apel vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit şi parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii apelanţi, avocat ####### ##### ####- în cuantum de 434 lei (conform delegaţiei nr. 763/20.04.2021-f. 25 ds. apel) şi avocat #### #### #####-în cuantum de 868 lei ( conform delegaţiei nr. 764/20.04.2021-f. 26 ds. apel) se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţiei şi va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. admite apelurile declarate de inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### ##### împotriva Sentinței Penale nr. ###/18.03.2021 de Judecătoria #### în dosarul penal nr. ####/221/2020.

Desfiinţează în integralitate sentinţa penală atacată şi procedând la o nouă soluţionare a cauzei:

I.În baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza-I-a Cod procedură penală achită inculpatul ##### ###### #### (fiul lui ###### și ########, născut la data de ########## în ####, ####### #########, domiciliat în ####, #### ##### #####, ####### #########, CNP #############, cetăţean român, studii medii, administrator la SC ##### ### SRL, divorţat, doi copii minori, cu antecedente penale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal şi de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal în condiţiile art. 77 lit. b) Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În baza art. 241 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală încetează de drept, la data pronunţării prezentei decizii, măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul ##### ###### #### – prin Ordonanţele din data de 14.11.2019 şi data de 12.03.2020 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria #### în dosarul penal nr. ####/P/2019 şi menţinută în mod succesiv până în prezent.

*

II. În baza art. 396 alin. 5 Cod de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza-I-a Cod procedură penală achită inculpata ##### ###### ##### (fiica lui ####### și ##### ######, născută la data de ########## în ########## ####, județul #########, domiciliată în ####, Aleea Moţilor nr.8, ####, ####, ap.310, județul #########, cetăţean român, studii medii, muncitor necalificat la SC ##### ############# SRL ####, necăsătorită, fără antecedente penale, CNP #############, fără antecedente penale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. de art.48 alin.1 C.pen. raportat art. 205 alin. 1 din Codul penal şi complicitate la santaj prev. de art.48 alin.1 C.pen., raportat la art. 207 alin.1 C. pen. în condiţiile art. 77 lit.b C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

*

În baza art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală raportat la art. 25 alin. 5 Cod de procedură penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată constituită parte civilă ###### ######### ##### în contradictoriu cu inculpaţii ##### ###### #### şi ##### ###### #####.

În baza art. 276 alin. 6 Cod de procedură penală respinge cererea părţii civile ###### ######### #####, privind obligarea inculpaţilor ##### ###### #### şi ##### ###### ##### la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu de avocat efectuate până la soluţionarea cauzei în primă instanţă, precum şi cererea privind obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu de avocat aferente fazei de apel.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare, aferente fazei de urmărire penală, cameră preliminară, a judecării cauzei în primă instanţă şi în faza de apel rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit şi parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii apelanţi, avocat ####### ##### ####- în cuantum de 434 lei (conform delegaţiei nr. 763/20.04.2021-f. 25 ds. apel) şi avocat #### #### #####-în cuantum de 868 lei ( conform delegaţiei nr. 764/20.04.2021-f. 26 ds. apel) se avansează din fondurile Ministerului de Justiţiei şi rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, azi, data de 01.10.2021, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, potrivit art. 405 alin. 1 Cod de procedură penală.