Tribunalul Alba. Respingerea apelului formulat împotriva hotarârii de emitere a ordinului de protecție

TRIBUNALUL A___

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 318 /A /2020

Ședința publică din 10.09. 2020

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în raport de criticile invocate, se con stată că apelul este nefondat, urmând a fi respins.

Conform art. 23 din Legea nr. 217/2003, privind prevenirea și combaterea violenței în familie, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție.

De asemenea, conform art. 4 alin. (1) lit. b din aceeași lege, violența domestică se poate manifesta și sub forma unor acte de violență psihologică, constând în provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, inclusiv prin efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar.

Probele administrate în fața instanței de fond au dovedit că în această familie există o stare de tensiune, între tată, pe de-o parte și fiica acestuia și nepot, pe de altă parte, care s-a manifestat prin acte de violență fizică și psihică , apte în sine să afecteze integ ritatea fizică și emoțională a petentei și a fiului său minor , manifestări care se circumscriu fenomenului de violență în familie, astfel cum aceasta a fost definită de legiuitor în Legea 217/2003 art. 3.

A apreciat corect prima instanță că este necesară o măsură pentru evitarea degenerării conflictului între tată și fiică , în prezent relațiile fiind extrem de tensionate, putând u-se ajunge la fapte mai grave, iar dacă nu s-ar lua nicio măsură actele de violență fizică și psihică ar putea escalada , cu consecințe grave, în special în ceea ce-l privește pe minorul petentei, care a fost deja expus stării conflictuale .

Corect a reținut prima instanță, raportat la probele administrate, că există o stare tensionată între petenta intimată , pe fondul amenințărilor fizice și psihice ale acestuia din urmă, conflict care ar putea avea consecințe deosebite .

De asemenea, susținerile apelantului că măsura de evacuare este excesivă și că ar exista posibilitatea locuirii împreună, întrucât este vorba de o locuință compusă din 9 camere, cu 2 intrări separate, nu se probează , nefiind depus la dosarul cauzei vreun înscris în acest sens. Însă, raportat la probele administrate, Tribunalul apreciază că nu este posibilă o eventuală coabitare, chiar în eventualitatea unei compartimentări a imobilului, având în vedere starea conflictuală existentă între părți și știut fiind că intimatul apelant consumă în mod frecvent băuturi alcoolice, iar pe fondul stării de ebrietate apar aceste episoade violente (declarația martorei  dosar fond). Neluarea acestei măsuri ar putea degenera în conflicte mai grave, cu consecințe asupra integrității fizice a părților implicate.

Prin urmare, sentimentul de insecuritate și de temere creat intimatei petente și fiului acesteia este real și în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că este de natură a impune măsuri de protecție în ceea ce-i privește.

Reținându-se că prin măsura luată de prima instanță s-a răspuns scopului preventiv urmărit de Legea 217/2003, pentru considerentele expuse apelul de față se privește a fi nefondat, în baza art. 480 al. 1 Cod pr. Civilă, urmând a fi respins.

În temeiul art. 31 din Legea nr. 217/2003, dispune comunicarea unei copii a dispozitivului prezentei decizii către IPJ .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul  împotriva Sentinței Civile nr. 2834/CC/2020 , pronunțată de Judecătoria  în dosar nr. .

Fără cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 31 din Legea nr. 217/2003, dispune comunicarea unei copii a dispozitivului prezentei decizii către IP

Definitivă.