Judecătoria Constanța. Revocarea donației pentru ingratitudine. Neîndeplinirea condiților prevăzute la art. 1203 Cod civil

Cuvinte cheie:Revocarea donatiei pentru ingratitudine, revocarea donatiei intre soti, revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii, revocarea donatiei pentru survenienta de copil, revocarea donatiei de catre mostenitori, revocarea donatiei intre soti vechiul cod civil, revocarea donatiei cu sarcini revocarea donatiei pentru ingratitudine jurisprudenta revocare act donatie revocarea donației revocarea donatiei revocarea donatiei noul cod civil revocarea legatului revocarea donatiei cod civil revocarea donatiei csj revocare donatie cu clauza de intretinere revocarea donatiei vechiul cod civil revocarea donatiei pentru survenienta de copil in noul cod civil revocarea donatiei pentru nastere de copil revocare donatie fara clauze

SENTINȚA CIVILĂ Nr.6759

Ședința publică din data de 13.08.2020

Completul compus din:

PREȘEDINTE G______ N_____

Grefier M________ C______

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta B_____ C________ și pe pârâtul C____ F_____ și C____ (I____) V______, având ca obiect revocare donație.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședinț ă publică din data de 17.07.2020, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art.396 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 30.07 .20 20 și ulterior pentru aceleași motive și în aceeași compunere la data d e 13.08.20 20, hotărând următoarele:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ la data de 29.08.2019 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX reclamanta B_____ C________ a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâții C____ F_____ și C____ (fostă I____) V______ prin care a solicitat instanței să dispună revocarea contractului de donație încheiat cu aceștia și autentificat sub nr. 1065/21.05.2010 de Biroul Notarului Public „V_______ B____” având ca obiect nuda proprietate aferentă imobilului situat municipiul C________, ____________________, lot 1, județul C________ în temeiul art. 1023 lit. a) și b) din Codul civil, repunerea părților în situația anterioară cu consecința ca pârâții sa restituie in natură și să lase în deplina proprietate și posesie bunul donat, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat, în esență că prin contractul menționat a donat nepotului său C____ F_____ și soției acestuia, C____ (fostă I____) V______, imobilul situat municipiul C________, ____________________, lot 1, județul C________, însă la puțin timp după încheierea contractului atitudinea acestora față de a și de soțul s-a schimbat, ajungându-se din vina celor doi la o stare de accentuata tensiune care a generat in final manifestări reprobabile, violente fizice, violente de limbaj si grave injurii și amenințări, atitudine in totala contradicție cu presupusa recunoștințe la care pârâții se obligaseră.

Se arată că atitudinea pârâților a culminat cu evenimentul din data de 08.07.2019, când pârâtul C____ F_____ a început sa le adreseze injurii, să îi amenințe si îi lovească, atât pe reclamantă cât și pe soțul său, fapt ce a determinat emiterea unui ordin de protecție în dosarul nr. xxxxx/212/2019 al Judecătoriei C________.

Reclamanta mai susține că în urma agresiunilor la care a fost supus de donatari, soțului său i-a fost eliberat un raport de expertiza medico-legală in cuprinsul căruia sunt atestate numeroasele echimoze si excoriații suferite in urma loviturilor primite, iar integritatea sa fizică a fost pusă în pericol de pârâtul C____ F_____, astfel cum rezultă și din înregistrarea video depusă la d osar.

A precizat reclamanta că în condițiile arătate acțiunile pârâților le-au indus o stare de teamă pentru viața lor, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru revocarea donației pentru ingratitudine.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1022 și următoarele din Codul civil, iar în susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2985 lei.

Pârâții au depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, arătând, în esență, că susținerile acesteia sunt nereale.

Au susținut pârâții că la momentul încheierii contractului și-au exprimat dorința de a edifica o nouă locuință, sens în care au realiza o construcție cu intrări separate pentru care au suportat integral toate cheltuielile. Au mai menționat că reclamanta și soțul său au o atitudine ostilă, în sensul că nu pot primi nici rudele apropiate în vizită, existând în permanentă o stare tensionată.

În cuprinsul întâmpinării pârâții au expus în detaliu situația de fapt ce a generat existența litigiului și argumentele aduse în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, cu referire la motivele concrete care fac dovada netemeiniciei acțiunii reclamantei și cu trimitere la dispozițiile legale aplicabile.

Reclamanta nu a formulat răspuns la întâmpinare.

În probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martora Sercain E________.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, părțile au încheiat contractul de donație cu sarcini autentificat sub nr. 1065 din 21.05.2010 de Biroul Notarului Public „V_______ B____”, prin care reclamanta B_____ C________ a donat în indiviziune și în cote egale pârâților C____ F_____ și C____ (I____) V______ nuda proprietate aferentă imobilului situat municipiul C________, ____________________, lot 1, județul C________, compus din teren în suprafață de 241 mp și construcțiile Cl-locuința în suprafața construită la sol de 65 mp, C2-magazie, în suprafața construită la sol de 33 mp și C3-wc în suprafața construită la sol de 2 mp, având numărul cadastral xxxxxx, înscris în Cartea Funciară nr. xxxxxx a localității C________.

Prin contractul de donație reclamanta B_____ C________ a păstrat dreptul de uzufruct viager asupra întregului imobil și s-a menționat că donatarii îi vor asigura toate cele necesare existenței pe tot restul vieții.

Martora Sercain E________, propusă de reclamantă, a declarat în fața instanței că o cunoaște pe acesta de circa 20 de ani, dar și pe cei doi pârâți, care sunt nepoții ei.

A menționat martora că imobilul situat municipiul C________, ____________________, lot 1, județul C________ a aparținut inițial părinților reclamantei, în prezent decedați, iar ulterior bunul a devenit proprietatea acesteia și acolo s-a demolat construcția inițială și s-a edificat un nou imobil, parter cu etaj, ce a fost construit cu bani care au provenit din vânzarea unei case pe care reclamanta și soțul ei au deținut-o in _________________________________. S-a arătat că reclamanta și soțul ei locuiesc în unitatea locativă de la parter, iar cei doi pârâți împreună cu copilul lor minor, la etaj.

Martora afirmă că reclamanta era foarte atașată de pârâtul C____ F_____ motiv pentru care a încheiat contractul de donație pentru imobil pe numele acestuia și a soției sale, cu înțelegerea să rămână în continuare să locuiască în imobil cu soțul său și să fie îngrijită la bătrânețe, până la sfârșitul vieții.

Precizează martora că în virtutea relațiilor de prietenie cu reclamanta se vizitează în mod frecvent, în sensul că cel puțin de două – trei ori pe lună, merge și în vizită în imobilul situat municipiul C________, ____________________, lot 1, județul C________, dar niciodată în prezența sa nu a văzut ca cei doi pârâți să se manifeste agresiv fizic sau verbal față de reclamantă.

Martora a relatat un eveniment petrecut în urma cu aproximativ 3 ani, când aflându-se in vizită la reclamantă a văzut cum pârâta a intrat in curte, reclamanta a dat perdeaua la o parte și s-a uitat pe geam, iar pentru acest motiv pârâta i-a reproșat că o urmărește. După puțin timp a venit pârâtul, care a bătut cu putere in geam și i s-a adresat reclamantei cu expresiile „Ce, nu avem voie să intrăm în curte?” și „Vreți voi să plecăm noi, dar o să plecați voi.”

A mai declarat martora că alte incidente de acest gen nu a perceput în mod direct, însă de mai multe ori reclamanta i-a relatat despre un comportament necorespunzător al pârâtului față de ea, în sensul că de mai multe ori îi adresa cuvinte jignitoare. De asemenea, reclamanta i-a spus că atât ei cât și soțului său le este frică de pârât, că stau cu ușa închisă, existând situații când se afla în vizită la aceștia și că stăteau in casă cu ușa încuiată cu cheia, cei doi afirmând că le este teamă de nepotul lor.

Martora a mai declarat că în luna august 2019 reclamanta sunat-o și i-a povestit că pârâtul l-a bătut pe soțul ei, i-a cerut sfatul ce să facă și i-a recomandat să sune la poliție, iar ulterior sesizării și efectuării de cercetări de către organele abilitate a mers în vizită la reclamantă și a constatat că aceasta și soțul ei erau speriați.

În drept, potrivit art. 985 din Codul civil „Donația este contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar”, iar conform prevederilor art. 1011 alin. (1) „Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute”.

Donația este un contract unilateral, care se încheie prin acordul de voință al ambelor părți, fiind de regulă un act cu titlu gratuit, prin care una dintre părți urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun avantaj.

Prin excepție însă, contractul devine unul cu titlu oneros în cazul donației cu sarcini, dar numai în limitele valorii sarcinii, situație în care contractul are un caracter sinalagmatic, așa încât, în caz de neexecutare, donatorul poate cere executarea silită a obligației ce formează obiectul sarcinii, cu daune-interese, sau rezoluțiunea contractului.

Potrivit art. 1020 din Codul civil „Donația poate fi revocată pentru ingratitudine și pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul”, iar conform prevederilor art. 1021 „Revocarea pentru ingratitudine și pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept”.

Revocarea donației pentru ingratitudine este reglementată prin dispozițiile art. 1023 – 1026 din Codul civil, cu următorul conținut:

Art. 1023: Cazuri

Donația se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazur i:

A) dacă donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind că alții intenționează să atenteze, nu l-a înștiințat;

B) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator;

C) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ținându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donației

Art. 1024: Cererea de revocare

(1) Dreptul la acțiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine.

(2) Acțiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă donatarul moare după introducerea acțiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moștenitorilor.

(3) Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moștenitorii donatorului, cu excepția cazului în care donatorul a decedat în termenul prevăzut la alin. (1) fără să îl fi iertat pe donatar. De asemenea, moștenitorii pot introduce acțiunea în revocare în termen de un an de la data morții donatorului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.

(4) Acțiunea pornită de donator poate fi continuată de moștenitorii acestuia

Art. 1025: Efectele generale ale revocării

(1) În caz de revocare pentru ingratitudine, dacă restituirea în natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia, socotită la data soluționării cauzei.

(2) În urma revocării donației pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a donației.

Art. 1026: Efectele speciale ale revocării

Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privința drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terții de bună-credință și nici asupra garanțiilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor formalități de publicitate, dreptul terțului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în registrele de publicitate aferente”.

În raport de prevederile legale anterior enunțate și față de probatoriul administrat în cauză, instanța constată că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Revocarea donației pentru ingratitudine reprezintă o sancțiune aplicabilă donatarului care nu își respectă obligația morală de recunoștință față de donator și săvârșește fapte grave împotriva acestuia, fapte care sunt determinate în mod limitativ la art. 1023 din Codul civil, fiind de strictă interpretare și aplicare.

Prin cererea de chemare în judecată s-au invocat primele două cazuri de ingratitudine, respectiv existența unui atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui și săvârșirea de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator.

Primul caz de ingratitudine reglementat de art. 1023 lit. a) din Codul civil presupune intenția manifestată de către donatar de a ucide donatorul sau o persoană apropiate acestuia. Se constată că legiuitorul folosește noțiunea de „atentat” pentru a sublinia că se sancționează intenția criminală a celui gratificat. Nu este necesar să existe o condamnare a donatarului, fiind suficient ca acesta să fi manifestat în mod neîndoielnic voința de a cauza moartea donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia, chiar dacă nu s-a produs decesul acestora. Pe cale de consecință, revocarea pentru ingratitudine se va dispune chiar dacă condamnarea penală a donatarului ar fi imposibilă, ca efect al prescrierii răspunderii penale, al amnistiei sau al decesului dispunătorului.

Intenția criminală, animus occidendi, poate viza nu numai viața donatorului, dar și viața unei persoane apropiate. Legiuitorul a extins, astfel, sfera de aplicabilitate a acestui caz de ingratitudine, considerându-se că obligația de recunoștință a celui gratificat trebuie să vizeze nu numai persoana dispunătorului, dar și persoanele apropiate acestuia.

Intenția criminală a celui gratificat este sancționată chiar dacă nu s-a produs decesul donatorului sau a persoanei în cauză. Astfel, simpla tentativă de asasinat este suficientă pentru a determina revocarea donației. Mai mult, pentru a opera acest caz de ingratitudine este necesar să fie dovedită intenția criminală a donatarului, precum și împrejurarea că acesta a cunoscut relația de apropiere dintre donator și cel față de care a săvârșit sau a avut intenția de a comite un atentat.

Al doilea caz de ingratitudine de la art. 1023 lit. b) din Codul civil vizează revocarea donației dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator. Revocarea donației pentru comiterea unei fapte penale se poate dispune de către instanța de judecată, indiferent dacă fapta comisă constituie sau nu infracțiune și independent de existența unei hotărâri de condamnare, esențial pentru aplicabilitatea acestui caz de ingratitudine fiind comiterea unor acte contra proprietății sau onoarei dispunătorului, care îl vatămă pe acesta. Faptele penale pot afecta nu numai persoana donatorului, dar și bunurile sale și trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a determina revocarea donației.

Prin cruzimi la adresa donatorului a se înțelege actele de lovire sau răniri, precum și orice alte excese din punct de vedere corporal. Aceste acte nu trebuie să fie fapte penale, ci doar fapte de o anumită gravitate.

Injuriile cuprind insultele, ofensele, precum și orice alt act injurios la adresa donatorului, prin care se atentează la onoarea și demnitatea acestuia, fără a avea importanță dacă au fost proferate în public sau în secret.

Singura condiție constă în gravitatea injuriei, iar caracterul de gravitate se stabilește de către instanța de judecată în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, respectiv condiția socială și educația părților, vârsta acestora, condițiile concrete în care a fost comisă injuria și consecințele produse asupra persoanei donatorului.

În aprecierea îndeplinirii acestei condiții, instanța trebuie să țină cont și de circumstanțele personale ale părților, respectiv gradul lor de educație, maniera de a trăi sau de a vorbi, pentru a aprecia dacă donatarul este vinovat de comiterea unor injurii grave.

Instanța reține că din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă că relația reclamantei și a soțului său B_____ T_____ cu pârâții C____ F_____ și C____ (fostă I____) V______ este una tensionată, însă starea conflictuală și neînțelegerile dintre aceștia nu pot fi considerate cauze care să conducă la revocarea donației pentru ingratitudine în sensul prevederilor art. 1023 lit. a) și b) din Codul civil.

Nu a rezultat că pârâții ar fi atentat la viața reclamantei B_____ C________ sau a soțului acesteia, această acuzație fiind o faptă gravă, care trebuie să rezulte fără echivoc din probele dosarului.

Astfel, chiar martora propusă de reclamantă în dovedirea cererii, a afirmat că, deși merge în mod frecvent în vizită la domiciliul părților, cel puțin de două – trei ori pe lună, nu a văzut niciodată ca cei doi pârâți să se manifeste agresiv fizic sau verbal față de aceasta în prezența sa.

Precizările martorei cu privire la evenimentul petrecut în urma cu aproximativ 3 ani sau relatările pe care i le-a făcut reclamanta despre comportamentul necorespunzător al pârâtului față de ea, ori starea de temere indusă de pârâți, nu sunt relevante în dovedirea îndeplinirii condițiilor în sensul revocării donației pentru ingratitudine.

Referitor la ordinul de protecție emis prin sentința civilă nr. 8717/25.07.2019 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. xxxxx/212/2019 definitivă prin decizia civilă nr. 1339/05.08.2019 a Tribunalului C________, se reține că măsura a fost luată pe o perioadă de o lună doar față de pârâtul C____ F_____ la cererea formulată de soțul reclamantei, B_____ T_____.

S-a menționat în considerentele hotărârii că „În ceea ce o privește pe soția reclamantului, B_____ C________, instanța reține că față de comportamentul acesteia în raport de pârât, pe care l-a provocat să recurgă la violență fizică, nu se impune emiterea unui ordin de protecție, neputându-se susține că acesteia i s-a creat o stare de temere, din moment ce la rândul său recurge la violență fizică chiar față de agresor”.

Instanța a mai reținut prin hotărâre că „… anterior evenimentului din data de 08.07.2019, au mai existat neînțelegeri între părțile din dosar, aspect relatat de toți martorii audiați în cauză, cauzate de împrejurarea că ulterior încheierii Contractului de donație cu sarcini autentificat sub numărul 1065/21.05.2010, soții B_____ au avut anumite așteptări de la soții C____, cu care conviețuiesc, iar soții C____ au dorit să își protejeze intimitatea familiei”.

La soluționarea dosarului nr. xxxxx/212/2019 s-a efectuat și o analiză a înregistrărilor video care s-au depus și în prezentul dosar, pe care instanța și-o însușește întocmai în urma vizionării acestora, situația de fapt rezultată fiind următoarea:

La minutul 11:43 secunda 19 din înregistrarea video, pârâtul C____ F_____ se îndreaptă înspre soțul reclamantei, B_____ T_____, pe care îl prinde violent de mână, moment în care reclamanta B_____ C________ intervine și îl lovește pe C____ F_____, aspect ce reiese din cele două cadre – minutul 11:43 secundele 30-32.

După loviturile primite de la reclamanta B_____ C________, pârâtul C____ F_____ începe să devină și mai violent decât în precedent și să îi îmbrâncească pe cei doi, lovindu-l cu precădere pe soțul reclamantei, B_____ T_____.

La minutul 11:43 secunda 38-40 din înregistrarea video intervine pârâta C____ (fostă I____) V______, care își ia soțul de la locul la care se desfășurau evenimentele (minutul 11:43 secunda 43), cu scopul de a împiedica actele de violență, care luau amploare.

La minutul 11:43 secunda 53 din înregistrarea video pârâtul C____ F_____, deși a fost îndepărtat de către soția sa de la locul incidentului, se întoarce înspre soțul reclamantei, B_____ T_____, pe care începe din nou să-l îmbrâncească/lovească.

Mai departe, actele de violență continuă într-un unghi ce nu a mai permis filmarea de către camerele de luat vederi dar se poate observa cum pârâta C____ (fostă I____) V______ depune eforturi pentru a-și îndepărta soțul/pentru a despărți părțile (între 11:43 secunda 58 și 11:44 secunda 13).

Se reține astfel că nici evenimentele ce au determinat emiterea ordinului de protecție prin sentința civilă nr. 8717/25.07.2019 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. xxxxx/212/2019, definitivă prin decizia civilă nr. 1339/05.08.2019 a Tribunalului C________, nu se circumscriu ipotezei reglementate de dispozițiile art. 1023 lit. a) și b) din Codul civil pentru îndeplinirea condițiilor în sensul revocării donației pentru ingratitudine.

Chiar dacă se reține exercitarea unor acte de violență fizică la adresa lui B_____ T_____, acestea nu pot fi interpretate ca reprezentând o manifestare în mod neîndoielnic a voinței pârâtului C____ F_____ de a cauza moartea soțului reclamantei.

Pe de altă parte, actele de violență au fost săvârșite numai de pârâtul C____ F_____, nu și de pârâta C____ (fostă I____) V______, care dimpotrivă a intervenit pentru a aplana starea conflictuală dintre părți.

Cazul de ingratitudine de la art. 1023 lit. b) din Codul civil presupune săvârșirea unor fapte penale, cruzimi sau injurii grave numai față de donator, nu și față de persoane apropiate lui, astfel încât violențele exercitate la adresa lui B_____ T_____ nu pot determina revocarea donației făcute de reclamantă pentru ingratitudine.

Astfel, cum s-a reținut și în considerentele sentinței civile nr. 8717/25.07.2019 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. xxxxx/212/2019 definitivă prin decizia civilă nr. 1339/05.08.2019 a Tribunalului C________, intrată în puterea lucrului judecat, reclamanta B_____ C________ chiar l-a provocat pe pârât să recurgă la violență fizică, motiv pentru care nu se poate reține că i s-a creat o stare de temere față de acțiunile acestuia, din moment ce la rândul său a recurs la violență fizică față de el.

Concluzionând, instanța reține că din probele administrate în cauză nu a rezultat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de revocare a donației pentru ingratitudine, motiv pentru care acțiunea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea privind pe reclamanta B_____ C________, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în municipiul C________, _____________________, Județul C________ și pe pârâtul C____ F_____, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în municipiul C________, _____________________, Județul C________ și C____ (I____) V______, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în municipiul C________, _____________________, Județul C________, ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria C________.

Pronunțată astăzi, 13.08.2020, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.