Curtea de Apel București. Amânarea aplicării pedepsei pentru refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. ###/A

Şedinţa publică din data de 01.07.2022

Curtea constituită din:

PREŞEDINTE: ##### #######

JUDECĂTOR: ######### ######

GREFIER: ### ######

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este reprezentat prin procuror ######### #######.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către apelantul-inculpat ###### ###### ########, împotriva sentinţei penale nr.### din data de 09.12.2021, pronunțată de către Judecătoria Călăraşi, în dosarul nr.####/202/2021.

Dezbaterile care au avut loc în şedinţa publică din data de 03.06.2022 au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, apreciind că are nevoie de timp pentru a delibera, redacta și pronunța hotărârea, Curtea, în baza art.391 alin.1 Cod procedură penală (astfel cum a fost modificat prin Legea nr.130/2021), a stabilit termen la data 01.07.2022, când a decis următoarele:

C U R T E A,

Deliberând asupra apelului penal de faţă, constată următoarele.

Prin sentinţa penală nr.### din data de 09.12.2021, pronunțată în dosarul nr.####/202/2021, Judecătoria Călăraşi a hotărât următoarele:

În temeiul art.337 C.pen, cu aplic.art.396 alin.(1), (2) și (10) C.pr.pen., l-a condamnat pe inculpatul ###### ###### ########, născut la ##########, în #### ########, Jud.########, domiciliat în ##########, str.Liliacului, nr.20, ############, CNP##############, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În temeiul art. 67 şi art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsa complementară, dreptul de a conduce vehicule categoria B pe o perioadă de 1 an.

În temeiul art.65 alin.(1) C.pen. şi art.66 alin.(1) lit.i) din C.pen, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsa accesorie, dreptul de a conduce vehicule categoria B, prev.de art.65 alin.(1) rap. la art.66 alin.(1) lit.i) C.pen.

În baza art.91-92 C.P. a suspendat executarea pedepsei aplicate inculpatului, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.96 C.p., privind revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere.

În baza art. 93 C.P. a pus în vedere inculpatului: să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lui; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existentă; să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate şi să presteze o muncă neremunerată în cadrul Primăriei Unirea pe o perioadă de 80 de zile.

A dispus ca Serviciul de Probaţiune Călăraşi să ia măsurile necesare conform art.94 al.3 C.P. pentru executarea de către inculpat a obligaţiilor mai sus prevăzute.

În baza art.274 al.1 C.p.p. a obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.###/P/2021 emis la data de 31.03.2021 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul ###### ###### ########, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ,,refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, faptă prev. şi ped. de art. 337 din C.pen., constând în aceea că la data de 19.05.2020, orele 03.40, a condus autoturismul marca FORD cu numărul de înmatriculare #########, pe strada Năvodari, din ########## ########, sub influența băuturilor alcoolice, fapt atestat de testarea acestuia cu etilotestul ##### #### ####, rezultatul fiind de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat. La solicitarea organelor de poliție, numitul ###### ######## ###### a refuzat prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei”.

Cu ocazia audierii, a recunoscut săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

Această situație de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante; declarație inculpat declarație suspect; cazier judiciar.

Prin încheierea din data de ##/08/2021, judecătorul de cameră preliminară a verificat competența instanței și a constatat legalitatea sesizării instanței și legalitatea administrării probelor și a legalității efectuării actelor de urmărire penală.

În cursul judecății, la termenul din 24.11.2021 inculpatul a solicitat aplicarea procedurii recunoașterii învinuirii, recunoscând fapta pentru care a fost pus sub acuzare.

Analizând ansamblul materialului probator administrat pe parcursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești de drept comun, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul zilei de 19.05.2020, orele 03,40, numitul ###### ######## ###### a condus autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare #########, pe strada Năvodari, din ########## ########, sub influența băuturilor alcoolice, fapt atestat de testarea acestuia cu etilotestul ##### #### ####, rezultatul fiind de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat. La solicitarea organelor de poliție, numitul ###### ######## ###### a refuzat prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

Această situație de fapt a fost recunoscută de inculpat.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ###### ###### ########, care în data de 19.05.2020, a condus autoturismul marca FORD cu numărul de înmatriculare #########, pe strada Năvodari, din ########## ########, sub influența băuturilor alcoolice, iar la solicitarea organelor de poliție a refuzat prelevarea de mostre biologice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ,,refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, faptă prev. si ped. de art. 337 alin.1 din C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, se constată întrunit elementul material aferent infracţiunii prevăzute de art. 337 C.pen., întrucât inculpatul a refuzat explicit să se supună prelevării de mostre biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei.

Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei rutiere, fapta prevăzută de art. 337 C.pen. fiind o infracţiune de pericol abstract, iar existenţa stării de pericol pentru valoarea protejată de lege este prezumată de legiuitor prin însăşi incriminarea faptei.

Raportul de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei (ex re).

Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, prevăzută de art.16 alin.(3) lit.a) C.pen., întrucât acesta a prevăzut starea de pericol şi a urmărit producerea acesteia.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. (1) și (2) şi 10 din Codul de procedură penală, întrucât fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune dincolo de orice îndoială rezonabilă, instanța a hotărât condamnarea inculpatului ###### ###### ######## pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanţă a constatat că infracţiunea dedusă judecăţii prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit.

Instanţa a mai avut în vedere vârsta inculpatului, faptul că acesta este cetăţean român, are studii liceale, nu are stagiu militar satisfăcut, nu este căsătorit, nu are copii, ocupaţie – frizer, a practicat boxul de performanţă.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, infracțiunea refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice prev. de art.337 C.pen. se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Întrucât a fost admisă cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, în temeiul art.396 alin.(10) C.pro.pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii au fost reduse cu o treime.

În consecință, instanța a stabilit pentru inculpat o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 8 luni, pe de o parte şi 3 ani şi 4 luni, pe de altă parte.

Pentru toate aceste considerente şi având în vedere perseverența inculpatului în comiterea unor fapte contrare normelor de protecție a regimului rutier, cu luarea în considerare şi a circumstanţelor personale ale inculpatului, instanţa a stabilit o pedeapsă cu închisoarea în cuantum orientat spre mijlocul limitelor de pedeapsă reduse ca urmare a aplicării art.396 alin.10 C.p.p.

Faţă de natura si gravitatea infractiunii, împrejurarile cauzei şi persoana infractorului, instanţa de fond a constatat necesara aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de conduce vehicule. În acest mod, inculpatul fiind tânăr, va avea ocazia de a interioriza importanţa respectării relaţiilor sociale ce guvernează buna circulaţie pe drumurile publice, pedeapsa complementară având un rol suficient de constrângător pentru a determina o schimbare reală de atitudine.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpatul ###### ###### ########, criticând-o sub aspectul temeiniciei apreciind că, având în vedere circumstanţele reale ale săvârşirii faptei şi personale ale inculpatului este oportună o soluţie de amânare a aplicării pedepsei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I Penală la data de 30.12.2021 sub nr.####/202/2021.

Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate, cu respectarea dispozițiilor art. 421 Cod procedură penală, instanța de control judiciar constată următoarele:

Instanța de fond a realizat o coroborare judicioasă a probelor administrate pe parcursul urmăririi penale reținând o situație de fapt corectă și anume aceea că în data de 19.05.2020, a condus autoturismul marca FORD cu numărul de înmatriculare #########, pe strada Năvodari, din ########## ########, sub influența băuturilor alcoolice, iar la solicitarea organelor de poliție a refuzat prelevarea de mostre biologice.

În mod corect s-a stabilit că fapta expusă anterior întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art.337 C.pen.

Vinovăţia inculpatului fiind dovedită, pe baza probelor administrate în raport cu fapta care a făcut obiectul judecăţii, instanţa de fond a dispus condamnarea acestuia, la pedepsa de 8 luni închisoare, minimul special al pedepsei redus ca urmare a aplicării art.396 alin.10 C.proc.pen. criteriile generale de individualizare prev. de art.74 C.pen.

Curtea reaminteşte că individualizarea judiciară a pedepsei sub aspectul duratei și modalității de executare, impune, potrivit art.74 alin.(1 ) Cod penal luarea în considerare a gravității infracţiunii săvârşite şi a periculozității infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Este cunoscut că pentru a-şi îndeplini funcţiile şi realiza scopul esențial de îndreptare și reinserție, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii şi duratei atât gravităţii faptei cât şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana inculpatului, şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Aceasta întrucât opera de individualizare a pedepselor este personală, orice pedeapsă aplicată adresându-se unei anumite persoane concrete, care a săvârşit o anumită infracţiune, funcţiile pedepsei neputând acţiona eficient în direcţia prevenirii decât dacă, prin genul si întinderea sa, va fi perfect adaptată cazului individual concret.

Astfel, în raport cu gravitatea concretă a infracțiunii și cu persoana inculpatului, Curtea constată că pedeapsa în cuantum de 8 luni închisoare constituie o măsură de individualizare adecvată și suficientă în vederea resocializării viitoare, pozitive a inculpatului.

În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepsei, Curtea apreciază că, faţă de circumstanţele personale ale inculpatului persoană integrată social şi profesional, sportiv de performanţă nu se impune condamnarea inculpatului, ci doar stabilirea unei pedepsei în sarcina acestuia, urmând ca aplicarea acestei pedepse să fie amânată. Pentru a ajunge la această apreciere, instanţa s-a raportat la scopul final al aplicării unei pedepse şi anume, prevenţia specială şi reeducarea infractorului prin formarea unei atitudini de respectare a valorilor sociale ocrotite de norma penală şi a unei conduite corecte în societate. Gravitatea redusă a faptei, profilul socio-moral al inculpatului, caracterizat prin vârsta adultă coroborată cu lipsa antecedentelor penale până la această vârstă şi prin faptul că inculpatul este o persoană integrată în muncă şi societate, faptul că inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunii, colaborând cu organele de anchetă, toate aceste aspecte constituie argumente pentru care instanţa apreciază că, la acest moment, menţinerea inculpatului în comunitatea din care face parte este oportună şi favorizează procesul său de reeducare. Reţine instanţa aspecte relative la persoana inculpatului care relevă un profil socio-moral lipsit de înclinaţii infracţionale, inculpatul fiind integrat în familie şi în muncă, având astfel premisele unei corecte inserţii sociale.

Pe de altă parte, instanţa apreciază că aplicarea acestei instituţii a amânării aplicării pedepsei răspunde integral principiului proporţionalităţii, creându-se astfel un echilibru între încălcarea valorii sociale ocrotite de norma de drept penal şi sancţiunea aplicată de stat, iar condamnarea inculpatului la acest moment ar părea disproporţionată şi nejustificată.

Instanţa subliniază că, prin stabilirea unei pedepse şi prin amânarea aplicării acesteia, nu se încurajează inculpatul să comită fapte similare, ci se sancţionează inculpatul proporţional cu încălcarea constatată a dispoziţiilor legale, raportat la gravitatea concretă a faptei şi la profilul său psiho-social. Instituţiile renunţării la aplicarea pedepsei şi amânării aplicării pedepsei sunt prevăzute de legiuitor ca urmare a trecerii de la politica penală represivă a vechiului cod, la politica penală preventivă îmbrăţişată de noul cod penal. Fiind reglementate prin lege, nu se poate aprecia că aceste instituţii reprezintă prime de încurajare acordate infractorilor, ci, dimpotrivă, modalităţi eficiente de îndreptare a acestora, de reintegrare a lor de o manieră deplină în societate, inclusiv prin evitarea stigmatizării pe care o presupune condamnarea şi a consecinţelor pe care le presupune o soluţie de condamnare în plan social (obiectivate inclusiv prin pierderea anumitor locuri de muncă sau prin efectele negative rezultate din rezonanţa în societate a unei condamnări penale asupra membrilor de familie ai persoanei condamnate).

Pe cale de consecinţă, instanţa apreciază că la acest moment, instituţia amânării aplicării pedepsei este optimă pentru a realiza scopul procesului penal, atât sub aspectul prevenţiei generale, cât mai ales, sub aspectul prevenţiei speciale, urmând să constituie totodată un avertisment ferm şi ultimativ dat inculpatului, care, în situaţia reiterării conduitei infracţionale, va fi nevoit să execute pedeapsa aplicată în mediul carceral.

Prin prisma tuturor considerentelor expuse anterior, instanţa reţine că sunt întrunite în cauză condiţiile prevăzute de art. 83 alin. 1 Cod penal, în conformitate cu care se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a)pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;

b)infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

c)infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;

d)în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

e)pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este mai mică de 7 ani închisoare, iar infractorul nu s-a sustras de la urmărire penală sau de la judecată şi nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului sau a identificării şi tragerii la răspundere a autorilor sau a participanţilor.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 83 alin. 1 Cod penal, va amâna aplicarea pedepsei închisorii de 8 luni stabilită inculpatului prin prezenta sentinţă penală, pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, care se calculează de la data prezentei decizii penale.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin.1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e), mai sus menţionate, se vor comunica de către inculpat Serviciului de Probaţiune Călăraşi.

Pentru considerentele expuse mai sus, apreciind că prestarea unei munci în folosul comunităţii este de natură a îl face pe inculpat să conştientizeze faptul că încălcarea legii penale produce urmări, care sunt de natură a îi modifica libertatea de mişcare, de decizie, în vederea obţinerii unui efect disuasiv, apreciind că ingerinţa în existenţa inculpatului este una proporţională, în baza art. 85 alin. 2 lit. b Cod penal, va impune inculpatului să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 30 de zile, fie în cadrul Primăriei Jegălia, fie în cadrul Primăria ######, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară şi accesorie a interzicerii dreptul de a conduce vehicule categoria B, instanţa de control judiciar nu le va mai avea în vedere faţă de soluţia amânării aplicării pedepsei anterior menţionate.

De altfel, instanţa de control judiciar reţine dispoziţiile art. 114 din OUG ######## care stipulează următoarele:

„Art. 114 – (1) Anularea permisului de conducere se dispune în următoarele cazuri:

(…) b) titularul permisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile prevăzute la art. 334 alin. (2) şi (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) şi (4) din Codul penal.

Prin art. 116 din acelaşi act normativ, se prevăd următoarele:

(1) Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) şi la art. 115 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă a intervenit una dintre situaţiile următoare:

(…) b) a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii. (…) d) interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, a expirat sau a fost revocată.

Pe cale de consecinţă, în absenţa aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor dreptului de a conduce autovehicule inculpatului, inculpatul poate să se prezinte la examen în vederea obţinerii din nou a permisului de conducere într-un termen de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri judecătoreşti. Instanţa constată deci că, pentru a putea produce efectele în vederea cărora se dispune interdicţia, termenul pe care se poate aplica pedeapsa complementară trebuie să fie mai mare de 1 an.

Faţă de natura infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, respectiv o infracţiune contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, impunerea obligaţiei de a nu conduce autovehicule pe drumurile publice ar putea fi avută în vedere, din perspectivă punitivă, dar şi din necesitatea de a preveni reiterarea unei conduite similare, din partea inculpatului, dar şi din partea unor alte persoane tentate să comită infracţiuni de acelaşi gen, însă având în vedere faptul că această obligaţia ar trebui să fie luată pe durata termenului de supraveghere de 2 ani s-ar ajunge, în concret la agravarea situaţiei inculpatului în propria cale de atac.

În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală cu referire la art. 88 Cod penal, va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, în sensul revocării amânării aplicării pedepsei închisorii ce i-a fost stabilită prin prezenta sentinţă penală şi a dispunerii aplicării şi executării acesteia.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciarea avansate de stat rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

În baza art.421 alin.1 pct.2 lit.a C.proc.pen. admite apelul declarat de către apelantul-inculpat ###### ###### ########, împotriva sentinţei penale nr.### din data de 09.12.2021, pronunțată de către Judecătoria Călăraşi, în dosarul nr.####/202/2021, desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond:

În baza art.396 alin.4, 10 C.proc.pen raportat la art.335 alin.1 C.pen., stabileşte pentru inculpatul ###### ###### ########, născut la data de ##########, în #### ########, #### ########, domiciliat în #### ######, str. Liliacului nr. 20, #### ########, CNP #############, fără antecedente penale, pedeapsa de 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

În baza art.396 alin.1 şi 4 C.proc.pen. raportat la art.83 alin.1 C.pen. amână aplicarea pedepsei.

În baza art.84 Cod penal stabileşte termen de supraveghere pe o durată de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale.

Conform art.85 alin.1 Cod penal, inculpatul ###### ###### ######## trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform art.86 alin.1 C.pen., datele prevăzute de art.85 alin.1 lit.c) – e), mai sus menţionate, se vor comunica de către inculpat Serviciului de Probaţiune Călăraşi.

În baza art.85 alin.2 lit.b C.pen., impune inculpatului să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 30 de zile, fie în cadrul Primăriei Jegălia, fie în cadrul Primăria ######, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art.404 alin.3 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului ###### ###### ######## asupra dispoziţiilor art.88 C.pen. privind consecinţele nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse ori ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, în sensul revocării amânării aplicării pedepsei închisorii ce i-a fost stabilită prin prezenta sentinţă penală şi a dispunerii aplicării şi executării acesteia.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării apelului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea la dispoziţia apelantului inculpat, intimatelor persoane vătămate şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 01.07.2022.